7,229 matches
-
să atingă pământul, ajutându-l să se ridice în picioare. Îl întoarse fără menajamente cu spatele la el, pentru a-i verifica legăturile. Totul era în ordine, așa încât îl împinse în față, spre containerul ce aștepta tăcut în lumina blândă a după-amiezii târzii. Ai de gând să mergi singur, sau te duc eu pe sus? îi spuse el lui Toma, vorbind cu un puternic accent rusesc, văzând că acesta nu se dă dus de acolo. Dacă o fac eu, s-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu care-și Îngîna vorbele ( Își auzea glasul cu detașare, ca pe un fonograf strident, iar În sinea sa răsfoia albumul acela de familie În rînduiala lui cronologică, de la prima sa Întîlnire cu Marieta).PRIVATE O zărise Într-o seară tîrzie a anului o mie nouă sute nouăsprezece, de cum debarcase de pe Franken, În Hamburg. Era o seară cenușie de noiembrie, iar felinarele străzii clipeau În ceață. A doua zi urma să intre În legătură cu Apparatul (printr-o parolă prestabilită), iar pînă atunci trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Iacobeanu. Dumitru Iacobeanu mi-a pus la dispoziție documente din arhiva primăriei, fără de care nu s-ar fi putut scrie despre situația actuală și de perspectivă a comunei Filipeni. Lucrarea cu caracter monografic „Pe Valea Dunavățului: Lunca, sat de colonizare târzie, al bejenarilor bucovineni” înfățișează multiple aspecte din viața oamenilor din mai vechea și actuala comună Filipeni, cu accent mai mare pe satul Lunca, satul de reședință, dar, pornind de la realitățile istorice ale zonei, a fost necesar să înscriem, pe baza
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amestec de culturi.”25 în zona Colinele Tutovei, neoliticul timpuriu a fost evidențiat la Perieni unde s-au descoperit topoare de piatră în formă de calapod, neoliticul mijlociu a fost depistat în preajma colinelor, pe văile Bârladului și Siretului, iar neoliticul târziu (perioada de tranziție spre epoca bronzului) apare în mai multe locuri din zona centrală și de sud a Colinelor. Epoca neolitică a fost depistată și pe teritoriul comunei Filipeni și a comunelor din jur, de muzeografii Muzeului Județean de istorie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scoase la iveală materiale aparținând epicilor bronz târziu și Hallstatt târziu. Aceste descoperiri, deși puține, stau mărturie despre existența stabilă a unor comunități omenești, despre viața lor materială și spirituală pe teritoriul comunei Filipeni. După o perioadă de tranziție (neoliticul târziu) urmează perioada bronzului care durează aproximativ un mileniu (1700-700 î.Hr.). în această perioadă, principalul material din care au fost confecționate uneltele agricole (seceri, topoare), obiectele de uz casnic și de podoabă a fost bronzul, alături de piatră și ceramică. Epoca bronzului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bizantin, care dă un caracter romano-bizantin civilizației românești din ultimele secole ale mileniului I d.Hr. Resturile de cultură materială descoperite pe teritoriul Moldovei, inclusiv în zona Colinelor Tutovei, se încadrează tipologic culturii Dridu (sec. VIII-XI), urmată de cultura Rădăcineni. Culturii târzii Dridu îi sunt atribuite 11 morminte de inhumație de la Arsura, județul Vaslui, care conțin obiecte de podoabă.37 Din punctul de vedere al dispunerii în teritoriu a populației locale (nu numai românești!), se observă că în secolul al XIIIlea cele mai multe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amintirea oamenilor a stăruit multă vreme existența unei „mori de nisip”. De fapt, după cum ne lămurește Constantin Tomescu, era o moară acționată de forța cailor care, ca să nu alunece, mergeau pe o arie așternută cu nisip. Această moară este relativ târzie, funcționa pe la 1900, din moment ce au apucat-o cei care aveau în 1975, 65-70 de ani.52 Moara cu cai era în fața lui Cojocaru, peste pârâu, pe imaș, având ca proprietar pe unul Ion Borcea. Tot acolo, pe imaș, a funcționat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îndeplinite (apa și Monumentul Eroilor de la biserica din Lunca, iar biserica nouă din Fruntești era în faza de turnare a bolții la 21 august 2009, când