14,769 matches
-
adus vieții umane, purtată la cea mai înaltă frumusețe și puritate spirituală, consideră că se vor întoarce identitar mereu și mereu numai cei care au meritat viața, pentru că au afirmat-o, au slăvit-o, au iubit-o la înalt patos sufletesc. Căci este ca și cum ei înșiși ar fi re-creat-o. Ceilalți, oamenii fără idealul de a se ridica deasupra lor înșiși, vor muri fără întoarcere. Prin urmare, trăim de fiecare dată un Azi etern. Pentru că " Toate lucrurile vor reveni pururi și noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o cunoaștem; viitorul este cel care ne determină ziua de azi a noastră". Și Schopenhauer și Eminescu au relevat că geniul este un străin în lume. La Nietzsche totul este seducție: ideile rostite și purtând in apex intellectu, noutatea deschiderilor sufletești și spirituale, stilul ritualic înaripat răsunând în templul universului devenit un infinit sanctuar mistic un univers pur omenesc, omul fiind propria sa divinitate, cu excluderea oricărei dependențe. Pentru Nietzsche, problema valorilor este mai fundamentală decât a certitudinii. Unul din criteriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
departe, de acum și din totdeauna, așa încât aici în acest moment nu putea avea loc decât înscrierea acestui adevăr fundamental. Ca atare, nu este o întâmplare că un poet a scris un anumit gen de poezie, cu o anumită deschidere sufletească sau spirituală, că într-o anumită zi, la un anumit ceas a creat un anume poem. Întreg universul prin undele sale vectoriale conlucrează cu o anumită structura genetică rezultând acel poem. Ca atare, nu a fost un hazard că omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Eminescu, Lacul. Poetul nu spune "ascult și aștept" venirea iubitei, ci "parc' ascult și parc' aștept". Acest "parcă" este "cheia" care introduce ambiguitatea. Ca și în finalul Melancoliei ("Parc' am murit de mult"), și în acest poem "parcă" transmută momentul sufletesc în idee, în simbol. Dacă Ea (subliniat, deci nu un nume, ci yin pur) ar fi venit, poemul cu încărcătura filozofică actuală nu s-ar fi născut. Aici poetul se plasează în momentul unui început: apa constituie element genezic primordial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
alchimic al unei poezii intră cele trei elemente, despre care am mai discutat în alt capitol: melodicitatea; caracterul incantatoriu fermecare, vrăjire (thauma lui Pindar, incantamentum al lui Ovidiu, Zauberung hölderlinian, enchantement al lui Rimbaud); și caracterul inițiatic inducția unei stări sufletești inefabile, până la transfigurare, eliberarea într-o suprarealitate capabilă să ne nască din nou pe un plan spiritual superior. Poezia dezvoltă capacitatea anagogică, cea mai puternică dintre creațiile culturale, în sens hölderlinian: înălțare spirituală, iluminare, elevație mistică, transfigurare cuvântul analog din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cea mai obiectivă proză confesivă. Vă voi mulțumi în final, ceea ce va însemna că sunt destul de mulțumit de mine. În semn de recunoștință, dacă pot spune așa, vă voi păstra la dosar... Acum însă era în cu totul altă dispoziție sufletească. Amintindu-și de școala medie, a refăcut filmul începutului de gazetar. La Gazeta de perete a scris primul reportaj. Era ceva cu un țapinar din munții Bucovinei. Navetist fiind, este surprins în tren cu un sac plin. Milițianul vigilent, paznic
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
autoare de romane, trântind dramatic muștiucul gălbui și bălos într-un bu zunar de a cărui existență aceasta nici nu știuse până atunci țși asta în condițiile în care relația personaj-autor ar fi cerut ceva mai multă încredere și deschidere sufletească). Tristețea fagotului meu părea că se va îneca în alcool. Proaspăta autoare de romane nu se pripi însă și gândi că are și fagotul drepturile lui, mai ales că, judecând după comportament, probabil că ajunsese la vârsta aceea căreia îi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
care Bismarck îl punea pe alianța rusă, el a fost primul "autor" al mișcării care a apropiat Rusia de Puterile occidentale. În ceea ce privește Franța, politica sa externă în cursul ultimului secol* nu a fost altceva decât o oglindă a stării sale sufletești. Între 1814 și 1848, Ludovic al XVIII-lea și Ludovic Filip 72 i-au dictat direcția de acțiune. Amândoi erau fiii veacului al XVIII-lea. Și unul și celălalt aveau calitățile, dar și defectele respectivului veac: o gândire clară, un
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
