6,772 matches
-
din bugetul de stat, prin bugetele administratorilor, cu respectarea prevederilor prezentului articol. (7) Prin implementarea proiectelor menționate la alin. (1) se înțelege desfășurarea de către unitățile administrativ-teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară a următoarelor categorii de activități: a) elaborarea, modificarea, supunerea spre aprobare conform legii, actualizarea documentațiilor tehnico-economice, după caz, necesare pentru implementarea proiectelor prevăzute la alin. (1) ; ... b) derularea procedurilor de achiziție publică de către autoritățile publice locale, în calitate de autoritate contractantă, pentru a asigura implementarea proiectelor prevăzute la
LEGE nr. 222 din 16 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285554]
-
Ptolemeu, Antiogonos, Magas și Alexandru. În ce privește substanța, dhamma mai mult anunțată decît difuzată de către ambasadorii lui Asoka, conținea principiile generale de morală: "abținere de la uciderea animalelor, abținere de la violență asupra ființelor, reverență față de părinți, reverență față de preoți și asceți, supunere față de mamă și de tată, supunere față de bătrîni" (edictul IV); "amabilitate față de sclavi și servitori, [...] generozitate față de asceți și preoți" (edictul IX); pentru toate ființele "siguranță, stăpînire de sine, obiectivitate și amabilitate" (edictul XIII) [24]. Așa cum observă G. Pugliese Carratelli
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
substanța, dhamma mai mult anunțată decît difuzată de către ambasadorii lui Asoka, conținea principiile generale de morală: "abținere de la uciderea animalelor, abținere de la violență asupra ființelor, reverență față de părinți, reverență față de preoți și asceți, supunere față de mamă și de tată, supunere față de bătrîni" (edictul IV); "amabilitate față de sclavi și servitori, [...] generozitate față de asceți și preoți" (edictul IX); pentru toate ființele "siguranță, stăpînire de sine, obiectivitate și amabilitate" (edictul XIII) [24]. Așa cum observă G. Pugliese Carratelli, "în lumea greacă a timpului, interesul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
timpul și îndeosebi chiar sacrificii umane. Sacrificiul este în parte jertfă, în parte recunoaștere a faptului că existența temporală a omului nu valorează nimic. Acum, această recunoaștere poate consta în renunțarea la tot ce posedă omul; însă sacrificiul suprem este supunerea voinței omenești unor reprezentări universale. La indieni nu există decît sacrificii din prima categorie, care ajung pînă la renunțarea la viață. Astfel, cultul are același conținut ca și religia, adică contrastul dintre cea mai primitivă sensibilitate și cea mai înaltă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
atins prin exercitare?" (332, 4). 5) Destinul Acțiunea umană În ciuda celor relevate pînă acum, s-a afirmat și nu o singură dată -, că "toată poezia lor (a indienilor) e pesimistă, toate faptele lor dovedesc lipsa de energie, credința în fatalitate, supunere oarbă la tot ce se întîmplă" (cf. G. COȘBUC, Antologia sanscrită, "Biblioteca pentru toți", p. 3). E drept, iarăși, că nu arareori ne întîmpină cugetări, care par a îndritui atari afirmații. Deasupra întregii omeniri, ca și a întregului univers, planează
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe spirală. Simplificînd lucrurile, putem spune că timpul comunist credea sau pretindea să creadă că exprimă înaintarea spre apoteoza finală. Gesturile teatrale ale epocii Ceaușescu, ritualul celebrării națiunii erau un mod caricatural, prin voluntarismul grandilocvent, de a afirma încă o dată supunerea istoriei și instituirea memoriei ca adevăr științific și ideologic. Inconvenientul istoriei românești apare dintr-o contradicție a reprezentării timpului. Tradiția cronicarilor secolului al XVII-lea, apoi a istoricilor și a filologilor din secolele următoare impune o continuitate a povestirii din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politicile mai ample în care se înscriu. Ce puteau românii să facă între polonezi, unguri și otomani, apoi între austrieci, ruși și otomani? Să reziste, uneori, alteori să negocieze. Cultura politică națională se leagă de rezistență și tratează perioadele de supunere și de compromis ca pe niște timpuri ale decadenței. În ceea ce privește folosirea de către domnitori a dublei sau triplei lor vasalități față de unguri, de polonezi și de turci, aceasta este considerată de istoriografia română ca un fel de anulare de vasalitate... Mircea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
