6,959 matches
-
vadă defilând erudit pe Barbu Cioculescu, în studiul apărut, din nefericire, la o minusculă editură din Târgoviște? Cine nu ar fi pariat pe extraordinarele palimpseste scoase la lumină de Matei Călinescu? Cine nu l-ar fi crezut în stare pe subtilul biograf Ion Iovan să inventeze, din nimic, un capitol absent din jurnalul moșierului de la Sionu? Stranie - și încântătoare - e apariția în lista destul de ermetică a unui tânăr critic ca Angelo Mitchievici. Apoi, dacă ne bazăm pe o mai veche confesiune
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
Hîrlău". După cîteva încercări în limba franceză, ca poet de limba română apare pentru prima dată în 1843 în Calendar pentru poporul românesc. Alecsandri e un scriitor angajat, inspirat de marile probleme ale epocii și, în același timp, un artist subtil, observînd lumea înconjurătoare fără scepticism, dar și fără exagerate iluzii, tinzînd în domeniul expresiei spre o senină clasicitate. Pastelurile, o parte din legende și proza memorialistică au rezistat cu succes trecerii timpului. VASILE ALECSANDRI. Anii directoratului la Teatrul din Iași
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
I reprezintă actul de naștere al României moderne. Totul s-a schimbat radical după 1866: aspectul orașelor, instituțiile, mentalitățile oamenilor. Sub Carol I, românii și-au asumat, explicit, un destin european și au pornit în marșul forțat al dezvoltării. Nici subtila teorie a formelor fără fond, nici ironiile și caricaturile din presa conservatoare a vremii nu au putut frâna drumul către progres. Una după alta au apărut instituțiile fundamentale ale unui stat modern (Universitatea din București, Academia Română, Banca Națională etc), și
Oamenii româniei moderene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7871_a_9196]
-
definitivă a lui Ariel de Caliban. Totuși, reflectând mai adânc la semnele simbolice și factorii semiotici presărați în acest spectacol, descoperim o paradigmă subversivă la adresa Instanței sau Instituției ecumenic-atotputernice întruchipată în ficțiunea scenică de persoana lui Prospero. Sub mantia sa subtil concepută în două culori, umanul Prospero are o bluză de Pierrot, de Arlechin proaspăt cosmetizat. Arta actorului Alexandru Repan reintegrează muzicii și unei grații de ordin spiritual cuvintele recitativului său de artist cu experiență. Cuvintele lui au o grație înrudită
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
noaptea postbelică în care avea să se cufunde conștiința românească: "Unii dintre ei nu se jenau să scrie texte împotriva inteligenței ca facultate mentală. Era la modă să denigrezi inteligența și tocmai oamenii foarte inteligenți o făceau, cu argumente foarte subtile". A fost cu adevărat un "fenomen crucial în devenirea istorică a vieții intelectuale, sociale și politice românești, crucial și de neocolit". Tragedia a venit în ultima etapă a mișcării, care, foarte probabil și din pricina absenței întemeietorului său, a alunecat spre
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
riscul de a nu ști despre cine era vorba, există. "Aveam cancelar - scria Matila C.Ghyka în memoriile sale redactate imediat după război - un băiat foarte învățat, care-și făcuse și el studiile în Franța. Avea un umor critic și subtil, o mare erudiție, un gust pervers pentru jocuri de cuvinte ușuratice și clișee ridicole, ceea ce crea o legătură între noi și îi plăcea să-și termine frazele cu: / - Nu știu dacă mă fac înțeles ? / Fusese căsătorit cu o suedeză care
De ce „Apunake“? by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/6995_a_8320]
-
ai artei cu tendință și ai realismului socialist a fost faptul că pictura lui Baba, a lui Ressu și a altora nu este una statică. Realismul exterior, cel al iconografiei și al construcției formelor, este însoțit permanent de un realism subtil, cu o viguroasă coloratură morală. Personajele sale mitice și monumentale, în care se exprimă existența umană înțeleasă ca un eveniment al speciei și nu ca un accident produs de febrele mărunte ale istoriei, conțin în ele însele și melancolia resemnării
Artiști și vremuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7002_a_8327]
-
curând își avea locul în "Babel" decât în "Nemira Damen Tango"), sugerează intenția de a-l arunca în bătălia de cucerire a unui public larg și, în același timp, de a rafina gustul literar al acelui public, într-un mod subtil. Riscul este dublu: publicul țintă al colecției se poate simți depășit, surclasat în fața unui roman atât de elaborat, iar publicul său adecvat și avizat să nu aibă fantezia să-și caute noile titluri într-o asemenea zonă. Rămâne oricum meritorie
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
