2,190 matches
-
băiatule! Tu îmi dai mie lecții?? Tu, mă?? Vezi mă, că-ți fac raport precum că ești de partea hoților și ai încurcat-o! Ai auzit? Am mai "dezbrăcat" eu vreo câțiva ca tine și-au fost trimiși să recolteze stuf în Deltă la Periprava. N-ai auzit, nu? Stai țeapăn acolo și învață meseria de la mine că-s cel mai bun dintre toți. Bagă la cap și... ciocu' mic! Tânărul milițian a rămas cu gura căscată, completamente fâstâcit și pierdut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Crinului (Eriophorum vaginatum), Iarba-n trei fire (Carex davalliana), Bănicel, Cucuruzu ciorii (Carex obtusata), Paiu-lung (Carex acuta, Carex canescens), Flembioară (Carex atrata), Foaia băiatului (Carex flava) Familia Graminee. Spăranghină (Anthoxantum odoratum), Coada vulpii (Alopecuruspratensios), Iarba de pe marginea călii (Phleum pratense), Stuf (Calamagrostis silvatica, Calamagrostis villosa), Ovăs ( Sesleria rigida, Avena capillaris) , Păiș subțire, Iarbă lungă (Aira caespitosa), Păiș (Aira flexuosa, Aira canescens, Andropogon ischaemum, Festuca supina, Festuca hirsuta, Estuca xantina, Festuca sylvatica, Festuca pratensis,), Flocoșică (Holcus lanatus), Ovăscior (Holcus avenaceus), Floare de pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de atunci amintiri de neșters. Pentru ele a venit acum bărbatul în toată firea, să le reconstituie, să le recupereze din pulberea timpului, să le retrăiască afectiv, să le imortalizeze pe peliculă foto și video. Casa bunicilor, cu acoperișul de stuf ca o căciulă prea mare, cu ferestre mici ca niște ochi osteniți și triști, așa cum o păstrează în memorie, nu mai există. Din rațiuni greu de înțeles și de acceptat una dintre mătușile lui a dărâmat-o, a luat tot
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sau cramele solitare din podgorii și livezi poartă semnele vetustului și ale unei dezordini patriarhale. Formele cu generoase curburi dau impresia unei porniri din loc, abstrăgându-se gravitației, asemenea copacilor, gardurilor ori stâlpilor. Deasupra au povară ocrotitoare a acoperișurilor din stuf, paie sau tablă ruginita („Periferie la Huși”, „Peisaj” - p. 142). Aflate într-o degradare lentă, par îmbătrânite, dar nu părăsite. Cu geamuri mici, inegale, uși înguste, hornuri zvârlite spre cer, beci căscat spre lumină și, neapărat, un brâu cenușiu care
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de un incomod? Îi „fabrici” un dosar penal de drept comun! Odată cu desființarea culpelor politice, securiștilor le venea tot mai greu să-și bage urmăriții În fundul pământului, la exploatat sarea patriei socialiste, sau prin șerpăriile Deltei Dunării la recoltat stuf așa că, s-au reorientat către alte metode. „Guralivul” Sofianu nu putea scăpa cu atâtea belele reale sau imaginare puse pe capul său așa că perfizii ofițeri i-au Înscenat o falsă delapidare precum și o rizibilă dare de mită „...unui ofițer de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dreapta străjuită de un semn mare, colorat: Alfonso Aguavil curandero de fama internacional (vindecător???? Revizuiesc informațiile de la Maximilian care mi-a explicat că gazda se ocupă cu turismul). Oprim în fața unei case din lemn, cu acoperiș dintr-un fel de stuf, în mijlocul unei pajiști largi, străjuită de copaci înalți. La dreapta casei, un bananier plin cu banane ademenitoare, în fața casei, un tufiș cu flori de un roșu-aprins, și, atârnând de acoperiș, tot în fața casei, niște borcane cu șerpi morți făcuți ghem
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
iar Alfonso ne strigă să avem noi grijă de armadillo cât timp el va pleca în căutarea unei bucăți mai mari de tablă (articol greu de găsit prin zonă având în vedere că toate casele erau făcute din lemn sau stuf). După multă hărmălaie, armadillo se dovedește mai puternic decât Cristian și în curând nu mai vedem decât vârful cozii, și acela pe punct de dispariție. Pe principiul că doar n-o să meargă vertical în jos, luăm decizia unanimă de a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
asemănătoare celorlalte case Secoya; mai neobișnuit, în fața casei, la vreo zece metri distanță se află o maloca ceremonială, rotundă, dublă ca mărime față de o casă normală, complet fără pereți, de asemenea construită la distanță de pământ și cu acoperișul din stuf sprijinit de un par mai gros central plus câțiva pari de jur împrejur, ceva mai subțiri în diametru. În centrul casei ceremoniale, pe jos, câteva mucuri de țigară și o sticlă de plastic cu o substanță groasă maronie ayahuasca, gândesc
