2,316 matches
-
este acum în scădere: 0,73% față de 1,12%. Scăderea privește atât verbele din fondul vechi, 0,44% față de 0,72%, cât și verbele din fondul neologic, 0,29% față de 0,40%. (b) Clasa 2 (tipul sui) cuprinde verbe cu sufixul de infinitiv -i, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent. Această clasă este în creștere ușoară: 3,03% față de 2,72%. În cadrul acestei clase, ponderea fondului vechi este 2,67% față de 2,24% în statistica anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
73% față de 1,12%. Scăderea privește atât verbele din fondul vechi, 0,44% față de 0,72%, cât și verbele din fondul neologic, 0,29% față de 0,40%. (b) Clasa 2 (tipul sui) cuprinde verbe cu sufixul de infinitiv -i, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent. Această clasă este în creștere ușoară: 3,03% față de 2,72%. În cadrul acestei clase, ponderea fondului vechi este 2,67% față de 2,24% în statistica anterioară, iar cea a fondului neologic
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
a referi), pe când tipul fonetic sui, atribui acoperă cele mai multe verbe neologice (a atribui, a constitui, a contribui, a destitui, a distribui, a institui, a reatribui, a reconstitui, a redistribui, substitui). (c) Subclasa 2.1, în care se regăsesc verbele cu sufixul de infinitiv -î, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată de verbe
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sui, atribui acoperă cele mai multe verbe neologice (a atribui, a constitui, a contribui, a destitui, a distribui, a institui, a reatribui, a reconstitui, a redistribui, substitui). (c) Subclasa 2.1, în care se regăsesc verbele cu sufixul de infinitiv -î, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată de verbe cu sufixul de infinitiv -i
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
infinitiv -î, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată de verbe cu sufixul de infinitiv -i și cu sufix de prezent. Această clasă cuprinde 31,50% din totalul verbelor românești, față de 33, 86% în statistica anterioară. Majoritatea acestora, 29,43% față de 30, 85%, fac parte din fondul vechi al limbii, ponderea fondului neologic
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată de verbe cu sufixul de infinitiv -i și cu sufix de prezent. Această clasă cuprinde 31,50% din totalul verbelor românești, față de 33, 86% în statistica anterioară. Majoritatea acestora, 29,43% față de 30, 85%, fac parte din fondul vechi al limbii, ponderea fondului neologic fiind foarte mică, 2,07% față de
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
verbele din fondul vechi, DOOM2 conține indicațiile lexicografice învechit, familiar, regional, popular sau rar, se ajunge la concluzia că această clasă, deosebit de productivă în limba veche, este acum mult mai puțin productivă. (e) Subclasa 3.1, alcătuită din verbe cu sufixul de infinitiv -î și cu sufix de prezent, este, ca și subclasa 2.1., închisă, cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe deja înregistrate
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
indicațiile lexicografice învechit, familiar, regional, popular sau rar, se ajunge la concluzia că această clasă, deosebit de productivă în limba veche, este acum mult mai puțin productivă. (e) Subclasa 3.1, alcătuită din verbe cu sufixul de infinitiv -î și cu sufix de prezent, este, ca și subclasa 2.1., închisă, cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe deja înregistrate: nu există niciun verb cu sufixul
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sufix de prezent, este, ca și subclasa 2.1., închisă, cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe deja înregistrate: nu există niciun verb cu sufixul de infinitiv -î, iar sufixul -i apare la două verbe neologice nou introdus, a aflui și a deflui, cu prezent slab. DATELE STATISTICE PE BAZA DEX 1975 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
și subclasa 2.1., închisă, cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe deja înregistrate: nu există niciun verb cu sufixul de infinitiv -î, iar sufixul -i apare la două verbe neologice nou introdus, a aflui și a deflui, cu prezent slab. DATELE STATISTICE PE BAZA DEX 1975 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I. 1 2
