6,747 matches
-
acces redus. *5 Art.2, alin. (6), lit.a) și d) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului În cadrul SNSP, se recunoaște caracterul asimetric al relației profesioniști - părinți. Profesioniștii implicați în acest proces nu au capacitatea de a substitui rolul parental, aceștia sprijinind, informând și contribuind la formarea competențelor părinților. În această dinamică, profesioniștii au datoria fermă de a respecta părinții, de a-i valoriza și de a întări rolurile parentale. ... 3. Având drept scop creșterea capacității părinților sau
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 30 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290457]
-
au desfășurat mai multe adunări ale creditorilor, fără a se fi decis confirmarea lichidatorului judiciar sau desemnarea unui alt lichidator judiciar, conform art. 57 alin. (2) și (3) din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic nu are posibilitatea de a se substitui voinței creditorilor și a decide în locul acestora“. ... 33. Din analiza acestor considerente s-a apreciat că însăși Curtea Constituțională recunoaște posibilitatea existenței mai multor adunări ale creditorilor, în care să fie discutată chestiunea confirmării/desemnării administratorului/lichidatorului judiciar. Or, posibilitatea existenței
DECIZIA nr. 14 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289789]
-
a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 325 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290235]
-
1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 și nici nu se substituie acestora. (6) La sesiunile de instruire prevăzute la alin. (1) pot participa reprezentanți ai birourilor electorale prevăzute de art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2024, prefecții, subprefecții, precum și reprezentanți ai altor autorități sau instituții publice cu
HOTĂRÂRE nr. 32 din 11 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289701]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011, sau Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013), însă nu se poate substitui autorului excepției în formularea unor critici de neconstituționalitate, întrucât ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către
DECIZIA nr. 24 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289971]
-
în cazurile prevăzute de lege, asistență tehnică de specialitate la primirea, transportul, depozitarea, inventarierea și distribuirea bunurilor materiale și a altor valori; ... b) nu au luat măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor sesizate în scris de către gestionari; ... c) s-au substituit gestionarilor în exercitarea atribuțiilor acestora; ... d) au dat gestionarilor sau altor militari care răspund de bunuri materiale ordine ilegale sau greșite care au condus la producerea de pagube; ... e) au rezultat pagube, ca urmare a nevalorificării drepturilor la despăgubiri pentru
INSTRUCȚIUNI DE APLICARE din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281854]
-
pagubele produse din această cauză. Articolul 25 Comandantul/Șeful unității militare, precum și orice alt militar care execută în locul gestionarului, fără consimțământul acestuia, operațiuni de primire, păstrare, transport sau eliberare de bunuri materiale și valori se consideră că s-a substituit gestionarului în exercitarea atribuțiilor lui și răspunde material, integral, pentru pagubele produse în aceste situații. Articolul 26 (1) Comandantul/Șeful unității militare care a dat ordine ilegale gestionarului ori altei persoane subordonate, din a căror executare s-au produs pagube materiale
INSTRUCȚIUNI DE APLICARE din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281854]
-
pur teoretice ori la soluționarea propriu-zisă a unor chestiuni ce țin de fondul cauzei, există riscul transformării mecanismului hotărârii prealabile fie într-o „procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor ca fiind urgente, fie într-o procedură care va substitui mecanismul recursului în interesul legii“ (Decizia nr. 22 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1057 din 28 decembrie 2016). ... 101. În cauza care a generat prezenta sesizare se impune observația că instanța de
DECIZIA nr. 12 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281942]
-
și a libertăților fundamentale, autorul excepției nu arată în ce constă încălcarea dispozițiilor constituționale sau convenționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 19. Pentru considerentele expuse mai
DECIZIA nr. 37 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284127]
-
obiectul excepției. Dacă ar exercita controlul de constituționalitate prin prisma situațiilor de fapt particulare, specifice fiecărui litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești în cursul soluționării cărora se ridică excepții de neconstituționalitate, Curtea Constituțională ar nesocoti principiul separației puterilor în stat, substituindu-se instanței de judecată și riscând să realizeze, astfel, o intruziune în atributele autorității judecătorești. ... 15. Astfel, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției“, alin. (3) al aceluiași
DECIZIA nr. 69 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284154]
-
contractelor de achiziție publică poate fi atacată numai cu recurs. Având în vedere că printr-o decizie dată în interpretarea legii Înalta Curte a schimbat în tot prevederile legale interpretate (modificând în realitate calea de atac a apelului cu recursul, substituindu-se astfel legiuitorului), se invocă și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 287^16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, în interpretarea dată prin Decizia nr. 20 din 5 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 44 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284067]
-
competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 3 decembrie 2015, instanța supremă a schimbat în tot prevederile legale interpretate, modificând în realitate calea de atac a apelului cu recursul, substituindu-se astfel legiuitorului. ... 20. În contextul acestei din urmă alegații, Curtea Constituțională reține că, prin Decizia nr. 20 din 5 octombrie 2015, antereferită, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 287^16 din
DECIZIA nr. 44 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284067]
-