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Chris și nu îi mai dau drumul până la urcatul în barcă. Pornim, răsuflu ușurată, dar după vreo zece minute motorul începe să gâfâie și barca se oprește chinuit în semiobscuritatea dimineții. Privesc apa tulbure și contururile neclare ale tufișurilor de stuf și aud un fel de chemare uscată și amenințătoare din adâncuri, râzând de naivitatea noastră și de tentativa de a scăpa. Un gând foarte clar mi se conturează în minte: suntem doi vestici într-o barcă în jungla peruană, în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și restaurant. Cindy vrea să construiască în armonie cu natura, să distrugă cât mai puțin din mediu și să recicleze orice este posibil să fie reciclat. Casa este încă neterminată, podeaua este din lut umed din cauza ploilor recente, acoperișul din stuf este neterminat și protejat cu un plastic și ferestrele sunt doar găuri mari în perete. Toaleta, până una-alta, este afară, la vreo zece metri de casă și Cindy ne spune să fim atenți la șerpi. De jur împrejur este
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
jocuri, discoteci, parcuri de divertisment, telecabine și producția de oale și plite pentru restaurante. Era un job "pe cinste" pentru un fost diplomat, dar mă gândeam că-i totuși bine că n-am fost trimis la "planta educativă", respectiv, "la stuf". Trei luni am avut salariul redus la jumătate, așa că am fost nevoit s-o fac din când în când pe "taximetristul de ocazie" cu Oltcitul meu cel roșu. Spre onoarea ministrului, după liniștirea apelor, problema Controlului a fost reluată: între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
domeniu, preocupat pentru îmbunătățirea continuă a nivelului de predare, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a editat șapte cursuri și îndrumare de laborator de utilizare deosebite, pentru studenți, doctoranzi și cercetători. Rezultatele activității de cercetare s-au concretizat în elaborarea unor monografii (Chimia stufului -1966; Chimia lemnului din România, Plopul și salcia - 1973; Fibre și fire în PET. Chimie și tehnologie - 1975; Fundamentări macromoleculare ale chimiei lemnului - 1984ă, lucrări de referință pentru școala românească de celuloză și hârtie, care însumează contribuții recunoscute și pe
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ales membru al Academiei Internaționale de Știință a Lemnului. Contribuțiile științifice ale prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin sunt dezvoltate într-un număr mare de lucrări științifice (circa 200ă, publicate în țară și străinătate, în care se includ date de referință privind chimia stufului, chimia speciilor de foioase și tropicale, valorificări de substanțe vegetale, tratamentele hidrolitice și fermentative. Alături de activitățile menționate, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a fost prezent în comisii de diplomă, de atestare a gradelor didactice și de organizare a simpozioanelor internaționale de celuloză
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de multă vreme, socotesc pasivitatea mea în acea împrejurare drept primul act de lașitate gravă din existența mea de adult. * Într-o după-amiază de toamnă târzie, dar deosebit de frumoasă, undeva pe bulevardul Mărășești, într-o cramă improvizată, îmbinând tradiția (ceva stuf la intrare) cu neglijența comerțului socialist, noi și doamna Bebello, venită în vizită de la Cluj, stăm lângă o masă de tablă, în picioare - căci e deja destul de frig: amurgește - și bem must (sau cumva bere?). Peste tot în jur multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a iscat o neînțelegere, sau mai bine zis o ceartă, cu o vecină. De la păsări. Vecină s-a răzbunat pe mama și i-a dat foc casei, lăsând-o asupra iernii fără un acoperiș deasupra capului. Casă fiind acoperită cu stuf, a ars fără milă. Mama s-a speriat tare de tot, s-a supărat și s-a îmbolnăvit în scurt timp. Asta s-a întâmplat pe 13 spre 14 septembrie 1942. Spre Ziua Crucii. Din mila lui Dumnezeu a fost
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
știu să fi fost consemnat în documente. Satul are ulițele înguste, întortochiate, ceea ce dovedește vechimea lui. Casele erau confecționate din lut turnat în forme de lemn direct în pereți. Ușile caselor, ca și ferestrele, erau mici. Casele erau acoperite cu stuf, cu strujeni sau chiar cu paie de grâu sau de secară. Locuitorii erau muncitori pe moșiile boierești rămase după ce domnitorul Alexandru Ioan Cuza le-a dat țăranilor o parte din moșiile lor. În anul 1714 când domnitorul Constantin Brâncoveanu a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