câte unul ajunge mare mahăr, se găsesc nenumărați „cântăreți” care-i lălăiesc în „strună”! Când însă mahărul coboară cu labele pe pământ, „înălțimea” sa se mulțumește cu câte-un țambal ori cobză... Cartea este ogorul în care scriitorul seamănă stări sufletești de tot felul, ca cititorul să aibă ce culege... Gândul omului e fratele curcubeuluiamândoi apar și dispar după câte-o ploaie când se ivește soarele, ofrandă aleasă luminii! Oamenii sunt ființe complexe, cu toate că nu „de la naștere” ei pot deveni „complexe
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
ființa umană și destin, asistăm la Sofocle la un proces de laicizare a tragediei: omul e în centrul acțiunii, nu zeii; despre ei se vorbește, îi simțim, însă sub ochii spectatorului se desfășoară acțiunea ființei umane, tragismul reiese din zbuciumul sufletesc al acesteia - de aceea, în timp ce în Choeforele lui Eschil, Electra apare ca personaj secundar, în piesele lui Sofocle și Euripide ea este personaj central, suflet vulcanic ce animă acțiunea. Locul cel mai întins în piesele lui Sofocle revine jocului actorilor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
și Sofocle o dăduseră pieselor lor. Fondul tragic pe care grecii îl vedeau doar în raporturile dintre om și destin, Euripide îl vede în om și problemele lui. Omul este factorul esențial în tragedie și pe autor îl interesează complexul sufletesc ce determină acțiunile sale, raporturile dintre oameni, pe de o parte, dintre individ și societate, pe de altă parte1. La Sofocle, accentul cade pe caracterul uman, cu măreția și contrastele lui. În creațiile lui Euripide, nu destinul este cel care
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
fiica generalului poartă în adâncul ei caracterul inflexibil al Mannonilor; de fapt, ea își ascunde slăbiciunile propriei ființei umane sub aparența unor principii morale intransigente - trăsături caracteristice bărbaților neamului Mannon, căci femeile pătrunse în familie prin căsătorie au adus căldură sufletească, pasiune, opunându-se rigidității soților lor, rezistenței lor de granit la tot ce înseamnă afecțiune. De aici revolta celor intrați în familie, a elementului feminin în special, ce va conduce la ură și dorință de răzbunare. Cu toate acestea, generalul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
bucur că ne cunoaștem de atâtea milenii. Doinița Dajbog, cea care s-a străduit săptămâni la rând să mă convingă să Îmi fac un site de astrologie și care crede În mine, motivându-mă mereu. Anișoara, care prin simplitatea sa sufletească m-a determinat să Înțeleg că Încă există oameni curați. Și mulți, mulți alții, fără de care eu, Alexandra C. nu aș fi aici, acum, scriind aceste rânduri. În Încheiere vreau să vă spun că nu mai lupt de mult cu
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
iubire și respectă dreptul la liberul arbitru. Întunericul nu dă nicio șansă, Întunericul vine, acoperă, Înghite și crește. Lumina oferă celor din jur dreptul de a-și alege drumul. Eu, Metatron, știu că voi cei din această dimensiune, la nivel sufletesc, trupesc, celular, În lumea voastră, știți fiecare dintre voi instinctiv drumul bun sau drumul Întunecat. Dar aveți dreptul să alegeți calea lungă sau calea scurtă. De asemenea, Noi lăsăm Întunericul să vă mănânce pentru că mulți dintre voi numai prin durere
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
că acum În codul vostru genetic există foarte multă agresivitate, și dacă nu veți Învăța să o ponderați și să o stăpâniți, aceasta vă va anihila, mai devreme sau mai tarziu. Reveniți la iubire, reveniți la natură, reveniți la armonie sufletească, și astfel veți obține ingredientul perfect care vă va face să evoluați și să ajungeți acolo unde ați fost odată. Nu are sens să accentuăm istoria voastră și știm că există Întrebări legate de Atlantida și alte civilizații care au
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
turi de „puteri ale vie?îi": prietenia, dragostea, caducitatea" teme care, prin faptul c? se refer? la raporturi primordiale ale existen?ei, sunt atemporale. Inc? din Antichitatea târzie Încep s? apar? noi „topoi" care sunt consideră?i „indicii unui climat sufletesc schimbat". Unii dintre cei vechi dispar, locul lor fiind luat dintre noii „topoi", sau sunt supu?i unui proces de reînnoire prin utilizarea altor mijloace de expresii. Cei care rezist? În timp sunt acei „topoi" care comunic? adev?ruri general
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Biserica Ortodoxă numește aceste reguli, rânduieli. Sfințiții Părinți care păstoresc credincioșii parohiei, în marea lor bunătate și din respect față de aceștia, nu impun coercitiv respectarea rânduielilor, ci prin blânde rugăminți adresate celor care, din neștiință sau anumite lipsuri, în dauna sufletească a semenilor prezenți în sfântul lăcaș, provoacă dezordine. Am văzut și rugăminți trecute cu vederea, iar tonul blajin folosit, considerat drept slăbiciune de către unii traseiști prin cele spirituale. Datorită fluxului mare de vizitatori care nu respectau reguli elementare de vestimentație