autorul a fost în documentare în satul Fruntești. O „anafora” (raport către domnitorul țării) târzie, din 1803, în legătură cu un procesă dintre răzeșii din Fruntești și moșierul Rosetti în care sunt înregistrate actele doveditoare, se referă și la documentul din 5 iulie 7256 (1748) în care este amintit „feciorul popii lui Andrei din Filipeni.” Cum poate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un procesă dintre răzeșii din Fruntești și moșierul Rosetti în care sunt înregistrate actele doveditoare, se referă și la documentul din 5 iulie 7256 (1748) în care este amintit „feciorul popii lui Andrei din Filipeni.” Cum poate fi interpretată apariția târzie în documente a unui popă din Filipeni? Când moșia Filipeni a intrat, prin donație sau în alt mod, în proprietatea lui Iordache Roset și a urmașilor acestora, s-a simțit nevoia existenței unei biserici cu preoți și diaconi care să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în general, atunci când se încearcă abordarea învățământului și a școlii din spațiul etnică românesc, văzută ca parte a culturii românești medievale, se pornește de la realitatea incontestabilă că spațiul românescă a fost subsumat limbii și culturii religioase slavone și de la înlocuirea târzie din cancelaria domnească, din biserică și din scrierile cu caracter istorică a limbii slavone cu limba vorbită de toți locuitorii, limba română. Înlocuirea limbii slavone, limbă de cultură, cunoscută de mult prea puțini inițiați, s-a făcut prin secolul al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
calea șaretei care ducea poșta la Papeete și-l implorase pe vizitiu să se ducă imediat la doctor. Însă când sosi chemarea, doctorul era plecat și află vestea abia seara. Era imposibil să mai pornească la o oră atât de târzie așa că abia a doua zi se așternu la drum, îndată după revărsatul zorilor. Sosi la Taravao și pentru ultima dată luă în piept cei șapte kilometri de mers pe jos până la casa Atei. Cărarea era năpădită de buruieni și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Într-o ulicioară și mai Îngustă, care trecea pe lângă flancul edificiului. Aici, la jumătatea zidurilor, descoperi o portiță Înconjurată de un cadru simplu din granit cenușiu. Probabil că aceea fusese intrarea inițială a construcției, Înainte ca, Într-o epocă mai târzie, dorința de fast să Îi fi Împins să Își realizeze noua fațadă. Obstacolul acesta părea la fel de solid, Însă lemnul era În condiții mai proaste decât celălalt. Dante introduse vârful țărușului Între cele două canaturi, făcând pârghie cu putere. Auzi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Verhareine se întoarse și ea la lumină, care o făcu să clipească, apoi deschise din nou ochii pentru a ne privi și a zâmbi. Se îndepărtă, făcu vreo câțiva pași, se lăsă pe vine și ridică de pe jos două castane târzii care tocmai căzuseră pe pământ și străluceau, lucioase, în învelișul lor brun, uimitor de proaspăt. Le rostogoli în mână, le mirosi închizând ochii și apoi plecă încetișor. Alergarăm pe scări, ne dădurăm coate precipitându-ne: era o apocalipsă. Nu rămânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
obosită... În dormitor, Tina transpiră iar. Acuma, de supărare. M-a lăsat singură. La Știri, se anunță că mâine va fi soare și vreme frumoasă. Soare!, iată ceva care vine prea târziu, pentru mine vine prea târziu, ca o dragoste târzie pentru un bărbat trecut de 70 de ani, ce tristă e o dragoste târzie! Cu nimic nu seamănă așa o dragoste, e ca soarele de mâine pentru mine, simbolul a ceva ce e cu neputință de restituit, un soare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Știri, se anunță că mâine va fi soare și vreme frumoasă. Soare!, iată ceva care vine prea târziu, pentru mine vine prea târziu, ca o dragoste târzie pentru un bărbat trecut de 70 de ani, ce tristă e o dragoste târzie! Cu nimic nu seamănă așa o dragoste, e ca soarele de mâine pentru mine, simbolul a ceva ce e cu neputință de restituit, un soare care va acoperi imposibilitatea unei tinere, foarte tinere fete... Iar el? O să vină și o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Amory și-a amintit de o pisică moartă ce