unde a reluat dialogul”. Părintele Cristea Popescu a fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii școliți. N-a asuprit pe nimeni, s-a mulțumit cu puțin, n-a făcut avere. A trăit într-o casă acoperită cu stuf, iar pardoseala era de lut frământat cu balegă de cal și întins pe jos cu dexteritate de mâna-maicei-preotese. A murit sărac, iar anecdota este singura amintire, căci între timp crucea de piatră de la mormântul său a căzut și n-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de dascăl. În Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga, alimentul de bază al localnicilor, se mai făcea și din mei. Cultura meiului a dispărut, dar îmi amimtesc de meiul cultivat de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
legumelor folosea tineret din sat. Neculai Bulgaru, era de aceiași vârstă cu tata și bun prieten și adesea stăteau de taină amândoi ore întregi în duminici și sărbători. La intrarea în grădina de zarzavaturi era o casă mare, acoperită cu stuf, cu câteva camere și bucătărie, în care dormea grădinarul și oarecari oameni care munceau în grădină. UN COR ÎNGERESC Într-o primăvară Neculai Bulgaru n-a mai angajat tineret din sat la munca din grădina de zarzavat. A adus un
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vesel. Ii plăcea să se ție de șotii, să facă farse. Uneori de extrem pericol. Aproape toate satele din vecinătatea Necrasovcăi aveau școli noi. Doar a lui Petrică era o amărâtă de chichineață, cu ziduri de lut și pălărie de stuf. Rușine mare. Obișnuiam să mă duc de multe ori, seara, la un restaurant-grădină de vară a unui evreu, grădină intrată în obișnuința lumii "La Abrumcic". Alături de cei câțiva copaci vii mai erau și câțiva de natură statică pictați pe copertine
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a fi la Necrasovca iar revizorul a putut să-și rezolve datoriile sale de om al politicii. A și angajat om în locul meu. și timpul trecea, iarna abia ițindu-se prin cele patru ferestre ale camerei mari, mereu măturată de resturile stufului din care făceam focul. și iată-ne în 17 februarie. Eu mă gândeam la crapul, somnul și vinul pregătit pentru o mică petrecere de către directorul școlii, Afanase Palamarciuc, în timp ce acasă, Steluța și Nina făceau dizertații prematernale. - știi ceva ? După experiența
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am scăpat și copiii de pericol. Brava lui. și vine Vestea. Să merg la gară că am primit un colet. Iau o sacoșă, or fi niște cărți, urc în căruța cuiva și merg la Traian Val. ColetulĂCare colet? Înveliți în stuf umezit, sute de puieți de măr așteptau să fie duși spre locul care se va numi livada școlii. și am simțit o săgetătură în dreapta, la stinghie. Nu, nu era prea plinul inimii, era apendicita care chema spre ea peritonita. Gata
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
jocuri, discoteci, parcuri de divertisment, telecabine și producția de oale și plite pentru restaurante. Era un job "pe cinste" pentru un fost diplomat, dar mă gândeam că-i totuși bine că n-am fost trimis la "planta educativă", respectiv, "la stuf". Trei luni am avut salariul redus la jumătate, așa că am fost nevoit s-o fac din când în când pe "taximetristul de ocazie" cu Oltcitul meu cel roșu. Spre onoarea ministrului, și a noastră, după liniștirea apelor, acuzațiile Controlului au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
reglarea cursurilor de apă, în județul Iași s-au făcut o serie de iazuri cum ar fi: Paharnicul, Ezăreni, Podu Iloaiei, Chirița, Ciurbești s.a. Pe cursul Jijiei, în comuna Vlădeni este o frumoasă crescătorie piscicolă și o suprafață mare cu stuf. S-a curățat albia Bahluiului de pe raza municipiului Iași, s-a făcut o mini faleză și se intenționează să fie un râu curat și pe care să poată pluti bărci ușoare. În solul și subsolul județului se găsesc: gresiile de la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
plante bune pentru ceaiuri. La Sânziene se culegeau flori pentru ceaiuri și leacuri, de Sfântul Andrei se da cu usturoi pe la ferești și anexe spre a fi feriți de lupi. Casele erau construite din cârpici ori din vălătuci, acoperite cu stuf în marea majoritate a lor, dar și cu șindrilă și chiar țiglă. Erau compuse din două odăi despărțite de o tindă și paravane la spatele casei. Ridicarea casei se făcea de către bărbați ajutați și de femei. Copilul chiar dacă era alintat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]