1,771 matches
-
multe vicii ca să fie convingător și că natura adevărată a acestui personaj trebuie să fi fost alta. "De ce crezi?" m-a întrebat el. "Trebuie, i-am răspuns, să fi avut și el poezia lui din moment ce și cei trei crai, la fel de stricați, o aveau pe-a lor. Or, aici Mateiu îl despoaie prea tare pe Pirgu și-i arată toate părțile rușinoase. Un scriitor nu trebuie să aibă aversiune pentru nici unul din personajele pe care le creează, sunt dorul imaginației lui... De
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în 28 de zile câte puțin orașul" și mai ales deoarece autoritățile erau cu totul nepregătite, "fiindcă nu se credea la întoarcerea holerei de la 1830" (!). După Schiffer, cauzele principale ale izbucnirii epidemiei s-au datorat ulițelor "necurățite", vânzării de "alimente stricate și fructe necoapte". Urmează apoi o realistă descriere a epidemiei ce a decimat orașul: "De aceea s-a întîmplat, că mulți din cei afectați d-această boală teribilă, când îi apuca ea pe stradă zăceau acolo cu orele fără ajutor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
durata] boalei: 24 ceasuri la unii, la alții 2-4, 5-7, 8-9 zile, după care se taie [încetează] sau dă în lungoarea numită tifoid" (!). Urmau "pricinile" ce stârnesc boala: "stricarea de stomah, prin mâncare și băutură peste măsură sau rea și stricată; răceala, fie prin temperatura climei sau umezeală; tulburarea prin mânie, mîhnăciune, supărare sau hipocondrie": În sfârșit, în ce privește "chipul de a se feri de holeră", principala recomandare consta în alimentația ponderată și rațională a indivizilor 360. "Gazeta de Transilvania" din Brașov
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
iar el nu trebuia să se depărteze prea mult de traiul cu care era obișnuit; b) individul urma să consume hrană ușoară, măsurată, cu pâine bine coaptă, nu caldă, eliminând pepenii verzi, poamele necoapte, fasolea, mazărea, lintea, mânătărcile uscate, laptele stricat sau acru, peștele sărat sau stricat, racii, carnea grasă de mascur, ferindu-se de tulburări digestive cu alimente sau băutură; c) a se evita oboseala prea mare; d) a nu se lua sânge sau purgative fără povața medicului; e) trupul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
depărteze prea mult de traiul cu care era obișnuit; b) individul urma să consume hrană ușoară, măsurată, cu pâine bine coaptă, nu caldă, eliminând pepenii verzi, poamele necoapte, fasolea, mazărea, lintea, mânătărcile uscate, laptele stricat sau acru, peștele sărat sau stricat, racii, carnea grasă de mascur, ferindu-se de tulburări digestive cu alimente sau băutură; c) a se evita oboseala prea mare; d) a nu se lua sânge sau purgative fără povața medicului; e) trupul și locuința să fie deopotrivă de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sus cu geamuri uriașe, până la acoperișul de tablă ondulată. Atelierul dădea spre fosta dogărie: o curte împrejmuită cu ziduri vechi, părăsită de pe vremea când întreprimderea începuse să ia avânt, și care acum nu mai slujea decât ca depozit de mașini stricate și de butoaie vechi. Dincolo de această curte, despărțită de ea printr-o cărare pardosită cu țigle sparte, începea grădina patronului, în fundul căreia se înălța casa. Era mare și urâtă, dar vița sălbatică și caprifoiul de la intrare îi dădeau o înfățișare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
d'Arrast nu văzu în prima clipă decât un foc abia mocnit, aprins chiar în mijloc, de-a dreptul pe pământ. Apoi desluși, într-un ungher, în fund de tot, un pat de aramă, fără așternut și cu o somieră stricată, iar în ungherul opus, o masă, pe care se înșiruiau vase de lut. Între masă și pat se afla un fel de poliță, pe care fusese așezată la loc de cinste o cromolitografie înfățișându-l pe Sfântul Gheorghe. În rest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
să vază și el pe dracul, pentru că n-a raportat celor în drept. ― Ai înnebunit, omule? șopti cu glas rebegit de spaimă. Să nu mai spui astfel de copilării, că ne pomenim amândoi atârnați în vreun copac, ca doi coceni stricați! Apostol Bologa surâse; dinții albi îi luciră între buzele subțiri, zicînd: ― Acum o lună, chiar acum trei zile, nici n-aș fi îndrăznit să mă gândesc la dezertare... M-aș fi disprețuit eu însumi cel dintâi... Fiindcă până azi am