pe cale administrativă a unor construcții și amenajări realizate fără autorizație de construire. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, cu privire la dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, că acestea permit autorității administrative să se substituie autorității judecătorești în restabilirea ordinii prin emiterea unui act administrativ executoriu cu putere juridică mai mare decât a unei hotărâri judecătorești. Or, principiile separării și echilibrului puterilor în stat și cele privind înfăptuirea justiției nu permit ca, într-un stat
DECIZIA nr. 107 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284176]
-
vreo rațiune justificativă a discriminării create. ... 7. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Prin emiterea actului administrativ prevăzut de art. 33 din Legea nr. 50/1991, autoritatea publică emitentă nu se substituie puterii judecătorești, ci aplică o sancțiune pentru nerespectarea obligației legale de obținere a autorizației de construire, ceea ce reprezintă un act de executare a legii, specific atribuțiilor constituționale ale puterii executive. Textul legal menționat este suficient de clar și de
DECIZIA nr. 107 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284176]
-
subclaselor elementare din CPSA 2025. Istoric CAEN Clasificarea activităților din economia națională a fost elaborată de către Institutul Național de Statistică (INS) pentru o ordonare specifică a informațiilor corespunzătoare cerințelor economiei de piață și trecerii la sistemul conturilor naționale. CAEN substituie Clasificarea ramurilor economiei naționale - CREN, utilizată în România din 1963 în baza Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 483/1962. Introducerea CAEN în sistemul statistic și economic național a fost realizată treptat în perioada 1993-1997, beneficiind de colaborarea Oficiului Național al Registrului
ORDIN nr. 377 din 17 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282063]
-
unor critici eminamente subiective și prezentate dintr-o perspectivă particularizată, raportată exclusiv la circumstanțele litigiului în care excepția a fost invocată. Deși excepția de neconstituționalitate reprezintă, din punct de vedere procedural, un mijloc de apărare, Curtea Constituțională nu se poate substitui, în soluționarea acesteia, unei jurisdicții superioare de control judecătoresc ierarhic. Eventuala neconstituționalitate a unei norme juridice reprezintă o stare intrinsecă a acesteia, independentă de circumstanțele aleatorii și variabile ale speței în care aceasta a fost supusă jurisdicției constituționale pe calea
DECIZIA nr. 40 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282699]
-
lucrătorilor. Sistemele și procedurile de lucru curente nu permit renunțarea la hârtie ca document oficial, atât intern, cât și în interacțiunea cu factorii externi (de exemplu, talonul de pensii). Portalul instituției oferă servicii limitate, cu grad de sofisticare redus, neputând substitui în acest moment prezența fizică la ghișeu a celor interesați. Posibilitățile tehnologice de raportare/analiză istorică și predictivă a datelor sunt extrem de reduse, generând dificultăți în fundamentarea deciziilor cu privire la sistemul public de pensii. Riscul major constă în imposibilitatea
HOTĂRÂRE nr. 496 din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282969]
-
simpla enumerare a unor dispoziții constituționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, excepția astfel formulată fiind inadmisibilă. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil în condițiile în care, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța
DECIZIA nr. 47 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282973]
-
dispozițiile constituționale și convenționale invocate, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. De altfel, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 27 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283472]
-
a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 27 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283472]
-
74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 17 din 15 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283270]
-
salarizării avute la data detașării pentru cei din PÎCCJ diferit de cei similari din DIICOT, este legitimat din punct de vedere constituțional să contracareze măsurile legislative adoptate de Parlament, ar echivala cu transformarea competenței excepționale a Guvernului de a se substitui Parlamentului în una generală. ... 19. În concluzie, Guvernul a încălcat prevederile constituționale când a ales să stabilească o salarizare diferită a ofițerilor de poliție judiciară din structura tehnică a PÎCCJ față de cei similari lor din DIICOT. Astfel, prin salarizarea
DECIZIA nr. 8 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283424]
-
la o anumită categorie socioprofesională, caracterizată de o situație particulară. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a se putea substitui legiuitorului în ceea ce privește competența de legiferare. ... 27. În ceea ce privește dispozițiile art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea constată
DECIZIA nr. 731 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283218]
-
autorul acesteia susține, în esență, că principalul destinatar al normelor care reglementează procedura de cameră preliminară, în speță judecătorul de cameră preliminară, neavând la dispoziție norme precise, clare și previzibile, clarifică înțelesul dispozițiilor legale criticate prin raționamente de natură să substituie normele juridice, în condițiile în care jurisprudența nu constituie izvor de drept, așa încât înțelesul unei norme să poată fi clarificat pe această cale. Cu toate că principiile care guvernează atât „condiționalitățile, criteriile și exigențele“, cât și obligațiile judecătorului de
DECIZIA nr. 661 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283079]
-
este faptul că, în opinia autorului, normele procesual penale criticate sunt interpretate și aplicate diferit, de la caz la caz, de către judecătorul de cameră preliminară, care, potrivit criticilor formulate, clarifică înțelesul dispozițiilor legale criticate prin raționamente de natură să substituie normele juridice. Astfel, se susține că în procese penale diferite înțelesul normelor care reglementează procedura de cameră preliminară este diferit și chiar contradictoriu. De asemenea, Curtea observă că autorul excepției face referire la soluțiile pronunțate în diverse dosare penale prin
DECIZIA nr. 661 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283079]