6,493 matches
-
sa personală de tablete CAPRA VECINULUI, nu reverberarea unei ziceri în sine, ci o carte proverbială, plină de înțelepciune și cu un umor de bună calitate. Fiecare instantaneu tabletistic are - un personaj central, o poveste, o morală - și este un strigăt al unui om de presă, lansat întru revitalizarea opiniei publice, din păcate foarte slab manifestă în România zilelor noastre. O lucrare de luat în seamă care, în pofida reduselor sale dimensiuni fizice, are o profunzime interioară remarcabilă. (GHEORGHE A. STROIA) ANIȘOARA
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
Le-am atins mental. Deja au încept să moară. Le simt durerea. A început ca un susur de izvor. Rădăcina a fost cea care a preluat comanda și-a început să proceseze otrava morții ce acum aleargă spre frunze. Simt strigătul frunzelor. Până și florile au început să transpire. Apele morții le-a cuprins și pe ele. (către Bolnavul X). Să nu-mi mai vorbești la persoana a II-a și cu pronume de politețe, pentru că suntem colegi de suferință!) Bolnavul
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
Acasa > Literatura > Proza > VICTOR, CLOVNUL DIN MINE / FRAGMENT/ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului complexitatea Graalului, strigătul pietrei lunii, surâsul lemnului de mesteacăn viață și moarte într-un pocal plin cu geometriile aerului dinainte de lumi existență Îmi imaginez uneori cum ar fi să fiu cerbul sau animalul acela sălbatic, fericit în libertatea munților, a pășunilor dăruite de
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > RECENZII: CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Chemarea strigătului... Putem accepta orice adevăr, oricât de zdrobitor, cu condiția să înlocuiască totul, să aibă tot atâta vitalitate cât speranța căreia i s-a substituit”. - Cioran. Noi toți, tot timpul, am așteptat și așteptăm adevărul iubirii, al iubirii pure, al iubirii
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
substituit”. - Cioran. Noi toți, tot timpul, am așteptat și așteptăm adevărul iubirii, al iubirii pure, al iubirii nevinovate. Așteptăm, așteptăm! Of! Vine cum vine. De mult ori cum vine ... așa se și duce, iar noi așteptăm iară... iubirea. Iată și strigătul angelic al Danielei Tiger către măria sa, Iubirea... Te-aștept, iubire! Cine n-o așteaptă! Musulmanii au chiar mai multe, pe când noi,... avem de multe ori ... lipsă și o strigăm, o așteptăm. Înghesuită-n gânduri rapide de subiecte și tematici esențiale
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
de șoapte, Ne leagănă-n scântei de mărgăritare”. Daniela Tiger, nu așteaptă orice fel de iubire, ci ”Iubirea supremă”. Într-”un auriu în asfințit”, în ”abisul mării”, ”la pieptul tău”, ”în valsul stelelor”, ”în unduiri amețitoare”, ”Prizonieră-n sentimente”, în ”Strigăt mut” se destăinuie poeta,” mă caut pe drum rătăcit...”. ” Surprinsă de viață și joc”, ca o ”sclavă a iubirii”, ”Sărut(ă) viitor cu alt noi!”. În ”sensuri cardinale” și-ntr-o ”decizie finală”, parcă tot așteptând-o-i spune: Te
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
scăpat nici o surată, În copaci, de înghețare, Oare nu a fost niciuna Credincioasă și smerită? Toate-au fost neînțelepte Și învinse de ispită? Este alb, a nins întruna, Parcă-i prea multă tăcere! Nu se-aude nici un foșnet, Doar un strigăt de durere, Frunze tremurând pe ramuri, Își văd starea-n clorofilă, Timpul meu, în calendare, Mai întoarce câte-o filă. Și-uite-așa gândește omul, Ce-a făcut din el mândria! Nu a fost nici cald nici rece, Nu a priceput solia
ÎN CURÂND VENI-VA DOMNUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382437_a_383766]
-
luminată deschidere, însă barbară. Cei patru sâni ai mei curioși bârfesc la umbra ochilor scurși languros, în afară, și în al meu verde cap întețesc pofta din zilele toate... auxiliară. În stânga bărbatul sirenă înotă spre cer cu fața toată un strigăt și coada vioară, în vreme ce lumea îl confundă cu un carnasier ce duce o violentă viață-arbitrară. În drepta pândește măgarul cu ochi... trei la număr, ascuns după raza de soare, printre pofte și-a bătătorit alei dintre ele eu fiind cea
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
sunt generate în conștiința lor de munca efectuată de ei și învățămintele create de ea. Munca este cel mai bun profesor nu Sfânta Evanghelie cântată spre a rămâne secretă pentru poporul care o ascultă. Din vechime necinstea era legată de strigătul public. În opera clasică „Les miserables” a lui Victor Hugo, Jan Valjan fură o pâine împins de foame, deoarece nu căpăta de lucru. Strigătul public îl condamnă la galere pe viață. Un sărman șomer înrăit de societatea nedreaptă care ajunge
