7,897 matches
-
-l instituie (cum s-a observat, de altfel) între “scriitura discursivă și simultaneitatea plastică” imprimă stihurilor o structură originală, deopotrivă cursivă și statică. În acest sens, e de reținut numărul mare, în idiolectul autorului, de termeni circumscriși văzului, privirii (contemplative): substantive - ochiul, imaginea, oglindirea, reflexul, vederea (“jindul, care-i o formă/ a vederii”), vizibilul etc; verbe sau locuțiuni verbale - a descifra, a ieși la iveală, a întrezări, a orbi, a privi, a răsări, a reflecta, a vedea, a nu vedea, a
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
suveranității naționale a fiecărui stat în parte în vederea formării unui (sau unor) conglomerat(e) multinațional(e) bazat(e) pe rațiuni economice și militare diverse. În spațiul geografic european, spre exemplu, unde populațiile care îl locuiesc au standarde de viață felurite, substantivul „democrație” este continuu plimbat pe sub nasul fiecărui cetățean al monolitului fisurat încă dintru început UE întocmai ca o batistă fluturată în semn de adio pe peronul dezolant al unei gări singuratice de mâna unui necunoscut. De fapt, termenul democrație și-
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
de culise ale guvernelor lumii și a celui mondial, care le coordonează, momentan din „umbră”, pe toate acestea la un loc. Personal, mă îndoiesc de faptul că viitorul imediat sau cel îndepărtat vor repune în drepturile cuvenite semnificația reală a substantivului democrație. Înclin să cred, mai degrabă, că democrația va fi înlocuită conceptual cu altceva, mai puțin flexibil și ofertant din punct de vedere semantic pentru omenire, însă mult mai bine vândut sub raportul tipului de discurs pe piața manipulărilor de
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
scriu cu maci Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Durere întoarsă pe dos în mănușa pierdută-n pridvor, Negație ce nu neagă nimic pe lume, Acceptare botezată astăzi fără nume. E vremea să privim oglinda oglindită-n alta După ce ieșim din cuvinte minicinoase, Atunci toți zeii se întorc
ADEVĂRUL DIN ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348481_a_349810]
-
bucureștean o reprezintă femeia și feminitatea. O feminitate poetică, indiferent dacă se vădește a fi ludică sau heraldică, precum cuvântul de început din cartea vieții: „Fiat Lux!”. În lucrările lui Cătrună femeia este adeseori identificată cu natura, nu neapărat cu substantivele de gen feminin, ci cu orice „nume” care inspiră feminitate, tandrețe, romantism, liniște, fără urmă de trivialitate sau indecență. Astfel, femeia poate fi pe rând mare sau râu, pădure sau cer, lumină sau lumânare, seară de basm sau lună plină
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
forță însuși locul geometric a ceea ce definim în toată splendoarea ei profundă drept demnitate umană, o integrală deloc complicată a celui mai simplu cu putință mod de a exista și de a te îndepărta de semantica închisă la culoare a substantivului comun „compromis”. Cu câteva zile înainte de marea întâlnire cu spiritul lui PUCCINI, rememorându-și instantaneu traseul vieții, artista scria așa: „Celebritate, glorie, sunt ca strălucirea metalelor; se datoresc luminii din jur. Dacă s-ar putea, le-aș mai cuceri o dată
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
întrebat, care este diferența dintre inimă și suflet? Răspunsul de atunci mă urmărește mereu: inima funcționează cu ajutorul sufletului. Fără el nu există mișcare! Dar sufletul de unde vine? a fost următoarea întrebare. De mai de sus, i-am zis. Pe atunci substantivul propriu, Dumnezeu, era interzis... Referință Bibliografică: Inima și sufletul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
INIMA ȘI SUFLETUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377832_a_379161]
-
săgeta inimile cele excluse de la alte dulci alinări. Interesant, îmi zic adesea, cum îi este dat omului să aibă bucurii revelatoare pentru fiecare etapă a vieții! Mă întreb totodată, oare eu produceam același balsam bunicilor mei, la vreme când declinam substantivul bunic la cazul vocativ? O, dar ce mult e de atunci! Vremuri imemoriale... Ei, nu chiar imemoriale, dar aproape uitate. Deși trăinicia nu a fost apanajul memoriei mele - la care se adaugă acum și inamicul care tulbură ținerea de minte
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
scriu cu maci Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Durere întoarsă pe dos în mănușa pierdută-n pridvor, Negație ce nu neagă nimic pe lume, Acceptare botezată astăzi fără nume. E vremea să privim oglinda oglindită-n alta După ce ieșim din cuvinte minicinoase, Atunci toți zeii se întorc
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
ore fac o zi , care poate fi lundi, mardi , mercredi ...! Raul , fratele mai mare al Oanei , învață la școală morfologie și sintaxă , dar și Oana le-a „prins” din mers. M-a întrebat doar ce este „ sustantivul” . Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv” . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în
ȘI...IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375893_a_377222]
-
morfologie și sintaxă , dar și Oana le-a „prins” din mers. M-a întrebat doar ce este „ sustantivul” . Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv” . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare
ȘI...IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375893_a_377222]
-
prins” din mers. M-a întrebat doar ce este „ sustantivul” . Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv” . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și... iubirea?” „Și iubirea...„ „Substantiv!” zic
