1,466 matches
-
Moșul... SHRI MATAJI, aidoma Moșului copilăriei noastre a venit încărcată cu darul luminii și bucuriei, al dragostei și vibrațiilor. Nicicând Moșul nu a fost așa bogat și darnic cu copiii Lui! Anul acesta eu am văzut un Moș bătrân și suferind fizic, dar darurile Lui au fost la fel de minunate... Am spus bine: minunate, căci cuvântul provine din aceeași familie cu minuni. Mai multe nu cred că aș putea să adaug. Cel puțin două lucruri am învățat de la puja aceasta desfășurată în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
o va descifra: aceea de a-l invita să-i recomande, să-i prefațeze un excelent roman, De două mii de ani, În care prefață, „magistrul” Își dă În petec. Și nimeni, atunci, nu Înțelege! Și alții, și alții, spirite dramatice, suferinde, contosionate precum sclavii lui Michelangelo de la Galeria dell’Academia din Florența, siluete privite cumva „de sus” de noi, azi, viețuind parcă Într-o bolgie dantescă și, totuși... admirabile! O dublă lumină aruncă asupra lor sfârșitul de secol - de compătimire și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pe măsură”, de parcă zeii mei tutelari m-ar fi Împins, nerăbdători, Într-o singulară precocitate, atât de necesară viitoarei mele cariere, de „studios” și creator de psihologii umane: aceea de „observator din afară” a Întregului teatru existențial, postură ingrată, umilitoare, suferindă ca o boală urâtă de piele, un fel de pestă invizibilă și extrem de odoriferă. La prima mea Întoarcere din exil, În ’72, când nu am fost primit la Conferința Scriitorilor, deși pentru ea venisem, un tânăr amic, poet, A.P., zâmbind
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
plăcere și voiam să o răsplătesc cu ceva dorit de D-ta; dar nu am avut Încă noroc. Voiam să obțin ceva de la soția lui Brăiloiu și să-ți trimit pentru muzeu. Nu am putut să o văd. Este f. suferindă și nu vrea să vadă pe nimeni. Eu Însă nu am pierdut speranța și tratez Încă pe de laturi. Dr. Blându, pe care l-ai cunoscut, este desigur fiul farmacistului care a fost căsătorit cu una din fetele lui Tache
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
-ul și se miră, că n-a sosit Încă. Îl așteaptă pe soțul ei - nepotul meu - care e plecat să-și construiască o casă - și va interveni din nou. Îmi pare rău, că d. Moscaliuc - senior, așa de simpatic - e suferind și-i urez din inimă sănătate (Am primit deunăzi o c.p. ilustrată de la dânsul - Litoral). Cred că fiul său se va consacra regiei de film, În care are vădite calități și Înclinare. Mă bucură reluarea relațiilor cu d. Havriș
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
românești, lucrează agale și răspund greu, uneori nu răspund de loc. Medicamentul (Purinor) Încă n-a sosit? Mie mi-a venit ceva; dar nu ceea ce așteptam. De M. Șerban nu știu nimic de mult. Scrie foarte nervos, aproape indescifrabil. Pare suferind. Bine faceți, că-l prezentați pe Aurel G. Stino Într-o lumină frumoasă la Muzeu! În viață n-a fost prețuit În adevărata lui valoare; iar Monografia Întârzie să apară cu toate făgăduielile lui M. Gafița. Frumos din partea lui Irimescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”8120, Buftea” data=”18 dec. 1975”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc mult pentru ampla epistolă, care a fost adevărată confesiune cu bune și rele. Imediat i-am dat telefon d-nei Ungureanu, care e cam suferindă. Mi-a spus: „Să mă pună la tabla de materii cu subiectul: Viața și opera folcloristului Artur Gorovei, pe care Îl voi scrie Îndată ce mă voi simți mai bine” ( Căci a doua zi s-a dus la dispensar). În ceea ce privește pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
diverse încă, psihologic și structural vorbind, ce curgeau din provincii aflate, secole, sub influență rusă, turcă sau ungaro-austriacă. Acest puternic și clasic naturalism în proză, înainte și după primul război, a cimentat unitatea populației, a întărit realmente identitatea națională - capitol suferind până azi! - și a ridicat moralul intelectualității de pe ambele versante ale Carpaților care puteau să constate că se creează, în sfârșit, o suprastructură culturală și literară demnă de un stat unitar și modern european. Dar rămânerea cumva în urmă a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
leapădă teatral și „isteric”, precum Cioran, paradoxal un reprezentant de esență tocmai al „vaerului național” (ca și consăteanul său, Goga!Ă, un exponent sublim al „neajunsului de a fi român”, sublimat, potențat în „neajunsul de a te naște”, dar și suferind, ca un copil etern, de acea tentation d’exister! Nevrotic, ca orice hipersensibil, posedând o colosală forță de a „nu” se adapta niciunde, singularizându-se astfel teatral, cum o spuneam, și dramatic. Dacă „lepădarea de origini” a lui Cioran este