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
cântată spre a rămâne secretă pentru poporul care o ascultă. Din vechime necinstea era legată de strigătul public. În opera clasică „Les miserables” a lui Victor Hugo, Jan Valjan fură o pâine împins de foame, deoarece nu căpăta de lucru. Strigătul public îl condamnă la galere pe viață. Un sărman șomer înrăit de societatea nedreaptă care ajunge, după evadare, un prima stimat de un întreg oraș prosper. „Așa-i românul”? Poate! Înțelepciunea populară constată: hoțu-i primul care strigă „M-a furat
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
el însuși „Așa-i românul” deși în zicale zice: spune-mi cu cine te aduni ca să-ți spun cine ești! Este timpul să vedem cine pretinde Prezumția nevinovăției. Tocmai un legiuitor prins cu ocaua mică. Da! De îndată ce este urmărit de strigătul public pe drept sau nedrept, vine să bată cu pumnul în masă zicând: Sunt nevinovat atât timp cât ultima instanță de judecată nu pronunță vinovăția mea. Și stabilește prin Lege trei instanțe care-l pot judeca. Nu s-a întâmplat încă cazul
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
infinite zburând, Plutind printre reci galaxii, Descoperă minunea de-a fi. Un clișeu demult rătăcit, Pe bolta cerului nesfârșit, Altar de-aduceri aminte A multor, uitate cuvinte, Vârtejuri de vieți încropite, Pământ și trăiri răvășite, Speranțe și haos, cădere, Un strigăt născut în durere, Întuneric și frig, disperare, Un murmur de ape amare, Un hohot de plâns estompat, Existențe-n ruină, păcat, Coboară din ceruri, plăpând, Lăstar de Lumină, călcând Pe trepte de har, curcubee, Ce-ngroapă-n neant Astartee, Baali
EXISTENȚĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382576_a_383905]
-
fapt, ea era trepidația. A încercat să schițeze o mișcare. Efortul părea inutil. Îi părea că se dezlipește cu mare greutate dintr-o pânză de păianjen, în timp ce încerca să își deschidă ochii. Ceva, ca un fel de alarmă, ca un strigăt neauzit de primejdie, o făcu să simtă nevoia imperioasă de a se desprinde din această stare. Când în sfârșit a reușit - știa cumva asta -la început nu a perceput decât o lumină vagă, spre care se îndrepta plutind ușor, acel
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului „Hoțul neprins este negustor cinstit”. O zicală de veacuri a poporului român încă de pe vremea când votanții se numeau Daci, sau poate chiar Cutumani. Dovada activității unui presupus hoț a devenit încă din Evul Mediu „strigătul public”. Jan Valjean, un copilandru a cărui viață a fost descrisă în romanul Mizerabilii de către Victor Hugo a furat o pâine pe care a mâncat-o ca să nu moară de foame. Urmărit de strigătul public, si-a dobândit profesia e
SIMILITUDINE, SAU …? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383927_a_385256]
-
a devenit încă din Evul Mediu „strigătul public”. Jan Valjean, un copilandru a cărui viață a fost descrisă în romanul Mizerabilii de către Victor Hugo a furat o pâine pe care a mâncat-o ca să nu moară de foame. Urmărit de strigătul public, si-a dobândit profesia e ocnaș, meserie pe care a fost obligat să o exercite deși era capabil, cum a și dovedit, de joburi mult mai onorabile, de exemplu primar de urbe sub numele Madeleine. Astăzi ne-am modernizat
SIMILITUDINE, SAU …? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383927_a_385256]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TRECEREA VREMII Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului TRECEREA VREMII În insomnia vieții, capul se cufundă în pernele din apă, înăbușind strigătul jalnic al trecerii vremii. Căci, -precum norii de pe cer- gândurile îți schimbă chipul suav. Și cum valurile urcă din adâncul tenebrelor, suspini încet, sufocând plânsul amar din întunericul imens. Apoi te învingi, căzând în ispita bucuriei din jur. Noaptea se
TRECEREA VREMII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383998_a_385327]
-
sunt din piatră/ Sunt și margine și vatră.../ Sunt și cremene și lut/ Sunt sfârșit și început/ Sunt și aripă și zbor,/ Sunt și jale, sunt și dor.../ Sunt și tată, sunt și fiu/ Devreme și prea târziu/ Sunt și strigăt și tăcere/ Sunt și cântec și durere.../ Sunt și miere și pelin/ Ursitoare și destin/ Am fost ieri și fi-voi mâine/ Sunt otravă și sunt pâine./ Sunt și boală, sunt și leac/ Sunt secundă și sunt veac/ Sunt și
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
