3,280 matches
-
episod, Părintele Nicolae Bordașiu își amintește clipele în care toți membrii grupării au primit binecuvântarea rugăciunii neîncetate de la Părintele Ioan: S-a apropiat de fiecare dintre noi, ne-a pus mâna pe cap, ne-a spus binecuvântarea și ne-a stropit cu puțină apă sfințită. Așa am început noi o ucenicie grea, care a mers de-a lungul vremii, alături de cei de la Mănăstirea Antim. Pe timpurile acelea, fiindcă a început acțiunea de atragere a tineretului către Uniunea Tineretului Comunist, tinerii teologi
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
infinitului” - iată adevărata artă poetică a Elenei Buică! “Tainițele vieții” sale sunt acum scoase la iveală din lacra inimii unde și-a ținut zestrea de fată, aidoma țărăncilor românce. Cu multă pudoare dezvăluie albiturile, le despăturește, le cercetează alesătura, le stropește cu agheazmă și le pune la aerisit pe culme. N-are de ce se rușina. Sunt impecabile. Estetica filonului autentic românesc este pusă în valoare sub ochii noștri parfumați de miresmele cuvintelor sale. Elena Buică nu cunoaște cuvinte urâte. Dacă le-
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
stânga deși cam toți suntem de centru-stânga cu toate că ei, cei de sus, se dau de centru-dreapta la dracu să-i pieptăne! așa că de miluit m-a miluit doar popa după ce i-am tras vreo 5 dumnezei că prea mi-a stropit laptopul cu aghiazmă când a venit de Bobotează i-am dat și lui 50 de lei cu sughițuri, dar m-a costat 200 ca să repar computadorul Domnul a dat, Domnul a luat, banul fie lăudat! fericiți cei curați cu inima
PIZDI TĂT ÎS NUMA OŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374979_a_376308]
-
Toate Articolele Autorului La poarta sufletelor bat amintiri Grădini de sentimente înfloresc Cu flori de vise sau cu amăgiri Din clipele de viață ce se risipesc. Iar în oglinda sufletului omenesc Tăcute umbre se răsfrâng Doar picături de lacrimi le stropesc Stingând văpaia-n inimi care plâng. Când vise și gânduri se contopesc Se aud acorduri de suflete vibrând Pierzându-se în corul îngeresc În tainice ecouri murmurând. Pe-al vieții ocean învolburat Destine enigmatice se unduiesc La mal nepotrivit au
UMBRE ÎN OGLINDA SUFLETULUI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375010_a_376339]
-
muntelui, ce se tot mărea, luminând cerul, odată cu el și camera unde cei doi îndrăgostiți stăteau îmbrățișați, sărutându-se din când în când, parcă nevrând să se mai despartă vreodată. Lumina creștea, apoi inundă bolta cerească într-o simfonie multicoloră stropită cu flăcări purpurii, ce se răsfrângeau în oglinda de cleștar a ferestrei acum închisă, simțindu-se răcoarea zorilor ce înfiorau cele două corpuri tinere, lipsite de orice veșmânt. Scântei galbene, roșii, verzi, sclipesc pe suprafața tulbure a Oltului ce-și
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
tunica impecabilă, îi comunică faptul că nu i se poate satisface comanda, dar că va fi servit, din partea casei, c-un aperitiv rafinat de creveți în sos de grapefruit, apoi c-un platou cu somon, scoici, fructe de mare... toate stropite din belșug cu vin alb, sec, de doisprezece ani, din colecția patronului... Apoi un desert anume pregă... Dar nu apucă să termine, că se cocoșă sub atacul personajului de basm: -Ce mă tot îmbrobodești! Pește?! Scoici și alte alea?! Ce
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
de aceiași patru bărbați la locul unde se afla mormântul și, după ce părintele a mai citit câteva din rânduielile bisericești, i s-a bătut capacul în cuie și a fost coborât cu frânghiile în groapă. Preotul a mai spus ceva stropind peste groapă cu vin și a aruncat primii bolovani de pământ peste coșciug. Groparii și-au făcut datoria, astupând în întregime groapa cu pământ și formând deasupra o mică moviliță. Crucea de lemn a fost plantată la cap, iar pe
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
oară, iar dragostea să cred ca ni-e destinul! Mi-e dor de toamne fără nori de gânduri, să te doresc, simțind cum te apropii, când ceru-și varsă lacrimi în adâncuri, să nu mai simt cum plâng în mine stropii. Mi-e dor de noi, de șoapte de iubire, să mai aud odat` când bați la ușă, de-o mângâiere și de-a ta privire, să te mai chem ca altădat‘, ‚,păpușă‘‘ ... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Mi-e dor
MI-E DOR DE NOI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374009_a_375338]
-