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
confirmă tendințe deja înregistrate: nu există niciun verb cu sufixul de infinitiv -î, iar sufixul -i apare la două verbe neologice nou introdus, a aflui și a deflui, cu prezent slab. DATELE STATISTICE PE BAZA DEX 1975 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I. 1 2 A cânta, admira 467 8,08% 401 6,95% 868 15,03% a~ ez cerceta, forma 351 6,06% 2 605 35,66% 2 416 41
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
6) coborî 6 0,11% − 6 0,11% i ~ esc iubi, stabili 1 785 30,85% 174 3,01% 1959 33,86% î ~ ăsc Hotărî 25 0,43% 25 0,43% DATELE STATISTICE PE BAZA DOOM2 2005 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I. 1 2 A cânta, admira 463 7,55% 429 7,00% 892 14,55% a ~ ez cerceta, forma 358 5,84% 2282 37,22% 2 640 43,06
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
împrumuturi fără suport în flexiunea românească (încadrate la tipul III), acestea sunt, de obicei, defective. Tot pentru tipul III, este de semnalat ponderea superioară a clasei 2 (vezi supra, 2.2.2, 2.2.3). În cadrul tipului IV, verbele cu sufixul de infinitiv -î (subclasele 2.1 și 3.1) constituie o categorie închisă și un model de flexiune neproductiv pentru limba actuală. Clasele 1 și 2, în -i la infinitiv și cu prezent slab, diferite sub aspectul omonimiilor, sunt destul de
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
în variație liberă: 20 de subiecți au optat pentru cheltuiește, 18, pentru cheltuie și 18 subiecți ar folosi ambele forme; este de remarcat preferința mai accentuată a vorbitorilor "nespecialiști" (care, probabil, nu sunt influențați de vechea normă) pentru forma fără sufix; ● el clămpăne/el clămpănește 3 − ambele ediții ale DOOM-ului înregistrează forma clămpănește: 36 de subiecți au ales forma clămpăne, 8, varianta clămpănește și 2 subiecți ar folosi ambele forme; ● el s-ar complace/el s-ar complăcea − atât DOOM1
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
în diverse tipuri de texte 8. Pentru perechea învârte/învârtește, aparițiile din textele avute în vedere nu confirmă tendința de specializare a formei învârtește pentru o acțiune concretă, iar a formei învârte, pentru sensul abstract, metaforic al verbului. Forma cu sufix apare într-un singur exemplu, în care are sens abstract: Am înțeles care era totuși trăsătura distinctivă esențială a acestui grup uman, față de cele prin care mă obișnuisem să mă învârtesc (C. T. Popescu, Copiii fiarei). Forma fără sufix, mai frecventă
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
Forma cu sufix apare într-un singur exemplu, în care are sens abstract: Am înțeles care era totuși trăsătura distinctivă esențială a acestui grup uman, față de cele prin care mă obișnuisem să mă învârtesc (C. T. Popescu, Copiii fiarei). Forma fără sufix, mai frecventă, apare atât cu sens concret − Își învârt palmele prin văzduh ("Formula AS"), Prinde cu degetele cheița arcului, învârte-o ușor (A. Călinescu, Interstiții), niște frunze care se învârt în jurul propriei lor cozi; enigmatic nucleu în jurul căruia se învârte
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
unei colectivități, și nu se reflectă în limba standard. În privința variantelor învârte și învârtește, am constatat o diferență de frecvență între anchete și uz: dacă din anchete rezultă că formele au o frecvență aproximativ egală, textele arată că forma fără sufix este mult mai frecventă. În privința variantelor (încă) neliterare a se complace și a displace, la care norma academică este încă reticentă, anchetele au reflectat tendința de trecere a acestor verbe la conjugarea a treia, tendință mai accentuată pentru verbul a
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
mecanică de cuvinte în limba română atunci când ai un echivalent - adesea chiar mai intuitiv și frumos - sunt motive care au făcut în ultimii ani că limba română - o grădină de flori - să fie invadată și de buruieni. În formarea cuvintelor, sufixe sau prefixe practicate în limba română stau la baza creerii unor noi termeni. Particula “ar” este asociată spre exemplu, substantivului “benzină“ pentru a crea un nou cuvânt “benzinar“. Este corect ? Nimeni nu spune ! Sau adăugarea particulei “ist“ la “știri” pentru
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