greutatea unei memorii de oprimați, neavînd altă soluție decît să se agațe de o idee care, de la 1917, a făcut Occidentul să tremure. Marele model chiar și cînd este nemărturisit, pentru că un om politic român nu-și poate permite vreo supunere față de Moscova fără riscul de a dispărea într-o periferie rusească rămîne Stalin. Și acolo unde lipsește Marea Rusie, Ceaușescu vrea să instaleze marea patrie română. Populismul naționalist al lui Ceaușescu nu este antisovietic, el este un fel de avatar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mare. Din atitudinea acestor doi Domni se esplică cum de țările noastre au putut să se închine puterei turcești păstrîndu-și cu toate acestea întreaga lor suveranitate înlăuntru și-n afară, cum s-au putut să se introducă în tractate de supunere proibițiunea pentru moametani de-a se așeza în țară, cum s-au răsfrânt până chiar asupra umbrelor de fanarioți o rază din vechea neatîmare, căci și aceștia îndrăzneau a se numi Domni din mila lui Dumnezeu, deși erau numiți și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
programul publicat de noi, în partea lui privitoare la atitudinea țării noastre față cu puterile străine, zice următoarele: Partea din conservatori al căror reprezentant este d. Manolache Costache se recomandă Palatului prin o mare animozitate contra Rusiei și o preaplecată supunere la voința Austro-Ungariei. Aceasta au probat-o nu numai prin scrieri, dar chiar și prin fapte. Sîntem datori înainte de toate a face o mică rectificare la ceea ce afirmă "Democrația națională", cumcă d. Manolache Costache a fost chemat la M. Sa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fost chemat la Palat, ci a crezut de datoria sa de a cere o audiență, cum este obiceiul, pentru a prezenta omaje suveranului. Cât pentru afirmarea că noi am fi manifestat "o mare animozitate contra Rusiei și o preaplecată supunere la voința Austro-Ungariei", n-avem decât a ruga pe confrații noștri să recitească toate articolele noastre de la publicarea programului încoace spre a se convinge că noi n-am uitat și nu putem uita și partea de recunoștință pe care o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ia în mâna lor căile de comunicație, și o adunare de oameni ce se pretinde a fi reprezentația națională, fără cunoștință de cauză, fără nici o autoritate morală a afectat încredere în afirmările guvernului, spre a-și acoperi astfel o oarbă supunere. Cât de mare a fost dreptatea opoziției răsare astăzi și mai mult dintr-un articol important, publicat în "Journal des debats" din 12/24 martie, ieșit din pana ilustrului publicist și profesor de economie politică d. Paul Leroy-Beaulieu și din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin atitudinea partidului Centrului în Dieta prusiană și în Reichstag în care noi vedem un comentar practic, o interpretare a instrucțiunilor papale. Ce ne-ajută părtinirea teoretică a Scaunului roman în contra socialiștilor daca fracțiunea catolică din țară, mărturisind cu tărie supunerea ei la voința papei la toate votările, le dă concurs public atât socialiștilor cât și oricărei alte tendințe subversive? Centrul protestează că are intențiuni bune cari nu se execută nicicând, căci, sub pretextul că tocmai așa precum o face guvernul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
peste decadența actuală a lucrurilor. Astfel, o comisie însărcinată cu proiectarea acelor puncte cari să servească de bază viitoarei organizări a României aduce, în ședința de la 15 octomvre 1857, următorul proiect: 1. Îndreptarea hotarelor Principatului prin o comisie europeană. 2. Supunerea străinilor din Principate la jurisdicția țării. 3. Libera întemeiare a legămintelor comerciale ale Principatelor. 4. Organizarea puterii armate naționale în privirea sistemului de apărare a Principatelor. 5. Libertatea culturilor în marginea capitulațiilor. 6. Înființarea unei societăți sinodale centrale pentru trebile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în privirea sistemului de apărare a Principatelor. 5. Libertatea culturilor în marginea capitulațiilor. 6. Înființarea unei societăți sinodale centrale pentru trebile bisericii române. 7. Egalitatea înaintea legii; accesibilitatea tuturor românilor la toate funcțiile statului; așezarea dreaptă și generală a contribuțiilor; supunerea tuturor la conscripția militară. 8. Respectul domiciliului și al libertății individuale. 9. Drepturi politice pentru pământenii de orice religie creștină. 10. Despărțirea puterii executive de cea legislativă. 11. Neatârnarea părții judecătorești de administrație în special. 12. Responsabilitatea miniștrilor. Subscriși sînt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a dizolvat. A dizolvat Senatul căruia-i datorea puterea, pentru a încheia fără consultarea lui concesia Strousberg; a dizolvat alt Senat, căruia asemenea îi datorea puterea, pentru a încheia convenția ruso-romînă. D. Brătianu nu cere control din partea partidului său, ci supunere oarbă. Cumcă posibilitatea existinței unui partid ca cel roșu cată a se atribui unor vicii a chiar instituțiunilor noastre n-o poate tăgădui nimeni; dar desigur că de la recunoașterea acestor vicii până la reacțiune e o mare deosebire, nu de cale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și generală a contribuțiilor în proporție cu averea fiecăruia fără deosebire. 10. Impunerea tuturor la conscripția militară. 