1,856 matches
-
Cartagina, Pompei etc.). Procese de contracție În sensul unei deteriorări indezirabile apar mult mai târziu, În contextul crizelor economice de proporții. Revoluția din Octombrie, spre exemplu, a golit efectiv multe orașe rusești, milioane de locuitori, fiind nevoiți să-și asigure subzistența În zona rurală. În vreme ce St. Petersburg pierde șaizeci la sută din locuitori, iar Moscova peste treizeci, numeroase așezări spontane se formează la periferii. Criza economică mondială din anii 1930 a condus de asemenea spre migrații temporare dinspre urban spre rural
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
stabilește condiții cu prizonierul său"81. Prin urmare, puterea politică este diferită atât de puterea paternă, cât și de cea despotică. Puterea paternă se bazează pe autoritatea tatălui și este naturală, dar nu vizează țeluri politice, ea are în vedere subzistența, educația ființelor libere, dar încă slabe, care nu își pot exercita în mod deplin rațiunea. Prin contrast, puterea politică bazată pe autoritatea de a emite legi însoțite de pedepse este "acea putere pe care fiecare om a avut-o în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
comună. El analizează mecanismul prin care proprietatea a devenit individuală, arată de ce proprietatea individuală nu mai poate redeveni comună și legitimează dreptul fiecărui individ de a-și apăra partea lui. El susține că suveranitatea răspunde unui scop superior care este subzistența tuturor și prezervarea tuturor drepturilor și proprietăților. Ea nu poate fi transmisă ca o proprietate, căci moștenirea ei are loc doar în anumite condiții ce au în atenție respectarea contractului. Chestiunea esențială referitoare la puterea politică nu este, după Locke
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și "oricine deține puterea executivă a legii naturale"105. Așa cum a remarcat Pierre Manent, "Locke începe [totuși] ca Hobbes: prima necesitate este autoconservarea"106. Acest concept nu mai trimite la ostilitatea celorlalți, ci la nevoia de a asigura condițiile de subzistență. Ceea ce animă comportamentul omului natural este foamea și nevoia de a o satisface. În starea naturală, satisfacerea acestei nevoi se realizează printr-un efort minim, cum ar fi gestul culegătorului de fructe, sau printr-un efort mai consistent, cum ar
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cărei rezultate intră direct în stăpânirea individului, care se definește prin ceea ce îi este propriu. Constituirea individului ca individ nu se realizează prin izolarea impusă de nesiguranța conviețuirii în același spațiu, ci prin faptul că nevoia acută de asigurare a subzistenței presupune raportarea la sine fără a suferi de mania persecuției. Potrivit lui Pierre Manent am avea de a face, la Locke, cu o simplificare a lui Hobbes. Dacă în Leviathan mobilul războiului tuturor împotriva tuturor era voința de putere, orgoliul și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
împotriva tuturor era voința de putere, orgoliul și nevoia oarbă și naturală de a-i domina pe ceilalți, pentru Locke lucrurile sunt mai simple și, poate de aceea, mai pertinente. Ceea ce urmăresc oamenii în starea naturală este satisfacerea nevoilor de subzistență. "Dreptul de a mânca este deci independent de orice consimțământ al celorlalți indivizi"107. Orice individ are un corp care este corpul său propriu, asupra căruia nimeni altul nu poate fi proprietar. Acest corp este o condiție a individualității și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
urmare, două sensuri ale termenului "proprietate", și anume: 1) propria persoană (dată de Dumnezeu și asupra căruia nimeni nu poate exercita pretenții); 2) bunurile obținute din munca pământului pe care Dumnezeu l-a dat oamenilor, pentru a obține mijloace de subzistență. Principiul prin care omul devine proprietar, fără să existe o convenție anume, fără intervenția autorității și a legii, este munca 17. Prin muncă, omul dobândește în proprietate produsele muncii sale. Deși Dumnezeu a dat pământul în comun oamenilor și în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
trebui să fie ființe perfect raționale și libere, asemenea lui Adam. Acesta a fost creat de Dumnezeu ca "om perfect cu trupul și mintea în deplină posesie a puterii și rațiunii, fiind capabil din prima clipă să producă bunurile necesare subzistenței și conservării sale și să-și conducă acțiunile în conformitate cu poruncile legii rațiunii pe care Dumnezeu a sădit-o în el"32. Legea naturală definește moralitatea tuturor acțiunilor umane și a relațiilor sociale, fiind o sursă de drepturi și de obligații