SaintJacques și 125 cu numele de Saint-Germain). Toponimele identice sunt create de cauze și mentalități identice, grupându-se în spațiu întrun tip aparte de areale toponimice, așa cum sunt arealele unor oiconime românești formate pe aceeași bază patronimică și cu același sufix cu sens de plural colectiv -ești (de exemplu, numai în județul Iași sunt două sate cu numele de Mogoșești și două sate cu numele de Horlești). Frecvența mare a unor toponime identice poate fi o cauză a instabilității acestora; pentru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
unui principe dac și xoti)v-otot acel al unui trib dac, nu amintește el pe Cothelas al Geților și pe Cotu, numele mai multor capi traci din tribul Odrisilor și al Sapunilor și Kotvc zâna iubirii la Edonienii din Tracia ? Sufixul porus, poris, noXig, por Triporus, Petoporus, Natoporus, Diudiporis, Aulupor, Mucapor se regăsește la Sapuni, trib trac, unde se întâlnesc regi cu numele de: ‘APqottzoIlc, Prja-xovjiomg. În sfârșit sufixul dava, care sfîrșește cele mai multe din numele orașelor din Dacia (Doci-, Aci-, Sân-
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Odrisilor și al Sapunilor și Kotvc zâna iubirii la Edonienii din Tracia ? Sufixul porus, poris, noXig, por Triporus, Petoporus, Natoporus, Diudiporis, Aulupor, Mucapor se regăsește la Sapuni, trib trac, unde se întâlnesc regi cu numele de: ‘APqottzoIlc, Prja-xovjiomg. În sfârșit sufixul dava, care sfîrșește cele mai multe din numele orașelor din Dacia (Doci-, Aci-, Sân-, Ziri-, Rami-, Corni-, Corsi-, Clepi-, Patri-, Zargi-, Petro-, Rusi-, Argi-, Buri-, Marco-, Tamasi-, Saci-Dava), se regăsește în Moesia: Succidava, Sagadava, Scandava, Capidava, Netindava, Piroboridava, Utidava; în Dalmația Thermidava
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
25 specii de pești, iar pe malurile sale cresc exemplare de chiparoși, magnolii, smochini și măslini. DISTRICTUL LACURILOR ĂLakes District) este format din 17 lacuri glaciare, dispuse radiar în zona masivului Cumbrian Ă978 m). Din cele 17 lacuri 16 poartă sufixul waters Ăape) sau meres Ălac, heleșteu). Lacurile Thirlmere și Haweswater formează surse de alimentare cu apă a orașului Manchester. Districtul Lacurilor reprezintă o zonă de recreere a locuitorilor din orașele Liverpool, Manchester, Blackburn, Blackpool, Preston etc și sursă de inspirație
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
frecvent chiar decât în cazul siglării și în cel al condensării, trunchierea unor cuvinte simple sau compuse este însoțită de atașarea la finala segmentului rezultat a unei sau a unor litere / a unor sunete, cu rol de desinență sau de sufix, de marcă hipocoristică sau ludică, ori, într-o limbă ca franceza, de adaos grafic pentru ca pronunția noii formații să nu difere de aceea a secvenței detașate din original, înainte de fragmentarea acestuia. Evoluția respectivă permite uneori încadrarea cuvântului într-un tip
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
gó] "idem" (rezultat prin condensare din mozgó[színház] "teatru mobil"); pari "roșie" < par[adicsom] "idem"; petrus "pătrunjel" < petr[ezselyem] "idem"; rom. circă < circ[umscripție]. Ca și în maghiară, -i funcționează, în diferite forme grafice, și în engleză și germană, ca sufix diminutival și hipocoristic, îndeosebi în limbajul familiar și în argoul tinerilor: engl. comfy < comf[ortable]; indie < ind[ependent]; luny < lun[atic] "nebun"; germ. Fundi < Fund[amentalist]; Gorbi < Gorb[atschow]; Heini < Hein[rich]. Îndeosebi în limbajul familiar, colocvial și argotic francez
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Fund[amentalist]; Gorbi < Gorb[atschow]; Heini < Hein[rich]. Îndeosebi în limbajul familiar, colocvial și argotic francez și germanic se remarcă în ultimele decenii, ca fenomen de modă lingvistică, procedeul formării unor variante scurte prin adăugarea la finala cuvintelor trunchiate a sufixului -o (de origine controversată), care aduce adesea conotații negative, peiorative sau, dimpotrivă, meliorative ori numai diminutivale 60: dan. brillo "ochelari" < brill[er]; engl. ammo "muniție" < amm[unition]; Jacko < Jack[son]; lesbo < lesb[ian]; moto < mot[ivation]; provo < prov[isional]; fr.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]