Matei Călinescu, Idei despre modernitate și postmodernitate: ieri și azi. Încă de la primele fraze, acesta ridică o problemă implicită privitoare la discursul critic autohton: "Primul nume menționat în introducerea cărții A fine Disregard: What Makes Modern Art Modern (O desconsiderație subtilă: prin ce e modernă arta modernă), de Kirk Varnedoe, nu este acela al unui artist, cum ne-am putea aștepta, ci al unei figuri, obscure astăzi, din istoria sportului: William Webb Ellis, inventatorul jocului de rugby. De fapt, titlul cărții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7007_a_8332]
-
astăzi, din istoria sportului: William Webb Ellis, inventatorul jocului de rugby. De fapt, titlul cărții e inspirat de inscripția de pe placa de piatră a Rugby College din Warwickshire, Anglia, ce-l comemorează pe Ellis "care în 1823 d.Ch., cu o subtilă desconsiderare a regulilor fotbalului așa cum era jucat în vremurile sale, a luat pentru prima oară mingea în brațe și a alergat cu ea, de aici provenind trăsătura distinctă a jocului de rugby". "Ceea ce face ca arta modernă să fie modernă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7007_a_8332]
-
întrebarea, acum, dacă Eminescu a avut talent epistolar răspunsul e simplu: n-a avut. De altfel, nici nu s-au păstrat de la el alte scrisori." (pag 409) Dacă precizările biografice sunt transferate în capitolul dedicat lui Călinescu, altele, mult mai subtile, de natură pur analitică, apar, pe parcursul Istoriei, după o traiectorie imposibil de anticipat. E vorba, cum spuneam mai sus, de afinități, nu de surse. În sensul că relația de contaminare nu vizează textele în sine, ci interpretările acestora. (De aceea
Câteva afinități (VI) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7380_a_8705]
-
de conivență trăirea nonsensul voluptatea luxului la antipod ci miezul ni se contractă o să explodeze anonim nici unei vânzări implozie simetrică licitației arătarea plitei scrise..." (George Anca); "Cufundându-ne-n plenitudine/ reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției/ dintre Eu și Ego-ul dictator subtil,/ agonia nous-ului în Logosul inospitalier când/ întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică,/ dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea:/ contopirea Eului cu Absolutul Moale,/ identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii/ pentru explorarea Abisului din EGO regenerându-l!" (Ion Antoniu
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
simte atras de dezechilibrul pe care-l reprezintă Anna cu coafura ei ŕ la garçonne și aerul pierdut-adolescentin, de inefabilul acestui rău. Doar în tragedia greacă o parte din virtuțile practicate în exces provoacă un hybris, un dezechilibru terifiant și subtil. Una din replicile esențiale din film este spusă pe final, când Stephen deposedat de tot ceea ce a avut, o zărește pe Anna fără să fie văzut pe un aeroport împreună cu fostul prieten și amant, Peter, și ținând în brațe un
Marți, oamenii sunt sparți, miercuri, oamenii sunt cercuri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7393_a_8718]
-
Moartea lui Martyn, accidentală - tânărul pus în fața imaginii celor doi amanți se dă imprudent prea mult înapoi și alunecă peste o balustradă -, devine obiectul unei vinovății care o marchează pe Anna și care determină mecanic reapropierea de primul iubit. Mai subtilă decât o explicație în ordine freudiană a relațiilor dintre personaje, mi se pare cea pe care o oferă scena tragediei. Louis Malle camuflează în filmul său mecanismul destinal al tragicului, lăsând o vagă transparență pentru a sesiza punctele de articulație
Marți, oamenii sunt sparți, miercuri, oamenii sunt cercuri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7393_a_8718]
-
să fie genial, poeziile cu pricina continuă nu doar a fi citate festiv, ci apreciate elogios. Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie ar fi, după părerea conștiinciosului editor D. Vatamaniuc, Ťoda cea mai frumoasă închinată de poet patrieiť. Mai subtilă e tentativa de a le întineri a lui Caius Dobrescu: O călărire în zori ar transfigura o relație erotică, iar De-aș avea... ar mima doar metrica folclorică, fiind în fond o expresie a sentimentelor galante nu ale poporului, ci
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
deodată intră în tine altcineva decât acea ființă poetică fragilă pe care ai ocrotit-o atâta timp. Dan a avut multe probleme în viața lui. Iar asta i-a asigurat vulnerabilitatea. Chiar și pe aceea fizică, nu numai pe aceea subtilă, spirituală dacă vrei. Abia aștept să-mi cumpăr cartea lui. Și Mircea Cărtărescu, pe care-l știu de multă vreme, e un tip vulnerabil. Cu toate că viața lui este bine reglată. Are copii, are o soție minunată, are o operă, are
Gabriela Melinescu - „Vulnerabilitatea, asta e marca talentului“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7410_a_8735]
-
cea mai sfâșiată de neliniști și cea mai cutremurătoare în așteptări.ť Accelerația ritmului face posibil ca fenomenele de maximă pluralitate să fie prinse în simultaneitatea lor, și anume Ťîn ritmul unui absolut lirismť, potrivit cu o Ťlogică afectivăť". Cu aceleași subtile mijloace analitice, Constantin Trandafir discută romanele lui Mihail Sebastian. în Orașul cu salcâmi, "surpriza din final, când se anunță căsătoria dintre Adriana și Paul Mlădoianu vrea să exprime o situație de excepție față de Ťschemať tradițională, mai mult sugerează enigmaticul, fondul