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de limitele dreptului natural. Așa cum am arătat mai sus, restricțiile dreptului natural asupra proprietății privesc mai multe aspecte. În primul rând omul nu are dreptul de a lua bunuri naturale în stăpânire decât dacă lasă celorlalți oameni destule mijloace de subzistență. În al doilea rând, excesul de bunuri alterabile care s-ar distruge din cauză că nu ar fi folosite - ele depășind necesitățile proprii - nu pot fi în proprietate. În al treilea rând, acele bunuri care nu s-ar distruge, precum pământul, nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
neputința ce caracterizau viețile celor mai multe femei, pentru marea lor majoritate greutățile cotidiene cu care se confruntau fiind deosebit de mari. Ele nu aveau influență nici în sfera politică și economică și ocupau posturi ce le ofereau salarii sub necesarul minim de subzistență și puține oportunități de avansare 60. Proiectul politic promovat de PCR, ce viza creșterea participării politice feminine, a debutat sub influența ideologiei și a modelului sovietic, continuând în perioada "naționalizării" partidului cu o mai mare angajare a femeii în viața
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
unele pierzându-se și făcându-le loc altora noi, specifice contextului, altele redefinindu-se și dezvoltându-se. În primul rând funcția economică a familiei a cunoscut o transformare radicală; în lipsa proprietății private oamenii s-au reorientat către slujble salariate, iar asigurarea subzistenței din produsele obținute din ograda proprie a devenit, în multe situații insignifiantă. Dacă mergem în profunzimea lucrurilor constatăm că, de fapt, în comunism s-a petrecut cea mai mare reconversie profesională din întreaga istorie a României. Una forțată, violentă, impusă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
colective și suspicioși în relațiile lor sociale. Aceștia și-au dezvoltat chiar o specializare a relațiilor sociale, ce disociau strict relațiile puternice, de încredere (în care se discutau probleme intime și politice) și relațiile slabe, de aprovizionare cu produse de subzistență în penuria generalizată de bunuri de larg consum (Völker și Flap, 2001). Consecințele relațiilor sociale neverificate erau desigur mult mai mari decât în țările occidentale, de unde o rată mult mai mică a încrederii sociale și instituționale (Mishler și Rose, 2001b
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în basmul popular, Moartea nu poate fi decât individuală, nu poate fi decât a lui Dominic Matei: "Ca și ființa care, în viziunea românească a lumii, nu este o singură și masivă natură generală, nu are un singur nivel de subzistență și nici vreun singur chip (ci doar, cel mult, un singur model și arhetip) moartea este a fiecăruia și e măsura fiecăruia"830. Făt-Frumos s-a reîntors în spațiul matrice; înlăturarea celei mai cumplite nefericiri a firii - iluzia veșnicei tinereți
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sfârșit al răului. El nu mai apare ca fiind de natura celor trecătoare doar, cu temporalitatea și insuficiența lor. Ca și nonexistența, nu ajunge niciodată ceva în felul unei lipse ori a unei iluzii. Dimpotrivă, simți că are o anumită subzistență, chiar dacă nu primă în ordinea ființei, o natură aparte și o esență ireductibilă în ea însăși"430. Răul nu mai este valorizat etic, ci ontologic: prezența sa ține de economia creației, de echilibrul lumii. De aceea are un rol atât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
optimul care asigură echilibrul, fie integritatea unui ecosistem care altfel ar fi periclitată prin creșterea numerică a membrilor unei specii. Firește, cele trei obiective se pot combina câte două sau pot fi avute în vedere simultan toate trei; • vânătoare de subzistență, cu rolul de a asigura hrana pentru oameni, de regulă, pentru un grup de oameni care își procură astfel hrana. În istoria umanității a existat o perioadă în care supraviețuirea era asigurată prin practicarea vânătorii de subzistență; • vânătoare sportivă, cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
trei; • vânătoare de subzistență, cu rolul de a asigura hrana pentru oameni, de regulă, pentru un grup de oameni care își procură astfel hrana. În istoria umanității a existat o perioadă în care supraviețuirea era asigurată prin practicarea vânătorii de subzistență; • vânătoare sportivă, cu rolul de a asigura satisfacția sportivă a vânătorilor, corelată în ultima vreme, urmare a acțiunilor activiștilor de mediu, cu vânătoarea terapeutică sau cea de subzistență. Acest tip de vânătoare nu răspunde unor nevoi fundamentale sau primare, așa cum
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
existat o perioadă în care supraviețuirea era asigurată prin practicarea vânătorii de subzistență; • vânătoare sportivă, cu rolul de a asigura satisfacția sportivă a vânătorilor, corelată în ultima vreme, urmare a acțiunilor activiștilor de mediu, cu vânătoarea terapeutică sau cea de subzistență. Acest tip de vânătoare nu răspunde unor nevoi fundamentale sau primare, așa cum ar fi procurarea hranei, ci asigură plăcerea sau petrecerea timpului liber. Vânătoarea sportivă este apreciată de unii teoreticieni ai mediului drept întruchiparea pură a răului în sens metafizic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