ȘI...IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375893_a_377222]
-
Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv” . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și... iubirea?” „Și iubirea...„ „Substantiv!” zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine
ȘI...IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375893_a_377222]
-
sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și... iubirea?” „Și iubirea...„ „Substantiv!” zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe bunicu'!” „Hai, lasă, că el nu știe substantivul !” „Ba da ! el știe TOA-TE substantivele !” „Păi cum așa? eu nu cred...” Mă lămuri apăsând cuvintele
ȘI...IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375893_a_377222]
-
germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și... iubirea?” „Și iubirea...„ „Substantiv!” zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe bunicu'!” „Hai, lasă, că el nu știe substantivul !” „Ba da ! el știe TOA-TE substantivele !” „Păi cum așa? eu nu cred...” Mă lămuri apăsând cuvintele, cu mândrie : „El a fost fotbalist !” Și, văzând că nu m-a convins, adăugă , țuguindu-și buzele : „Și ju-de-că-tor !” „A avut ciocănel pe
ȘI...IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375893_a_377222]
-
a avut o întrebare mai subtilă. „Și... iubirea?” „Și iubirea...„ „Substantiv!” zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe bunicu'!” „Hai, lasă, că el nu știe substantivul !” „Ba da ! el știe TOA-TE substantivele !” „Păi cum așa? eu nu cred...” Mă lămuri apăsând cuvintele, cu mândrie : „El a fost fotbalist !” Și, văzând că nu m-a convins, adăugă , țuguindu-și buzele : „Și ju-de-că-tor !” „A avut ciocănel pe masă , la Apel , eeeeh !” Și iar ridică
ȘI...IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375893_a_377222]
-
cine vrea și cine nu vrea, cine știe și cine nu știe, cine e normal și cine e nebun... că se scrie, fie de la cap la coadă cu litere mici și nu se mai înțelege când avem a face cu substantive comune ori cu substantive proprii, sau se scrie pe la mijlocul propoziției cu litere îngroșate și majuscule, ceea ce induce din nou în eroare, mai ales atunci când este vorba de termeni științifici, nume, denumiri... sau se prescurtează cuvintele până la a le mutila, sau
LANSARE CARTE PENTRU COPII CU PROBLEME ALERGOLOGICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376649_a_377978]
-
nu vrea, cine știe și cine nu știe, cine e normal și cine e nebun... că se scrie, fie de la cap la coadă cu litere mici și nu se mai înțelege când avem a face cu substantive comune ori cu substantive proprii, sau se scrie pe la mijlocul propoziției cu litere îngroșate și majuscule, ceea ce induce din nou în eroare, mai ales atunci când este vorba de termeni științifici, nume, denumiri... sau se prescurtează cuvintele până la a le mutila, sau, iar aceasta cel mai
LANSARE CARTE PENTRU COPII CU PROBLEME ALERGOLOGICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376649_a_377978]
-
pot crea alte metafore, multiplicând limbajul într-un ritm exponențial, cu un noian de sensuri și înțelesuri, dând forță mesajelor, mult mai mare decât orice barbarism din limbajul snobilor. Poeții reușesc să flexibilizeze limbajul și prin transformări morfologice îndrăznețe. Astfel, substantivele devin adjective, verbe, adverbe, dar și invers, prin substantivarea părții morfologice. De fapt, limba română acceptă orice transformare morfologică a cuvintelor, care, poate fi combinată și cu metaforizarea, în obținerea unor expresii șocante cu înțelesuri inedite și cu mare forță
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Strofe > Introspectie > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - SIBIUL - SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 850 din 29 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Ca orice substantiv care se respectă și Sibiul își schimbă forma după gen, număr și caz. Există un Sibiu feminin, în care predomină cărările romantice de prin Parcul Sub Arini sau plimbările cu barca pe lacurile Dumbravei și manifestările culturale pline de har
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului § Este adoptat din turcă (-cık/-cik/-cuk/-cük). § Alomorfe: -ʒìk/os, -a, -oja, -es (m. sg., f. sg., m. pl., f. pl.) § Se aplică îndeosebi substantivelor de declinarea V̀/s, -des. (o) para/s, -des ‘ban’ | para + -ʒìkos > paraʒìkos | paraʒìk/os, -oja ‘bănuț’ (o) śaka/s, -des ‘glumă’ | śaka + -ʒìkos > śakaʒi
SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372635_a_373964]
-
BIZ- SI DES-/DEZ- Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului bis-/biz- este preluat din limba slavă, iar des-/dez- din limba română. Servesc la formarea de verbe, adjective și substantive, cu sensul de “fără”, “lipsit de” sau opus în raport cu cele de derivat. Iată câteva exemple de cuvinte compuse cu aceste elemente: rromi xaladitka bizbangkiribnasqiro adj. m. fără îndoire, neîndoit, neaplecat, neabătut bizjilenqiro adj. m. fără acte/documente bizlovenqiro adj. m.
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
Rromani > SUFIXUL -B`EN Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În graiul ‘carpaticilor’ din Tămașda - Bihor (rroma kaśtale) sufixul -(V)p`en (1) este folosit la crearea de substantive abstracte, de gen masculin, terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu sensuri specializate. xal (xalǎ) a mânca > xa- + -ben = xaben, ~a s.m. mâncare Sufixul abstractizant caracteristic, cvasigeneralizat, este la domnești N. sg. -(V)bò pl. -(V)bè, OBL. sg. -(V)màs-
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]