ce reprezinta viața umană în toate ipostazele ei. Una dintre poezii este și despre psalm, creație ce simbolizează imnul religios biblic, astfel Cornelia Buzdugan-Hașeganu spunând: „Întoarce Doamne, fața Ta spre mine/Să-mi fie iarăși zilele senine/ Și cu isop stropește-mă, Părinte,/Să-mi luminezi și duh și trup și minte”. În modul acesta, toate creațiile în versuri sunt dedicații ce pot servi drept model pentru ființă umană în a-și urma calea existenței prin legile naturii și, nemijlocit, prin
APRILIE 2017, EDIȚIE DEDICATĂ SFINTELOR SĂRBĂTORI CREȘTINE ȘI NU NUMAI… de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374017_a_375346]
-
ce trudesc pe glie, Cu palmele aspre țărâna-ți mângâie Patrie tânjita de puteri străine, Ce-ar dori să smulgă inima din tine. Îți asculta pulsul, noaptea, truditorii, Ce răsar pe câmpuri când se-arată zorii, Cu sudoarea frunții îți stropesc pământul Răsădind sub brazde inima și gândul. Zbaterea-ți prin tâmpla de țăran, zvâcnește, Pasărea prin crânguri cântă românește, Valea clipocește sub aluni, pitita, Si miroase-a iarbă de curand cosita. Înțelepții lumii stau pe vârf de munte Cu priviri
NUMAI SATUL ȘTIE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375420_a_376749]
-
palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - „Mai lasă dracu' rachiu!” Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracul... - Iar mi te-ai pilit, belea? Unde-s banii? Luate-ar dracul! - Mergi și ia-i de la Jenică, Iani-ți poate confirma: Sunt în sticla de mastică... CEC-ul meu, Didina
PE O STRADĂ LUMINOASĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375504_a_376833]
-
ninse-n tâmpla roasă Te fac icoană sfântă pentru mine, C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasă Aidoma unui stup cu harnice albine. A tale palme crețe de la trudă Sunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudă Voind ca binele din lume să-l lași nouă. Măicuță sfântă, aripă de cer Hodină-ți oasele robite într-o viață, Căci ai zdrobit trupu-ți firav de fier Cărând cu poala soarele din ceață. Ești ghem
MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375509_a_376838]
-
satului mi-a indicat casa lui Moș Toader, un vrednic gospodar care a fost și primar al satului cu ani în urmă. Moș Toader m-a primit cu pune-te masă, pune-te casă. Cina frugală, dar îmbelșugată, a fost stropită din belșug cu un aspru vin de munte care te predispunea la taclale. Din vorbă în vorbă s-au depănat amintiri din anii buni și răi înșirați de Cronos. Eu trăgeam de anii 44 ai precedentului secol, pe care Moș
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
continuă să defrișeze nestingherit munți întregi din Țara noastră pentru a expedia zeci și sute de trenuri încărcate cu materie primă lemnoasă în schimb, din Ungaria nu valorifică nici măcar o așchie! Oare, această picătură de legalitate cu care deocamdată ne stropește peste ochi DNA-ul ciugulind cu mare grijă pe doar câțiva dintre tâlharii României, ne va putea împrospăta puținul aer de puritate de care am avea atâta nevoie vitală ca să ne mai resuscite? Oare, voi românii de departe, veți avea
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
de pe malurile pârâului ce tăiau satul în două părți egale, apoi s-au năpustit spre căldură urzicile, în smocuri, și iarba, ca niște periuțe, care s-au tot lățit. Abia după toate astea, mugurii ce ascundeau florile începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
apoi s-a dus direct la catalog, a modificat nota la purtare din zece în nouă și mi-a stricat media de absolvire. Era așa de indignată că am urinat pe gardul scolii, de parcă dărâmasem școala nu că doar îi stropisem gardul. La absolvire nu eram făcut nici pionier. Abia în clasa a V a am fost primit, odată cu cei din clasele mai mici, a III a și a IV a, din cauză că tatăl meu nu era colectivist și era fost simpatizant
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
toți musafirii autorităților erau aduși de Cotorișcă la noi sau trimitea să cumpere vin de la noi. Avea un buchet ce putea să concureze cu succes acum cu “Busuioaca de Bohotin”, numai că al tatălui meu era natural, fără să fie stropit cu chimicale, un vin ecologic cum s-ar zice în zilele noastre. Când primarul venea cu șareta acasă, Cezar se oprea cu el direct la poarta noastră și ce ocări primea “birjarul” din partea celor două femei, vai de capul lui
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