noi", "Izvorul pururi însă pur/ Și neîncepută pururi bucurie/ Acestea ochiul meu vedea"70. Ceea ce se prefigura discret în Vămile pustiei se dezlănțuie acum drept adorare nemărginită a nevăzutului, vedere extaziată de penuria vizibilului, de sărăcia ființei redusă la limita subzistenței ontologice. "Văd liniștea luminilor dintâi/ Și liniștea luminii de pe urmă", " Văd miezul cum e veșnic miez" - spune ochiul; e însă doar un fel de a spune că vederii îi e dat să vadă altă imagine decât cea care se profilează
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Alcool, Editura Charmides, Bistrița, 2010, p. 20. 70 " Se desfigurează el însuși desfigurându-se sub figura a altceva decât el" (s. n.) (Jean-Luc Marion, op. cit., p. 76). 71 "Astfel, așa cum e infinită natura divină, după chipul căreia e făcută, tot așa subzistența omului nu se lasă limitată și determinată de nicio limită sigură și definită" (Ioan Scotus Eriugena, De divisione naturae, IV, 7; La division de la nature. Livre IV. La nature créée incréatrice, PUF, Paris, 2000, p. 99). 72 "Să mărturisesc deci
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vor dispune în jurul celulei β, producând un bombardament citokinic constant asupra celulelor țintă. Moartea acestor celule se va face fie printr-un atac brutal (necroză), fie printr-un asediu prelungit, în cursul căruia celulele lipsite de factorii nutritivi și de subzistență vor muri lent și predictibil (adică prin apoptoză). 4.3. Disfuncția insulinosecreției în T2DM Tulburările înregistrate în diferitele stadii evolutive ale diabetului includ: (a) Scăderea caracterului pulsator al secreției de insulină, singurul capabil să promoveze deplin multiplele sale efecte fiziologice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala țării și a pămînturilor Moldovei". Temenul "chiverniseală" este întâlnit și cu sensul de "economisire"," agoniseală", "subzistență". Pentru conceptul de "șef", "conducător" erau cunoscuți termenii: "purtătoriul", "socotitoriul" (de sursă populară), iar pentru "adjunct", "locțiitor" se utilizau: "naméstnic" (cf. sl. naměstnikŭ), "caimacam" (cf. tc. kazmakam). Necesitatea acceptării neologismelor, revendicată de evoluția culturii și a științei a fost formulată
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
plecați la muncă În străinătate: dezvoltarea afectivă În contexte și situații marcate de Împrejurări sociale defavorabile. Ca și la noi, nu există cifre exacte, dar se pare că aproximativ un milion de cetățeni moldoveni Încearcă să găsească aiurea mijloace de subzistență pentru familiile lor. Iar efectul abandonării copiilor se răsfrânge asupra vieții și calității relațiilor și a personalității fiecărui actor social implicat. „Fenomenul migrației”, scrie doctoranda, „produce un impact negativ asupra preadolescenților și asupra familiilor lor, contribuind la dezintegrarea familiilor și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ferată Iași-Dorohoi a unit localitățile de pe Jijia din 1896. Câmpia Moldovei, cum e denumită Valea Jijiei de către geografi, a fost cândva mare producătoare de grâu dur, exportat În Italia. Agricultura practicată aici, fără irigații, a fost Însă mai mult de subzistență. Deși fără o istorie mare și localități importante (desigur, dacă nu considerăm Iașul și Dorohoiul orașe legate de Jijia) sau locuri istorice foarte cunoscute, Valea Jijiei este legată de unele evenimente, personalități, Înfăptuiri care o singularizează. Știind mai bine zona
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și foametea Ciuma și foametea sînt două flagele strîns legate între ele. Subalimentația constituie un teren favorabil pentru epidemie, căreia îi stimulează propagarea; oamenii atinși de ciumă părăsesc muncile cîmpului, producînd astfel o reducere a recoltelor, iar acest lucru compromite subzistența populației. Cronologic vorbind, foametea se manifestă prima, poate din cauza modificărilor de climă și a unei umidități excesive, care duce în țările de la miazănoapte la o reducere a suprafețelor cultivate cu cereale. La începutul secolului al XIV-lea, foametea se manifestă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
statul prescrie regulile jocului pentru afaceri; (b) statul este achizitorul majoritar al produselor și serviciilor afacerilor; (c) folosește puterea sa contractuală pentru a da să facă afacerilor ceea ce el vrea sau are nevoie; (d) este promotorul major și factorul de subzistență al afacerilor; (e) este proprietarul unei vaste cantități de echipament productiv și de valori; (f) este arhitectul creșterii economice; (g) este finanțator de afaceri; (h) manageriază direct un domeniu larg de afaceri; (i) asigură protecția unor varii interese sociale versus
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]