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai cu seamă creierul să nu facă ce sfâșie inima! Generalul se uită câteva momente la Bologa, apoi la ceilalți, apoi râse cu poftă, cu gura căscată, cu mustățile zbârlite, încît fața i se încreți ca o coajă de nucă stricată. ― Foarte... foarte... interesant! mormăi dânsul râzând. Pe urmă, potolindu-se cu greutate și cu o vădită rușine pentru că nu și-a stăpânit râsul, își reluă masca obișnuită și serioasă, povestind colonelului cum i-a cerut Bologa să nu vie pe
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în vălmășagul altor mii de crâmpeie nelămurite. Acuma însă toate parcă erau strânse în cleștele fierbinte al unei păreri de rău usturătoare. Simțea că încă n-a adormit. I se părea că vremea s-a oprit în loc ca un ceasornic stricat și de aceea nu poate dormi și nici nu va mai dormi niciodată. Pe urmă auzi glasul Ilonei, aproape de pat, într-o amestecătură de românește cu ungurește: ― Bolnav, nu vezi?... Du-te la doctor... Stau eu lângă el, n-ai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Domșa, om tare de treabă", și chiar de Marta puțin, gîndindu-se la rușinea ei dacă va prinde lumea de veste. Îi și zise lui Apostol îndată să chibzuiască bine ce face, că nu-i glumă și nici jucărie o logodnă stricată... Aproape un ceas hărțuiră amândoi pe Apostol, încît Rodovica se arătă de câteva ori prin jurul mesei, cu semne deznădăjduite că i se fac scrum mâncările pe foc. Doamna însă se încălzise la vorbă și nu mai voia să știe de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
tu te vei fi întîlnit, Ce desemnuri înțelepte cu-nvățații ai croit, Mai ales cu al tău frate, pre iubitul meu nepot, Dar destul că de atunce a pricepe nu te pot. Și destul că pot prepune, că nepotul meu stricat În aceste conferențe rolu-ntîiu l-a fi jucat... - Drept c-așa-i, dar numa-n jocul rezonabil ce-am avut, {EminescuOpIV 535} Rolu-ntîiu îl joacă altul. Altul? Poate c-am știut. Jocul vostru rezonabil să nu iasă, de, cumva, Joc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
omul, ca să fie curat? Și poate cel născut din femeie să fie fără prihană? 15. Dacă n-are încredere Dumnezeu nici în sfinții Săi, dacă nici cerurile nu sunt curate înaintea Lui, 16. cu cît mai puțin ființa urîcioasă și stricată, omul care bea nelegiuirea ca apa!" 17. Vreau să te învăț, ascultă-mă! Voi istorisi ce am văzut, 18. ce au arătat înțelepții, ce au descoperit ei, auzind de la părinții lor, 19. cărora singuri li se dăduse țara, și printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
zilelor lui și ramura lui nu va mai înverzi. 33. Va fi ca o viță despoiată de roadele ei încă verzi, ca un măslin ale cărui flori au căzut. 34. Căci casa celui nelegiuit va ajunge stearpă, și cortul omului stricat îl va mînca focul. 35. El zămislește răul și naște răul: în sînul lui coace roade care-l înșeală." $16 1. Iov a luat cuvîntul și a zis: 2. "Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toți sunteți niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
întrețină mănăstirea așa cum au primit-o, ci au lăsat-o, ba s-au străduit s-o aducă în paragină. Ascultă ce a consemnat Episcopul Melchisedec când a vizitat mănăstirea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată... curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stînjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sînt cîteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sunt niște șuri, care se vede că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
le-au luat toate averile și bucatele, lăsîndu-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc... de la Vasilie (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat, fără pecete, fără mătasă”... De unde până unde și povestea asta, vere? Din hrisovul lui Gheorghe Duca voievod, întocmit la 23 martie 1659 (7167), prin care întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea - printre altele - a satului Frățileni, cu bălți de pește și cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Ce voi face dacă mâine Voi m-ați prinde între ruine... Aș scrie despre multe, Aș scrie despre toți, Aș scrie despre mine, Dar să mă uiți nu poți! DREPTUL DE A IUBI M-ai atins în locuri nepermise și stricate, Ca o mașină care nu pornește pe zăpadă și viscol, M-ai dus pe țărmuri magice și neumblate, Care m-au prins într-un vârtej de amor nebun. Te-am urât pentru o clipă căci nu puteam să scriu Și
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