profesor cu rapiditatea cu care le rezolva, chiar uneori se tachinau mai mult sau mai puțin fățiș, provocându-se astfel reciproc într-un fel de concurs în care în realitate nu era niciun învins. Un zgomot prelung țâșni ca un strigăt de sirenă strangulată. Era soneria. Profesorul Condurache se ridică de pe scaun și cu pași fermi se îndreptă către intrare. - Bună ziua, se auzi o voce subțirică, cunoscută. Angela intră în living aruncând priviri curioase în dreapta și în stânga. Profesorul se uită galeș
ROMAN , CAP.OPTSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384044_a_385373]
-
rece ca de obicei, fiindcă se apropia toamna cu roadele sale, cu acea cromatică ce încântă privirile și inspiră poeții, pictorii, muzicienii, dar și cu capriciile sale, cu vremea tristă și mohorâtă. Deodată, la miezul nopții, de la poartă răzbate un strigăt: - Pătrule!... Pătrule!... Tânăra familie plutea în lumea fascinantă a viselor. Din nou acel glas răgușit tuși de două ori de se zguduiră pereții și geamurile de la ferestre: - Pătrule!... Trezește-te, bre, odată!... Pătrule!... Prin somn bărbatul auzi chemarea și dintr-
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
ei, cei din cârciumă și, eventual, o lege care să le oblige pe neveste să muncească dar salariul să-l dea bărbatului, fiindcă numai el știe cum să-l rostuiască spre binele țării. E! Ce să mai spui!? Aplauzele și strigătele de încurajare sub diferite aspecte se țineau lanț. Cam până la a patra halbă când dicția poetului se prăvălea către o limbă necunoscută iar Brabete, fin psiholog, îl dădea afară sub pretextul că-l caută nevastă-sa. Aici o nimerea! Fără
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
Prin Cruce, postul se cinstește, înfrânarea strălucește, rugăciunea se săvârșește. - Cum ajută înțelegerea semnificațiilor Sfintei Cruci în ieșirea oamenilor din angoasa cotidiană, din suferință și din toate încercările vieții? - Un teolog contemporan observa că vremurile noastre răsună mai mult de strigătul lui Iov. Majoritatea celor care suferă îl acuză pe Dumnezeu de excesele răului, de absurditatea ororilor din această lume. Dumnezeu "pare că tace atunci când mor inocenții, iar tăcerea lui Dumnezeu se umple de strigătele celor torturați". Pentru toți inocenții care
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
vremurile noastre răsună mai mult de strigătul lui Iov. Majoritatea celor care suferă îl acuză pe Dumnezeu de excesele răului, de absurditatea ororilor din această lume. Dumnezeu "pare că tace atunci când mor inocenții, iar tăcerea lui Dumnezeu se umple de strigătele celor torturați". Pentru toți inocenții care suferă, au suferit și vor suferi în timpul vieții lor pământești, răspunsul nu este unul verbal, ci este unul scris cu sânge. Este Crucea lui Iisus Hristos. Oamenii trebuie să-și aducă aminte că Cel
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
cu zilele verii. Cerul din aripi scuturând se topea-n miresme de ploi pe fața pământului, de se mirau păsările de unde atâta apă. Chiar înflorind, ierburile se tămăduiau singure urcând lemnul în tulpina splendorii. Când se crăpa de ziuă, la strigătul ultim al cocoșilor, se strângeau coapsele nopții și înfloreau macii, pietrele coborau pe treptele dimineții rupând gura târgului rostogolindu-se-n gropi, de gropile se împăunau cu așteptări utopice că vor dispărea de pe străzi. Mai mult de un stat de
MIZĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383585_a_384914]
-
1-12, 15-16). Sfinții Evangheliști Marcu și Luca vorbesc numai de mânzul asinii nu și de asană: Mergeți.. îndată veți afla un mânz legat, pe care n-a șezut până acum nici un om. Dezlegați-l." (Marcu 11, 2; Luca 19, 30). Strigătele de primire exclamate de mulțime au fost variate, așa cum se desprinde din Sfintele Evanghelii. Marcu: "Osana, bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului! Binecuvântată este Împărăția ce vine a Părintelui nostru David! Osana întru cei de sus!" (11
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
a lungul secolelor Întreaga această mărturie a faptului dumnezeiesc, starea de bucurie sinceră a mulțimilor care au strigat pentru toate minunile pe care le-au văzut cât și starea de invidie și răutate a fariseilor care-I reproșau Mântuitorului pentru strigătele ucenicilor și o dată cu ele și cele ale mulțimilor sunt înfățișate de vechii noștri iconari cu toată iscusința cerută de importanța faptului dumnezeiesc al Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, fapt prin care Mântuitorul se descoperă și este mărturisit de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]