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la venirea Românilor, nici mobilă, nici veselă și tacâmuri. Mâncau cu mâna sau cu aceiași lingură. Se mirau că li se fac vizite notabililor: ce-i asta, bre? Soția unui morar care a făcut vreo douăzeci de milioane e cam suferindă și se duce, cu automobil propriu, la dispensarul comunal ca să fie cercetată de doctor și să capete și doctorii gratuit. Glume și anecdote turcești. 29. V. Ecrene. Drumul dela Balcic spre Ecrene întăiu pe un platou pustiu și fără frumusețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
baie, am văzut mai mult decât în alte părți betegi de un picior și de două. La cafenea, am observat destui stigmatizați de boli de ficat. Galantarele prăvăliilor sunt încărcate vârf cu ceia ce doctorii nu recomandă niciodată artriticilor și suferinzilor de felurite feluri. Cele mai grele și mai apetisante mâncări sunt partea localnicilor de la Karlsbad pe această lume. Printr-o contradicție normală, desigur că autohtonii nu folosesc băile. S-au deprins să le socotească ale străinilor; s-au deprins să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
reprezenta frumusețea fiilor Angliei. Am văzut și reprezentanți ai mongolilor și ai altor nații care trăiesc în Uniune. S-a servit "crușon" băutură răcoritoare și niște mere, însă bune din specia sinap lungărețe și mărunțele. Președintele Komarov, înfățișare venerabilă. Cam suferind. Am observat multe figuri frumoase de savanți bătrâni, care își purtau bine anii. Delegația ungară care era găzduită aici la Uzkoe, am cunoscut pe d. Duman care a avut polemică cu N. Iorga pe chestia stăruinții Românilor în Ardeal. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acelaș lucru cu câțiva intelectuali și scriitori care trăiesc la Dubrovnic. Dintre aceștia am văzut pe unul dintre scriitorii vechi, Iosif Cosor, care a avut o carieră frumoasă și a scris piese jucate în Rusia și în Apus. Acum e suferind trupește, însă, la 77 de ani cât numără e vioi încă din punct de vedere spiritual. Publiciștii tineri de aici lucrează fie în Institutul de Literatură și Istorie al Academiei, fie în bibliotecile și arhivele Dubrovnicului. Vechea republică a Raguzei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cel de socializare, oferind informații în stânga și în dreapta. Cât de bine este să-ți lași rucsacul și să te întinzi pe pat! îmi masez ușor picioarele fierbinți, îndurerate, și-mi zic: Emile, ce poți tu să faci pentru persoanele suferinde? Este bine să faci orice pentru a le alina durerile, pentru a le vindeca rănile, dar, te rog, nu le ține morală, indiferent de motivul pentru care au ajuns să sufere! Gândul spontan mă amuză, dar cred că este corect
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
te- ai născut”. Aceste două caracteristici ale omului le-a întrunit farmacista Ioana Bonjucova de la Spitalul Clinic Socola Iași, pe care l-a slujit cu pasiune, abnegație și devotament peste 25 de ani. Prin tot ce a făcut pentru oamenii suferinzi din acest spital în colaborare zi de zi cu medicii și oamenii de știință s-a dovedit o personalitate robustă, tenace, plină de omenie, o excelentă și atentă colaboratoare în actul medical cu cadrele didactice și medicii din clinică ai
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
urmă asupra bolnavilor. Dădea, în rapoartele de gardă, sugestii de cum trebuie administrate medicamentele pentru obținerea unor rezultate cât mai bune și înlăturarea efectelor secundare. Îmi amintesc ca acuma, cum l-a contrazis pe prof. Dr. Pendefunda, când a prescris soției, suferindă de leuconevraxită, medicamentul buerlicitin și administrarea vaccinului Margulis-Shubladze. - Tov. profesor, buerlicitinul nu este pentru leuconevraxită ci pentru bolnavii care au suferit un traumatism după un accident rutier; la vaccinul Margulis- Shubladze socot ca nu etuvați corespunzator seringa, de aceea testul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
aproape trei săptămâni până Îmi expira viza de ședere În Israel. El a dorit mult să meargă pe Muntele Sf. Ecaterina care are peste 2.800 m Înălțime iar Muntele Sinai are peste 2.600 m Înălțime. Fiind obosită și suferindă de tensiune, am renunțat să mai merg cu ei pe celălalt munte. Atunci, părintele Irineu m-a condus vreo 300 m coborâre de pe Muntele Sinai și m-a binecuvântat să ajung cu bine jos la mănăstire. Deși a zis că
