KorAP: Find »[drukola/base=suveran & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...202 >

5,048 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

ministru de esterne și ce demn reprezentant ar fi pe lângă acele "state cât de mici pe suprafața pămîntului" cari sânt în primejdia intelectuală de-a afla că o țară întreagă de atâtea mii de chilometri patrați face parte din "familiile suverane europeane". Dar fiindcă cu politica esternă stăm bine, precum văzurăm, mai ales prin Persia, pe când frații bulgari caută să ne facă cărare prin barbă, ne-ntoarcem la cele dinlăuntru, unde se-nțelege că stăm și mai bine. D. Tiriachiu, deputat

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
fiziognomonic al lui {EminescuOpXI 270} {EminescuOpXI 271} Mâni subțiri de fee se întind ca o poveste a trecutului asupra capului tău, muritorule, și ajungi unde nici n-ai visat!... Toate acestea cine le plătește însă? Badea Toader, cetățeanul liber și suveran, care n-are ce mânca și care-și vinde munca pe viața lui toată, ca să poată plăti birurile și lefurile patrioților... Ș-apoi să mai zici că nu sîntem un popor fericit? Ba-ncă să vezi... [ 27 iulie 1880] ["ÎNTR-

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
o vizită Domnitorului puternicului imperiu vecin, despre care trebuie să știe că nu poate fi prea plăcută Domnitorului unui alt puternic imperiu vecin; dacă el, afară de aceasta, se prezintă în niște timpuri grele și imediat în urma vizitei unui alt mic suveran dunărean, apoi nu este numai o simplă curtenire care-i dirige pașii, ci, fără îndoială, un scop precis pe care dorește să-l ajungă. Nici nu este tocmai greu să ghicim acest scop. Principele Carol al României dorește să sondeze

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a adevărului. Cuvântul lui Tacit va fi totdeauna adevărat: "A-l servi pentru a-l domina". A instrui, a admonia, a dirige poporul? În toți timpii amicii lui cei mincinoși au protestat contra unei pretenții atât de aristocratice. Cum? Poporul suveran are trebuință de mentori? Ce fel? Nu e poporul, din natură chiar, înțelept, inteligent, instruit în toate cîte-i trebuie să le știe pentru a-și exercita suveranitatea sa? Amăgitu-s-a el vreodată de câte ori n-a ascultat decât propriile lui

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Și aceste comitete, ajutate încă de subcomitete, sânt însărcinate de-a face ca masele să primească lozinca. Mai cu seamă cu acest scop se desfășură toată arta demagogiei moderne. [V] Nimeni nu cunoaște mai bine gusturile, instinctele, patimele, impresiile poporului suveran decât un comitet local; nimeni nu știe să-i vorbească mai bine limba pe care el o pricepe și care-l înduplecă. Elocuența tribunilor noștri n-are nici dibăcia aceasta, nici atâta tact, nici atâta potrivire momentană. Elocuența tribunilor poate

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
că dintre membrii marelui partid liberal-național puțini, foarte puțini sânt patrioți gratis. Apoi să nu fie guvernul silit, pentru a susține sentimentele patriotice ale partizanilor săi, pentru a le alimenta căldura sacră a marilor principii democratice, să sporească sarcinile poporului suveran? Marile principii sânt marfă de lux, care trebuie plătită din greu, și obrazele subțiri se țin cu cheltuială. [ 17 august 1880] ["ACUM CÎTEVA ZILE... Acum câteva zile se răspândise vorba în București că pe lângă fortul Arab-Tabia s-ar fi ivit

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
sau în detrimentul averii unui om ce murise. Tot Domnul era numit pe atunci agent al d-lui de Bismarck etc. Aceasta în organul principal al opoziției de atunci, căci "Nichipercea" și confratele lui de la "Telegraful" dădeau epitete și mai grațioase suveranului României. Dar, pe când presa roșie făcea educația politică a țării cu atâta urbanitate, cu espresii atât de alese pe când vorbea de Domn, ce mai educație va fi dat când vorbea de alți muritori de-a doua mînă? Nu-i {EminescuOpXI

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de esențial în viața statului, se-nțelege că o biată gazetă mai nu cutează a avea o opinie a ei proprie, ci cată din contra să se închine înaintea înțelepciunii și tăriei care ne guvernează. Noua teorie a fidelității cătră suveran care reiese din acest fapt poate că nu e cu totul ademenitoare pentru oricine, poate că în armata germană, în cea austriacă, în cea rusească și în altele ea să n-aibă deloc susțiitori, însă, de vreme ce șeful suprem al armatei

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de condei. Carol îngăduitorul e departe de-a fi atât de puțin fin precum le place unora a crede. El posedă acea mare memorie de figuri și nume care se găsește ca o trăsură caracteristică și moștenită la membrii familiilor suverane, și memoria aceasta e unită aproape totdauna cu o repede pătrundere a caracterelor omenești. În fața unei țări sărace, plină de un proletariat nesățios care și-a creat o organizație numai bună pentru a urca repede și fără control treptele sociale