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
Sorin Lavric Că vigoarea unei culturi se hrănește din controverse și că duhul creației nu apare decît acolo unde rivalitatea îi învrăjbește pe protagoniști, aceasta este o nuanță aparținînd adevărurilor subînțelese și subtile. E ca și cum spiritul, ca să intre în fermentație, are nevoie de o neapărată ostilitate, ceea ce înseamnă că, fără un fundal de discordie care să-i întrețină germinația, o cultură sfîrșește în liniștea concordiei vlăguite. Cartea lui Nietzsche despre Wagner nu face
Șarpele cu clopoței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6860_a_8185]
-
reprezintă o combinație de fericire și anticipare, iar dragostea o combinație de fericire și încredere, etc.). O altă observație interesantă este că emoțiile fundamentale nu se pot împărți neapărat în emoții pozitive și negative, ci au o structură mult mai subtilă: fericirea și tristețea sunt singurele care reprezintă stări pure ale psihicului, frica și furia reprezintă conectarea la două reacții fundamentale de apărare (corespunzătoare situațiilor “atacă sau fugi” din cazul situațiilor stresante), acceptarea (încrederea) și anticiparea sunt două emoții care realizează
Emoţii care ne pot vindeca. Emoţiile fundamentale ale fiinţei umane () [Corola-journal/Journalistic/68784_a_70109]
-
sentimentul primordial, ci iritarea. Scrisul lui Barthes frizează cinismul tocmai prin precizia și adâncimea analizei, prin capacitatea, în mijlocul durerii, de a divaga savant despre îndatoriri și concepte. Mama moartă încă nu e îngropată, iar Barthes găsește resurse pentru a face subtile disocieri pe tema care, cum spune, îl irită: "Nu, doliul (depresiunea) e altceva decât o boală. De ce ar trebui să mă vindec? Pentru a găsi ce stare, ce viață? Dacă e vorba de-un travaliu, cel care se va naște
Pe cine a iubit Roland Barthes? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6881_a_8206]
-
1903, iar eu m-am născut în 1919. Tata își amintea de el, chiar dacă și el era foarte tînăr cînd a murit tatăl său, ca de o autoritate paternă plăcută și cultivată în care exercițiul unei foarte corecte, prețioase și subtile cunoașteri a limbii franceze făcea ca mintea să fie capabilă de nuanțe. Mai multe nu știu. Nu mam interesat niciodată, pentru că nu sunt preocupat de genealogii. Din păcate bunicul meu a murit mult prea devreme pentru mine. Ar fi trebuit
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
simptom, subiect al unei spovedanii și concentrat cosmic. Oricît de serios ar fi invocate componetele sale materiale, oricît de frecvente ar fi trimiterile tehnice, oricît de sobru ar fi analizate culoarea ca substanță și tonul ca referent optic, printr-o subtilă alunecare a discursului imaginea iese din cadrele sale fizice, își pierde opacitatea și se luminează asemenea unei ferestre. Și ea chiar este un fel hublou prin care Stoichiță privește realitate de sub pînza apei, lumea aceea colcăitoare care n-a mai
Privirea prin fereastra tabloului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6766_a_8091]
-
cărții. Ele stau în balanță cu valoarea artistică. Romanul de față mi se pare construit intenționat pe o ambivalență de structură: suprafața epică atrage publicul larg, prin exotismul lumii, prin tragediile războiului și ale iubirii, adâncimea este lăsată unui public subtil, incitându-l la reflecții despre singurătatea umană în marea zarvă a lumii, despre destin și jocurile sale crude.
Orientul înca necunoscut by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6768_a_8093]
-
ce ajungă să fie privite ca scop în sine - drept metodă de scoatere la lumină a adevărurilor delicate, cînd de fapt cultivarea contradicțiilor nu e decît o tehnică de atragere a atenției, iar nu o rețetă de descoperire a nuanțelor subtile. Buimăcirea simțului comun e o formă de captatio, o tresărire a cochetăriei stilistice ce nu are legătură cu intuițiile gînditorului. Așa cum sînt oameni care, atunci cînd spun un banc, nu au nici un haz, tot așa există filosofi care, atunci cînd
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
copil lepădat/ mi s-a făcut inima. aici între ziduri/ ca-ntr-o bulă de liniște/ zac cei care-au trecut prin zidurile realității/ psihopații/ paranoicii/ oligofrenii/ mama// aici totul e verde/ zidurile ușile aerul nebunia/ înaintez pe culoare." Semnalez subtila joacă cu sensurile. Continuu: „e ca și cum aș pluti/ decojit de trup/ atras de ecoul cuvintelor mamei/ undeva în scrumul timpului/ când în casa noastră luceau bucuria și ochii/ o găsesc strânsă-n cămașa de forță/ cum se clatină ca o
O poezie de succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6776_a_8101]