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de dezvoltare a infrastructurii de transport din Vechiul Regat. Rețeaua, tot mai extinsă de cale ferată, impunea și structurarea unor ateliere de întreținere a materialului rulant. Alegerea Iașilor drept gazdă a acestui necesar stabiliment nu era doar un cadou pentru suferinda capitală a Moldovei, ci făcea parte dintr-un proiect coerent de dezvoltare omogenă a economiei românești în teritoriu. În plus, Iașii aveau și resursa umană de înaltă calificare necesară pentru a popula o asemenea uzină, ce număra, în 1912, aproape
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
nu mai am. Tipul cu pipa s-a uitat la mine. - O vrem pe toată, a zis. Ochii lui nu voiau nimic În mod deosebit. Stătea În lumină. Fața nu-i era numai Îmbătrînită - era devastată. Avea privirea unui om suferind de o boală incurabilă. - V-am dat-o pe toată, le-am zis. A-ntors capul fără chef și a-nceput să scotocească prin sertare și dulapuri. A găsit cîteva scrisori vechi, pe care le-a citit stînd pe vine, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de d-na Brezeanu, sosită din nou cu cei doi medici germani de la Tonolla și Institutul de Bacteriologie... Tot d na Brezeanu îmi spuse că la spital mergea bine, dar că Lili era obosită și că băiatul Ion era din ce în ce mai suferind. 10 mai. corespondență 10 Mai! Ce să mai zicem? Acum un an deja ni se părea sărbătoarea tristă fără de bătrânii suverani, dar ăst timp? Lia a îmbrăcat pe Vintilică țărănește, cu o panglică tricoloră peste piept, și l-a dus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
erau interzise, probabil ca să nu indigneze cetățenii văzându ne urmate de un soldat armat. Popularitatea noastră nu scăzu, eram singurul ajutor material și moral al populației nenorocite. Ba la menținerea ei contribuise și soldatul german care ne aducea pe cei suferinzi fie la un pansament, fie pentru doctorii. Farmecul plimbărilor însă pierise prin această companie forțată, „dar omul se învață cu toate, cum zice Dostoievski, chiar de a nu fi niciodată singur“ și după câtăva vreme luai hotărârea să schimb acest
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
concertul lui enescu Reveni și Enescu, care hotărî să dea un concert pentru infirmii de război. El voia să continue opera ce făcuse în Moldova de la retragerea armatei noastre, cântând din vioară în toate spitalele și mângâind astfel pe cei suferinzi sau dând concerte în folosul lor. Aici trebuia să fie însoțit de doamna Georgeta Berindei, programele desenate de pictorul Ștefan Popescu. Acesta desenase, pe un fundal de sat occidental distrus, o țărancă franceză plângând pe umărul unui invalid fără picioare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Marea victorie a ger manilor! Marșul spre Berlin, 45 kilometri pe oră“. Ne vorbise și de frigurile tifoide ale Adinei. Acum dânsa cu copiii și Niculescu-Dorobanțu erau la Adjud, Pilații, la Miorcani; d-na Costinescu fusese foarte amărâtă, bărbatul ei suferind, Adina greu bolnavă, fiul ei Emil transportat în Moldova grav rănit în plămâni, Nicu, asemenea, cu piciorul frânt de un glonț. Din fericire, toți au scăpat și d. Costinescu s-a bucurat de victorie. viața la băi. mihăești. govora Acum
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la fel cu Io nel la aceeași vârstă; Vintilă îl aduse de la gară și îl duse lângă pa tul rănitului. Era prima lor întrevedere, mișcătoare pentru amândoi, mai ales în acele momente tragice. Bineînțeles, nu și putură vorbi, tatăl prea suferind, copilul prea sfios. Numai mama era de față. Când însă trecu dincolo și se văzu între atâtea chipuri necunoscute, se uită speriat împrejur, ca o căprioară terorizată. Curând însă, și mai ales grație copiilor Pillat, gheața se topi și se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
abuzurile la care ne-am referit în expunerea noastră. După 1874, în Moldova au funcționat următoarele Case de Educație Corecțională: Bisericani -Neamț, Dobrovăț Vaslui, Iași, Pângărați Neamț, Răchitoasa Tecuci (avea un caracter mixt), Oficiul pentru infirmi săraci, necondamnați, "ca fiind suferinzi de boale nervoase" și închisoare pentru vagabonzi sănătoși. Peste două decenii, în 1898, la București, la închisoarea de la Văcărești, se înființează în același spirit o secție a alienaților criminali. Pe lângă aceste unități se prevede înființarea unei rețele medicale. Fiecare unitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]