lucrează [ - ] [RAZA MÎNTUITOARE] 2259 Dacă raza ce lumină din ochii-ți asupra mea este raza nemurirei - arunc-o asupra ăstui popor tâmpit de nenorocire, ars de setea dreptății. [ADEVĂRATUL POPOR ROMÎNESC] 2264 Atât de multă plebe transdanubiană, neuropatică, pe deplin stricată moralicește și decăzută fizic se pretinde a fi popor românesc încît în adevăr credem timpul sosit de-a dezgropa poporul veritabil, adevărat popor românesc în locul spuzei de pehlivani cari au inundat orașele noastre de țărmuri. puterea de-a-și determina singur
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
gentil e un vocativ Bate* Bune * *** DERIVAȚIA CU SUFIXE ȘI PREFIXE SUFIXE VII ȘI SUFIXE MOARTE. PREFIXE VII ȘI PREFIXE MOARTE ÎN LIMBA ROMÎNĂ [1] 2261 -tio, -atio închinat - închinăciune întinat - întinăciune spurcat - spurcăciune -țios, -cios spurcăcios închinăcios plecăcios rugăcios stricat - stricăcios - stricăciune spurcăcios -io, -ionis flămând - flămîngiune rotund - rotungiune putred - putregiune veșted - vestegiune încurcat - încurcăcios [încurcă]ciune încărcat - încărcăcios - încărcăciune bolnav - bolnăvicios scârnav - scîrnăvicios gubav - gubăvicios trândav - trîndăvicios -ință/-enția [credință] - credincios [putință] - putincios [neputință] - neputincios [biruință] - biruincios [stăruință] - stăruincios
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de-o stea. [DESPRE FEMEI] [1] 2292 Femeia e ca umbra, ca gloria, ca măririle omenești; nu le cauți - te caută; o urmezi - fuge de tine; fugi de ea - s-apropie de tine. Poezia în ecuațiuni. [2] 2275B O femeie stricată (ori vicleană. Curvele sincere nu s-ascund), care petrece într-ascuns, nu are scrisori de amor acasă. [... ] - Dar ce face ea decât ascunde termeni cari divid, fracturează unitatea onorii și castității ei? x = x/a [plus] x/ b [plus] x
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
decât s., suma puterilor sale. O-mparte prin o sumă concretă, ajunge la ecuație, o împarte prin o sumă infinită, e o canalie. [2] Știrbei: Mai bine să fie un popor incult și sărac, dar nestricat, decât unul bogat, dar stricat. Un popor incult cu inima dreaptă e o comoară necheltuită. [MUNCĂ, INDUSTRIE, COMERȚ] 2255 Muncă = produse de-o utilitate imediată. Schimb direct. Pâine = carne. Industrie. Instrumente de muncă = Ușurare proporțională a muncii musculare proprie. Plătirea diferenței (procent) [plus] (capitalizarea diferenței
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mater parens - e Ardealul. Punctele centripetale sunt cele cari se-nclină de-a lungul râurilor noastre - deci peninsula tracică și valea Nistrului*. [REGRES] 2275B O generație venită direct din Ardeal ar domina România, dar în a doua ar fi mai stricată decât cea din loc. Laurian, tatăl și fiul. 374 {EminescuOpXV 375} [PĂMÎNTUL ÎN CARE DORM VOIEVOZII] 2275B Cum? Pământul acesta, care se va răsturna odată peste mine, acest pământ în care dorm Mircea I și Matei Basarab - nu însemnează nimic
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sau personal. Acum că știu, pot să-ți confirm că trenurile de noapte în România sânt un coșmar. N-aveți destulă imaginație, voi, cei care nu le-ața folosit niciodată, ca să vă faceți o idee, cât de murdare, friguroase, neconfortabile, stricate, borâte, cu uși care nu se închid, nemăturate de la darea în folosință, zgomotoase și populate cu o fauna de noapte amestecată cu navetiști somnoroși, nespălați, duhnind a ceapă sau a usturoi, dacă nu a țuică sau a coniac ieftin, care
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cel puțin mi se părea mie, poate din cauza petei mari și ude dintre picioarele lui. Era înalt și puțin cocoșat, neras de câteva săptămâni, cu părul încîlcit ca de păpușă și retezat brutal, dar nu cu foarfecele, cu o dantură stricată, ca de cal. Buzele erau însă roșii, foarte roșii chiar, aș putea spune, probabil din cauza vântului de afară. Eram în februarie și era foarte frig în perioada aceea a anului. Pe deasupra mai bătea și vântul. Mi-am lins și eu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cu privire la calitatea constitutivă a ceva. În această a doua categorie de înțelesuri merită să subliniem că această corupție nu are de a face doar cu dimensiunea exterioară, ci mai înainte de toate, cu calitatea a ceva, ca de exemplu a mâncării stricate. Această deteriorare exprimă foarte eficient trecerea calitativă a corupției care afectează ceva în substanță, îi compromite aproape ireparabil calitatea proprie și autenticitatea recunoscută. Și acesta este un înțeles ce se colorează imediat cu calitate morală și spirituală, drept pentru care
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]