răsunător, ceilalți “companioni” de clan suspectându-l pe “marele boss” că a sustras o bună parte din sursele furnizate proiectului, drept pentru care a folosit ce știe ea cel mai bine, hotărând lichidarea lui anul următor, tocmai când sărbătorea și stropea din belșug cu șampanie și homari încununarea eforturilor, nu prea departe de strălucita sa operă, în Beverly Hills. Primarul orașului, dl. Oscar Goodman, fost avocet care a avut printre clienți și foști mafioți este mulțumit de acest muzeu, cu toate că are
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
grădină sau a pomului, nu direct pe plantă sau pom. Pomii, la Armindeni, se văruiau pe tulpină, la un metru și ceva de la rădăcina acestora, tot pentru apărarea de dăunători. La o jumătate de oră după turnarea acestei soluții se stropea, pentru a da posibilitatea acesteia să pătrundă în straturile pământului, distrugând dăunătorii de la rădăcina plantei. Pentru dăunătorii limacși, soția lui Marin umplea mai multe căni din tablă, de vreo cinci sute de mililitri, cu o soluție formată din bicarbonat și
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
viața și nu aurul! - zise ironic căpitanul. Boierul Ciocoiu schimbă vorba cu dibăcie: - Știu, dragii mei, că ați avut de înfruntat un vrăjmaș periculos! Nu vă mai sâcâim cu prostiile noastre... Dar nicio victorie nu are farmec, dacă nu este stropită cu vin, și mai ales dacă nu este savurată la o friptură, conform tradiției noastre românești! Referință Bibliografică: IX: MĂCELUL VAMPIRILOR (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1472, Anul V, 11 ianuarie 2015. Drepturi de
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Grădinarii vieții ! Ei, grădinarii din povești, Făcuți pentru sădirea vieții, Părinții noștri pământești, Dau sens în lume frumuseții. Străini mereu de mulțumire, Cu roua lacrimei curate, În revărsarea de iubire, Stropesc grădinile bogate. În visul lor m-am strecurat, I-am sărutat, cum se cuvine, Le-am pus un lacăt la oftat, Le-am dat o aripă din mine! Referință Bibliografică: Grădinarii vieții ! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GRĂDINARII VIEŢII ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371072_a_372401]
-
veți fi bine primită și, desigur, întâmpinată cu toată dragostea de care sunt capabil. - Mulțumesc. Sună destul de promițător. Parcă visând, cu privirea pierdută în gol, Săndica își lipi buzele sale senzuale de marginea paharului cu picior, din care se împrăștiară stropi de rouă, din cauza acidității vinului vechi, ținut de bătrână în sticle smolite și îngropate în pământul galben din fundul beciului. Savură cu plăcere aroma vinului, gustându-l cu înghițituri mici. Când îndepărtă paharul de la gură, așezându-l pe noptiera de lângă
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
memorie pentru toată viața. Seara, la Terasa Literară a poetului Gheorhe Puiu Răducan, s-a încheiat cu un recital de poezie. Fiecare din cei prezenți au citit poezii din propriile creații, pentru că în a - ceastă seară a guvernat poezia, fiind stropită cu licoare de Drăgașani, după o masă des- tul de îmbelșugată, unde, poetului, cu ocazia împlinirii a 64 de ani, i s-a cântat „Mulți ani trăiască!”, ocazie cu care și-a lansat și volumul autobiografic „64”(versuri). Târziu, după
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
memorie pentru toată viața. Seara, la Terasa Literară a poetului Gheorhe Puiu Răducan, s-a încheiat cu un recital de poezie. Fiecare din cei prezenți au citit poezii din propriile creații, pentru că în a - ceastă seară a guvernat poezia, fiind stropită cu licoare de Drăgașani, după o masă des- tul de îmbelșugată, unde, poetului, cu ocazia împlinirii a 64 de ani, i s-a cântat „Mulți ani trăiască!”, ocazie cu care și-a lansat și volumul autobiografic „64”(versuri). Târziu, după
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
nopții, luna Pe coame și prin văi, ca din senin, furtuna Cu fluturări de plete-flăcări, Prințul Soare Deschide larg, înalte porți de sărbătoare. Trei piramide-nvăluite în taine și mister Inalță crestele cutezătoare către cer. Creneluri, turnuri de cetate veghetoare Revarsă stropi de lacrimi sfinte în izvoare Sub streașină de cetini de codru secular Un templu de iubire - mirific sanctuar - Adună timpuri multe, anii trecătorii Întipăriți prin generații de memorii. Se-ntoarnă gânduri către vremi îndepărtate În vechi hrisoave, cu migală adunate, Spre
SANCTUAR DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371182_a_372511]