4,737 matches
-
cu handicap la măsuri de protecție socială. Curtea reține că, în criticile de neconstituționalitate, este invocată și lipsa de claritate și previzibilitate a legii, astfel că sunt incidente prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. De asemenea, se invocă încălcarea prevederilor internaționale ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării, ale art. 1 din Primul Protocol la convenția mai sus arătată, dispozițiile
DECIZIA nr. 93 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287596]
-
zilelor de sărbătoare. Curtea constată și faptul că autorul excepției invocă lipsa de claritate și previzibilitate a normelor legale, astfel că apreciază că are în vedere și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 80/1995 reglementează trei situații în care se pot afla cadrele militare, respectiv în activitate, în rezervă ori în retragere. Fiecare dintre aceste
DECIZIA nr. 163 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287632]
-
din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. ... 30. Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 124 alin. (3) privind independența justiției, art. 131 referitor la rolul Ministerului Public și art. 132 referitor la statutul procurorilor. De asemenea, sunt invocate dispozițiile
DECIZIA nr. 94 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287660]
-
respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009. ... ... ... 27. Autorii excepțiilor de neconstituționalitate susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor și principiul legalității și al supremației Constituției, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici și art. 115 alin. (1) și (6) privind ordonanțele Guvernului și limitele ordonanțelor de urgență ale Guvernului. ... 28. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
generează încălcarea art. 16 și 21 din Constituție, sens în care invocă Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, prin care Curtea Constituțională a reținut că dacă în discuție este o omisiune legislativă, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, nu poate ignora viciul de neconstituționalitate existent, deoarece tocmai omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea unui drept fundamental. Or, în speță, autorul excepției susține că tocmai omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului
DECIZIA nr. 185 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287556]
-
în acest sens, Decizia nr. 469 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 18 august 2017, paragraful 21). Totodată, textele legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale privind statul de drept și respectarea supremației Constituției. Având în vedere că autorul excepției de neconstituționalitate nu a invocat și o normă de drept internațional privind drepturile omului, Curtea reține că dispozițiile art. 20 din Constituție nu au incidență în cauză, deoarece normele Legii fundamentale, în materia
DECIZIA nr. 229 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287583]
-
a acestor dispoziții legale. ... 25. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 31 privind dreptul la informație și art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 23 alin.
DECIZIA nr. 184 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286393]
-
de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind caracterul de stat de drept al statului român, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, respectiv obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 41 alin. (4) privind dreptul la muncă, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea numai prin lege organică a statutului funcționarului public și art. 115 alin. (1
DECIZIA nr. 155 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286956]
-
12. În ceea ce privește fondul sesizării, doamna procuror a solicitat să se constate că activitatea instanțelor naționale se subsumează caracterului obligatoriu al hotărârilor pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar obligativitatea aplicării acestor hotărâri derivă din principiul supremației dreptului Uniunii Europene, principiu fundamental care stă la baza întregii arhitecturi europene asumate de România. ... 13. Pe de altă parte, dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene stabilesc competența Curții de Justiție a Uniunii Europene de a se pronunța, cu titlu
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
parte, prin hotărâri CJUE pronunțate în interpretarea unor dispoziții de drept al Uniunii care au efect direct, cum sunt cele de la art. 325 alin. (1) din TFUE și art. 2 alin. (1) din Convenția PIF, obligatorii în baza principiului supremației dreptului Uniunii și în baza art. 148 alin. (2) din Constituție, și, pe de altă parte, hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie în baza art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală și a art. 126 alin.
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
balans a mai multor valori juridice. ... A. De o parte stau valorile care ar putea înclina balanța în sensul unui răspuns afirmativ la întrebarea adresată. 39. a. Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții de Justiție, dreptul Uniunii se bucură de supremație față de dreptul intern, inclusiv față de cel de rang constituțional, supremație care este, totuși, limitată la obligația autorităților naționale de a lăsa neaplicate în cauzele concrete normele de drept intern contrare dreptului Uniunii și nu presupune anularea sau abrogarea
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
care ar putea înclina balanța în sensul unui răspuns afirmativ la întrebarea adresată. 39. a. Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții de Justiție, dreptul Uniunii se bucură de supremație față de dreptul intern, inclusiv față de cel de rang constituțional, supremație care este, totuși, limitată la obligația autorităților naționale de a lăsa neaplicate în cauzele concrete normele de drept intern contrare dreptului Uniunii și nu presupune anularea sau abrogarea lor. ... 40. În interiorul unui stat membru, interesele Uniunii trebuie să beneficieze
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Uniunii Europene din Cauza C-107/23 este precisă și necondiționată, așa încât are caracter self-executing. ... 47. Aceasta înseamnă că trebuie considerată parte a dreptului intern și aplicată ca atare, fiind impusă de principiul respectării statului de drept, care este chiar premisa supremației Constituției și a principiului legalității incriminării și pedepsei - argumente avansate pentru nerespectarea hotărârii. ... ... B. În concurs cu valorile juridice care pledează pentru respectarea hotărârii Curții de Justiție, vin o serie de valori juridice care pledează în sens contrar. 48. a