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
canonizat, iar afacerea e*** prin ordinea de zi d. Brătianu va concede că crima chiar e un titlu de merit înaintea d-sale. Vedem apoi un altul care-a numit pe Domn spion prusian, care-a proclamat principiul că uciderea suveranilor e permisă, făcând azi, printr-un proiect de răspuns la adresa tronului, act de profundă fidelitate către acelaș suveran. Noi am fi înțeles ca un asemenea om să tacă, am fi înțeles să fie iertat pentru opiniile lui, dar nu înțelegem

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de merit înaintea d-sale. Vedem apoi un altul care-a numit pe Domn spion prusian, care-a proclamat principiul că uciderea suveranilor e permisă, făcând azi, printr-un proiect de răspuns la adresa tronului, act de profundă fidelitate către acelaș suveran. Noi am fi înțeles ca un asemenea om să tacă, am fi înțeles să fie iertat pentru opiniile lui, dar nu înțelegem că se gereze azi în susțiitor al dinastiei tocmai d. baron de Hahn. Crede serios d. Brătianu că

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
pentru pretinsele-i servicii aduse țării, nu minimul, ci maximul. Dar democrația d-lor merge până la pungă. D-lor au gusturi și pofte aristocratice și, neputîndu-le satisface prin o muncă onestă, recurg la ajutorul bugetului statului, adică la punga poporului suveran. În cursul dezbaterii în Senat s-au făcut aluziuni la pensiile acordate la 1865 altor persoane. Nu trebuia să se uite însă că pentru faptele săvârșite de la 64 până la 66 s-a răsturnat domnia lui Cuza, cel puțin acesta a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
aproape intactă imaginea acestui om estraordinar. Sânt cam o sută de ani de atunci de când Cara Mahmud deveni domn feudal în Albania de nord. Ambiția lui îi inspiră de timpuriu ideea de-a se proclama independent de Poartă și Domn suveran al Albaniei. Dar pentru aceasta îi trebuiau brațele tuturor și țara era despărțită în nenumărate partizi. El căută mai întîi să câștige cu binele pe căpeteniile neamurilor pentru planurile sale, dar, neizbutind întru aceasta, îi împresură pe rând cu război

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
femeie este încărcată acum într-un chip absurd la foncieră. În zadar reclamă, căci, neavând noroc să se bucure de sprijinul vreunui democrat, glasul său nu are putere să pătrunză până la urechile protectorilor de odinioară, în teorie, ai bietului "popor suveran, redus la sapă de lemn", cum se cânta altădată la Circ. Ni se raportează textual apostrofa ce a întîmpinat-o reclamanta de la un democrat pe care-l supărase în fine cu stăruințele și lacrimile ei: "Vinde-ți cocioaba dacă n-ai

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814

pe cele din fundul văilor) criticul notează: "O perspectivă strivește și alta eliberează, printr-o contemplație echivalentă în dispersiunea până la atomizare sau cu ruga, care e concentrare absolută".25 În contemplarea eminesciană a "surelor văi de chaos" e o privire suverană 26 pe care doar lumina o poate da. Tablourile înfățișate de poet sunt jocuri de oglinzi ale luminii. Privirea poate triumfa doar în lumină: ne spune încă vechiul text al upanișadelor: "Lumina care strălucește deasupra cerului, deasupra tuturor în cele

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
descrie pe acesta sus pe un munte abrupt de unde privește sufletele tuturor lucrurilor într-o clipă în care timpul e oprit, smuls de sub pecetea tainei. 25 Popa, Marian, Călătoriile epocii romantice, Ed. Univers, Buc., 1972, p. 241. 26 Despre "privirea suverană" a se vedea G. Bataille: "a vorbi limbajul suveran, care pornind din (spre) partea suverană a omului, se adresează umanității suverane", cf. G. Bataille, Erotismul, Ed. Nemira, Buc., trad. de Dan Petrescu, 1988. 27 Givone, Sergio, în vol. Omul romantic

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
privește sufletele tuturor lucrurilor într-o clipă în care timpul e oprit, smuls de sub pecetea tainei. 25 Popa, Marian, Călătoriile epocii romantice, Ed. Univers, Buc., 1972, p. 241. 26 Despre "privirea suverană" a se vedea G. Bataille: "a vorbi limbajul suveran, care pornind din (spre) partea suverană a omului, se adresează umanității suverane", cf. G. Bataille, Erotismul, Ed. Nemira, Buc., trad. de Dan Petrescu, 1988. 27 Givone, Sergio, în vol. Omul romantic, Ed. Polirom, Iași, 2000, coordonator: François Furet, cap. "Visătorul