11. Accesibilitatea pentru toți românii la funcțiile statului. {EminescuOpXI 266} În ședința de la 31 octomvrie: 12. Respectul domiciliului și al libertății individuale. 13. Supunerea fiecăruia numai la judecătorii prevăzuți prin legi. 14. Comisii sau tribunale escepționale nu se vor înființa în nici un caz. În ședința din 4 noiemvrie: 15. Recunoașterea neatârnării bisericii ortodoxe a Răsăritului din Principatele Unite de orice chiriarhie, păstrîndu-se însă unitatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-i supune pe albaneji sub același jug aspru la care-i supusese pe slavi; dar gințele muntene respinseră cu atâta energie orice tentativă de cucerire a noilor lor adversari încît, de voie, de nevoie, turcii au căutat să renunțe la supunerea lor. Astfel, în chiar timpul invaziunii turcești, plaiurile albaneze dintre Drin și lacul Scutari au știut să-și câștige o neatrînare oarecare, pe care generalii osmani n-o recunoșteau formal, dar pe care o admiteau în mod tacit. Acestea s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
desperată a muntenegrenilor, toată țara lor, afară de ținutul Calunsca, căzu pe mâna osmanilor și în Țetinie Soleiman Pașa îi judecă cu asprime pe rebeli. Însă generalul turc viu puse mare preț pe victoria lui. El se mulțumi cu jurământul de supunere către sultan al locuitorilor și cu obligațiunea lor necondiționată de-a plăti capitația. El părăsi după scurt timp țara. Abia însă apucase să plece armata de ocupație și turburările începură din nou. Vlădica, care se retrăsese cu rămășițele partizanilor săi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum. Peisajul actual al artelor mondiale e atît de deconcertant, lipsa unor repere cît de cît sigure pentru conturarea unei evaluări globale e atît de evidentă, încît percepțiile noastre nu au de ales decît regimul ridicării din umeri și al supunerii la destin. Rolul, într-un fel nefast, al iraționalei mediatizări, al imaginii care zboară într-o secundă la antipozi, derutînd prin pulverizare, nu e de neglijat. Dar, vai, așa o cere începutul de mileniu. Ne supunem. Artistul român acum? Se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
condiție va fi imperios obligatorie: privirea peste jumătate de secol de pictură în totalitarism să presupună proba morală. Drept condiție profesională. O secvență delicată va rămîne cea în care au fost produse lucrări de certă valoare picturală, subminate însă de supunerea silnică la comandamentele propagandei. Dacă literatura a recurs la sensuri piezișe, menite să înșele vigilența cenzorilor, pictura n-a avut cum să se descurce, imaginea fiind, prin natura ei, una ca atare pentru a putea înșela chiar și pe cel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încercate categorii cum e cel al alegerilor. Cînd spiritualitatea realizează, cu (aproape) resemnată stupoare, în ce postură subalternă e nevoită să stea. Oricîtă întîietate ar avea invocarea democrației în soluționarea cvasitotală a problemelor, gustul amar al constatării că, în numele acesteia, supunerea (democratică) în fața majorității e unica soluție persistă dureros. Comunismul a urît țărănimea și s-a luptat cu ea pînă a desființat-o. Nu de tot. Ce-a mai rămas din ea, însă, are încă o forță la care nu ne-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
după unii puriști oricum dubios foarte acoperitor stilistic. Ne extaziem amîndoi observînd ce duct alert și credibil proba nordicul. Care dacă nu s-ar fi supus... tiranicei fotografii ar fi convins la fel de bine numai și desenînd în sine. De la obediente supuneri, la evadări libertine, gestica nordicului (fără nume memorabil) ne fascinează și chiar ne incită propriile ambiții. Iată, îmi spun în dimineața nesperată, încă o excepție, încă cineva care nu vocalizează în vid. Numai că, pentru a înțelege asta, se cere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conformism. Alteori conformismul decurge nu din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Părinții. profesorii, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune. Supunerea la obligații poate fi însoțită și de teama consecințelor neascultării. Frica, sentimentul dominant în școlile noastre de acum 100 de ani, a dispărut complet în anii dictaturii comuniste, când, dacă un elev nu învăța, cel pedepsit era profesorul, în diferite
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
1978; Genette 1980, 1983; H. James 1972; Lubbock 1965; Todorov 1966 [1972a]. Vezi și SCENĂ. reproducere narativă [narrative report]. Relatarea efectuată de un narator, în cuvintele sale, despre enunțurile sau gîndurile unui personaj. ¶Chatman 1978. restrîngerea cîmpului [restriction of field]. Supunerea PUNCTULUI DE VEDERE unor rigori conceptuale sau perceptive. ¶Blin 1954. Vezi și FOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE LIMITAT. retrospecție [retrospection]. O ANALEPSĂ, o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. revenire [return
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]