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
procedezi într-o situație sau alta care te interesează. După începerea slujbei, nu te prinzi în discuții, nu încerci prin orice mijloc să ajungi la vreo icoană sau la preot, ci rămâi acolo unde te afli, atât pentru folosul tău sufletesc, cât și pentru motivul că nimeni nu este obligat să stea la dispoziția ta și a doleanțelor tale, fiecare venind acolo pentru sine. Slujba pe care o oficiază Sfințiții Părinți este o misiune asupra căreia trebuie să se concentreze și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
său. În vremurile pe care le trăim, când iadul și-a deschis larg porțile visteriei sale, din păcate, tot mai mulți copii cad pradă tentațiilor și înșelăciunilor cu care acesta își ademenește victimele. Sunt și situații în care aceasta uciderea sufletească se face cu acordul (expres sau tacit) al părinților, ori este rezultatul nepăsării lor ca o derivată a inconștienței lor. Efectele toleranței excesive sau ale indolenței unor părinți față de soarta copiilor cărora le-au dat viață, se fac văzute pe
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Omul este edificat ca ființă vie din trup și din suflet. Faptele prezentate anterior sunt cumplite prin cruzimea cu care se manifestă și prin consecințele lor ireparabile, dar Mântuitorul ne atrage atenția că mai periculoasă decât uciderea trupească este uciderea sufletească: “Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și sufletul și trupul să le piardă în gheenă.” (Matei 10, 28). “Dar vă spun vouă, prietenii
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Și cine va sminti pe unul din aceștia mici, care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui dacă și-ar lega de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare.” (Marcu 9, 42). Practic, uciderea sufletească presupune din partea făptuitorului săvârșirea unor fapte de natură să provoace unei persoane o puternică stare de istovire trupească și sufletească, de amărăciune, de frică ori o durere fizică sau sufletească. Dumnezeu consideră ucidere sufletească și ura față de semeni sub oricare
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și-ar lega de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare.” (Marcu 9, 42). Practic, uciderea sufletească presupune din partea făptuitorului săvârșirea unor fapte de natură să provoace unei persoane o puternică stare de istovire trupească și sufletească, de amărăciune, de frică ori o durere fizică sau sufletească. Dumnezeu consideră ucidere sufletească și ura față de semeni sub oricare din formele ei: invidia, clevetirea sau mânia revărsata asupra cuiva, căci: “Oricine urăște pe fratele său este ucigaș de oameni
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
să fie aruncat în mare.” (Marcu 9, 42). Practic, uciderea sufletească presupune din partea făptuitorului săvârșirea unor fapte de natură să provoace unei persoane o puternică stare de istovire trupească și sufletească, de amărăciune, de frică ori o durere fizică sau sufletească. Dumnezeu consideră ucidere sufletească și ura față de semeni sub oricare din formele ei: invidia, clevetirea sau mânia revărsata asupra cuiva, căci: “Oricine urăște pe fratele său este ucigaș de oameni și știți că orice ucigaș de oameni nu are viață
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
mare.” (Marcu 9, 42). Practic, uciderea sufletească presupune din partea făptuitorului săvârșirea unor fapte de natură să provoace unei persoane o puternică stare de istovire trupească și sufletească, de amărăciune, de frică ori o durere fizică sau sufletească. Dumnezeu consideră ucidere sufletească și ura față de semeni sub oricare din formele ei: invidia, clevetirea sau mânia revărsata asupra cuiva, căci: “Oricine urăște pe fratele său este ucigaș de oameni și știți că orice ucigaș de oameni nu are viață veșnică, dăinuitoare în El
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cuiva, căci: “Oricine urăște pe fratele său este ucigaș de oameni și știți că orice ucigaș de oameni nu are viață veșnică, dăinuitoare în El.” (I Ioan 3, 15). Codul penal surprinde o serie de infracțiuni care atentează la viața sufletească a persoanei, deși, intenția legiuitorului nu a avut în vedere această formă de ucidere, la momentul elaborării respectivelor texte de lege. “Art. 191 Lovirea sau alte violențe (1) Lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedepsesc
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]