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
clipă în care timpul e oprit, smuls de sub pecetea tainei. 25 Popa, Marian, Călătoriile epocii romantice, Ed. Univers, Buc., 1972, p. 241. 26 Despre "privirea suverană" a se vedea G. Bataille: "a vorbi limbajul suveran, care pornind din (spre) partea suverană a omului, se adresează umanității suverane", cf. G. Bataille, Erotismul, Ed. Nemira, Buc., trad. de Dan Petrescu, 1988. 27 Givone, Sergio, în vol. Omul romantic, Ed. Polirom, Iași, 2000, coordonator: François Furet, cap. "Visătorul și vizionarul", p. 255. 28 Ibidem

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
smuls de sub pecetea tainei. 25 Popa, Marian, Călătoriile epocii romantice, Ed. Univers, Buc., 1972, p. 241. 26 Despre "privirea suverană" a se vedea G. Bataille: "a vorbi limbajul suveran, care pornind din (spre) partea suverană a omului, se adresează umanității suverane", cf. G. Bataille, Erotismul, Ed. Nemira, Buc., trad. de Dan Petrescu, 1988. 27 Givone, Sergio, în vol. Omul romantic, Ed. Polirom, Iași, 2000, coordonator: François Furet, cap. "Visătorul și vizionarul", p. 255. 28 Ibidem, p. 255. 29 Munteanu, George, Eminescu

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599

cineva pe Marlene Dietrich în întinderea mîinii, pentru a fi sărutată? Nu știu. A existat cîndva lumea aceea? A existat. Pentru că numai în lumea aceea fermecătoare, înmănușata mînă se putea desprinde de corpul-veninoasă-liană, începea să plutească lin, ca o pasăre suverană, așteptînd lucid apropierea buzelor virile. Ce lume! Dar tot în lumea aceea, de altfel atît de sobră, de austeră, a nordului teuton, sărutatul mîinii nu prea avea trecere. Femeia de lume întindea pur și simplu dreapta de obicei neînmănușată și

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-și atribui răsturnarea lui Ceaușescu. Nu numai tropăitorii din "parlamentul" anilor nouăzeci, ai unei țări buimăcite încă de totalitarism răsăritean, dar și, iată, mult mai tîrziul de-acum Iliescu din rațiuni legitimare bate constant moneda revoluției autentice, operă a poporului suveran, nu-i așa?, condus de eroul providențial. Cînd se știe foarte bine, cînd în straturile informe ale populației nu se știe tot așa de bine, că în deceniul nouă, scenariul european era deja parafat la Washington și la Moscova. Și

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

exemple de lucrători ai Ministerului Afacerilor Interne care, în îndeplinirea misiunilor încredințate, au dat dovadă de înalte calități morale și de luptă, chiar de eroism, justificând astfel încrederea acordată ca slujitori de nădejde ai partidului și statului nostru independent și suveran. Unii dintre lucrătorii aceștia în anii trecuți, în condițiile grele, luptând cu dușmanul și-au dat viața pentru îndeplinirea misiunii primite. În lupta cu dușmanul, organele de securitate au reușit să descopere și să curme activitatea negativă a unor elemente

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
pedagogice contemporane și că în el nu se oglindește rolul și poziția corpului didactic în cadrul societății noastre. El a afirmat că nu se simte în nici un fel poziția independentă pe care trebuie s-o aibă școala în viață și rolul suveran al profesorului, așa cum ar fi cazul să-l aibă. Este evident, a continuat el, că o asemenea lege nu poate stimula gândirea creatoare a profesorilor, mai ales că nu pare a se fi schimbat cu nimic salarizarea care trebuia să

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
antiimperialiste de la 23 August 1944 a inaugurat pentru poporul român o etapă istorică nouă, calitativ superioară, deschizând drumul unor mari și profunde transformări revoluționare, democratice, al înfăptuirii năzuințelor populare spre libertate națională și socială, spre făptuirea propriului destin independent și suveran. Organizată și condusă de partidul comunist, care a mobilizat și însuflețit forțele progresiste în lupta pentru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste, insurecția a constituit momentul de cotitură istorică ce a jalonat drumul spre cucerirea puterii de către clasa muncitoare, în alianță cu țărănimea

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
ani mulți și luminoși în fruntea partidului și statului, alături de stimata tovarășă Elena Ceaușescu, pentru a conduce harnicul și entuziastul nostru popor spre noi și tot mai mari victorii în înflorirea multilaterală a patriei, în afirmarea plenară, liberă, demnă și suverană a României socialiste în rândul națiunilor lumii, în făurirea viitorului fericit al națiunii noastre socialiste. Vă încredințăm, mult iubite și stimate tovarășe comandant suprem, că, într-o unitate de nezdruncinat, împreună cu întregul nostru popor, în jurul partidului, al secretarului său general

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]