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
tras la răspundere penală în baza unei asemenea interpretări. ... 55. În concluzie, o cerință universală a statului de drept, previzibilitatea aplicării legii penale, se află într-un conflict aparent insolvabil cu o premisă fundamentală a statului de drept în context european, supremația dreptului Uniunii Europene. ... ... ... III.3. Instanța de trimitere, apreciind că soluționarea conflictului dintre aceste valori juridice depinde, în esență, de întinderea prezumției protecției echivalente, conferită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului dreptului Uniunii Europene în general și hotărârilor Curții de Justiție
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
interesate de a prevedea consecințele legale ale actelor lor? ... ... III.5. În subsidiar, s-a solicitat soluționarea problemei de drept prin punerea în balans a valorilor juridice aflate în conflict. 60. S-a apreciat că nu pot fi nesocotite nici principiul supremației dreptului Uniunii Europene și principiul efectivității măsurilor de drept penal avute în vedere de Uniune pentru protecția intereselor sale financiare, dar nici drepturile fundamentale, garantate prin principiile securității raporturilor juridice și nonretroactivității, și identitatea constituțională a statului român. În concret
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
standardului menționat pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale, trebuie considerată ca fiind de natură să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii, în sensul jurisprudenței amintite la punctul 110 din prezenta hotărâre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion și alții)“. ... 89. Totodată, prin aceeași hotărâre, s-a reținut că
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
caz de succesiune de legi penale în timp îi este prohibită judecătorului, Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale interzicând crearea printr-un astfel de procedeu a unei lex tertia. ... 124. f) Standardul intern de protecție a drepturilor fundamentale nu periclitează supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii. Primul argument rezidă în identitatea valorilor protejate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, jurisprudența dezvoltată pe marginea acestora și cele din dreptul intern. De asemenea, prin termenele de prescripție
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
din TFUE și ale articolului 2 alineatul (1) din Convenția PIF (paragrafele 91-92), standardul național de protecție astfel cum a fost stabilit de instanța supremă în procedura dezlegării unei chestiuni de drept fiind conform interpretării Curții, de natură să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii, principiul autorității de lucru judecat nu permite remedierea încălcării. ... 134. Aceleași considerente se regăsesc și în deciziile nr. 615/RC din 12 octombrie 2023, nr. 732/RC din 8 noiembrie 2023 și nr. 734/RC din 8 noiembrie
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
nr. 67/2022 pronunțată de instanța supremă, ar permite repunerea în discuție a întreruperii termenelor de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite, în speță, chiar anterior datei de 25 iunie 2018 și ar fi de natură să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii Europene în domeniul combaterii fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. ... 143. Cât privește standardele naționale de protecție a drepturilor fundamentale, instanța a constatat că, în privința întreruperii prescripției răspunderii penale, legislația și
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
cum rezultă din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, pentru acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, deoarece ar fi de natură să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii Europene. ... 148. 5. În considerentele Deciziei nr. 22/A din 30 ianuarie 2024 pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție într-o cauză având ca obiect infracțiuni de corupție și spălare a
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
acest standard de protecție, care ar permite neutralizarea efectului întreruptiv de prescripție și pentru actele anterioare datei de 25 iunie 2018, cu dispozițiile art. 325 alin. (1) din TFUE și ale art. 2 alin. (1) din Convenția PIF, astfel încât supremația, unitatea și efectivitatea dreptului european să nu fie afectate. Aceasta s-ar traduce prin obligația pe care o au instanțele de a lăsa neaplicate efectele legii penale mai favorabile pentru actele de procedură efectuate anterior datei de 25 iunie 2018
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
crimen sine lege, nulla poena sine lege, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa, că garanțiile consacrate de art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reprezintă o componentă esențială a supremației legii și ocupă un loc primordial în cadrul sistemului de protecție a drepturilor omului. Așa cum rezultă din obiectul și scopul său, art. 7 paragraful 1 trebuie interpretat și aplicat în așa fel încât să se asigure o protecție efectivă
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
multe decizii relevante pentru problema de drept analizată. ... 164. Prin Hotărârea din 21 octombrie 2013 în Cauza Del Río Prada împotriva Spaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că garanția consacrată în articolul 7 din Convenție, componentă esențială a supremației legii, ocupă un loc primordial în cadrul sistemului de protecție al Convenției, fiind evidențiat de faptul că articolul 15 nu permite nicio derogare de la aceasta pe timp de război sau în caz de pericol public ce amenință viața națiunii
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare. ... 178. ii. Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia instanțele naționale de drept comun ale unui stat membru sunt ținute de deciziile curții constituționale, precum și de cele ale instanței supreme ale
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
ar putea fi invalidat printr-o hotărâre pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin întrebarea formulată, Curtea de Apel Târgu Mureș solicită instanței supreme să soluționeze un potențial conflict între principiul supremației dreptului Uniunii Europene și obligația de a respecta drepturile fundamentale ale omului, însă modul de formulare a întrebării este echivoc, lipsit de precizie, de natură a face imposibilă analizarea condiției de admisibilitate, referitoare la existența legăturii cu cauza a chestiunii
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]