zăcuse zdrobită pe cine știe ce ulicioară din copilărie. Cineva să meargă la Princeton cu Ferrenby. Amory a ieșit pe ușă și a Început să tremure ușor de frig În vântul din noaptea târzie, un vânt care mișca o aripă Îndoită din masa de metal răsucit, stârnind un sunet subțire, plângător. CRESCENDO! Ziua următoare a trecut val-vârtej, mulțumită milostivei pronii. Când rămânea singur, gândurile lui Amory se Întorceau din nou, inevitabil, la imaginea gurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și achită rochia pe loc. - Lasă, că o să-l nășești și tu pe Șerbănică al meu. Șerbănică se dovedi a fi Roxănica. Domnul și doamna Popa, ca doi bunicuți timizi, priveau gâgâlicea de pe ecranul ecografului. Ăsta era rodul dragostei lor târzii. Adică asta. - O să-i zicem Roxana. Ce zici, Costică? - Ce să zic? - Roxana îți place? - Îmi place, mami, îmi place. Atâta-i trebuia, să nu-i placă! * - Mișule, ce-ai făcut cu halterele de la nea Ovidiu? - Nu știu, le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
se pregătea mult așteptatul spectacol de striptease, Contesa năvăli în iatacul lui Popa și îi adresă primul cuvânt de la rușinosul eveniment: - Dezbracă-te! Domnul Popa nu se îndoise niciodată de farmecul lui, dar avea luciditatea necesară să realizeze că isteria târzie a doamnei Popa nu era reprezentativă pentru toate femeile. Cu atât mai puțin pentru așa o frumusețe. Astfel că rămase mut. Văzând că domnul Popa este timid, Contesa își desprinse cu o mână blândă agrafa de pe umărul stâng. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
i‑au luat banii. Anna îl smulge de lângă procurist pe Hans, care tot lovește cu sălbăticie în stânga și în dreapta, și‑l împinge s‑o ia la fugă. Deja se aud oamenii ieșiți la plimbare. Oare ce caută la ora asta târzie în parc? Într‑o bună zi li se va întâmpla și lor același lucru. Liceenii și muncitorul fluieră în timp ce‑o iau cu pas grăbit pe Johannesgasse și, ajunși în fața Conservatorului orașului Viena, de unde răzbate vuietul tumultuos al instrumentelor de suflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fi păcat să i se compromită viitorul academic din cauza unor legi inflexibile. În sufletul Annei ceva foarte important se face nod și e posibil să nu se mai desfacă niciodată, deși un tânăr aflat la vârsta pubertății sau a pubertății târzii trebuie să fie deschis, nu închis în sine. Sinceritatea, apa și săpunul stau mai bine tineretului decât nesinceritatea și fardurile. Rainer poate să se exprime cu atât mai bine și și‑a deschis zăgazurile gurii, de unde se revarsă obsesiv asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
bani“, parcă așa Îmi spusese vagabondul. Încă nu-mi dădeam seama ce-a vrut să spună cu asta. Nu reușeam să Închid un ochi. De câteva ori am fost gata-gata să pun mâna pe telefon, dar, având În vedere ora târzie, m-am pomenind spunându-mi „Las’ că sun mâine“. Însă abia după două zile am auzit vocea de la capătul firului. „Momentan nu sunt acasă, vă rog să lăsați un mesaj.“ Am Închis imediat. Ce mesaj aș fi putut lăsa eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Candelabrele din sala de la intrare erau atât de strălucitoare Încât Îmi dădeau senzația de amețeală, iar lumina lor se reflecta stins În pardoseala din marmură. Prin comparație cu sala de la intrare somptuos, biroul de la recepție părea minuscul. Poate din cauza orei târzii, În locul recepționerei, portarul s-a ocupat de formalitățile de cazare. Ascensorul era o mașinărie foarte veche, care scotea un scrâșnet Îngrozitor În momentul În care se pornea. Ușa era dublată de un grilaj de fier. Băiatul care mi-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
filosofice, era condamnabil - nu și jocurile erotice, plăcerile patronate de Venus, bucuriile alcovului... Horațiu este întru totul de aceeași părere și teoretizează faimosul carpe diem. Dacă Philodemos inventează trucul mnemotehnic al cvadruplului remediu, poetul sintetizează spiritul epicurismului în versiunea lui târzie cu această formulă care s-a bucurat de un succes considerabil: îndemnul de a culege încă de azi rozele vieții, care se veștejesc foarte repede, propunerea unei arte de a te bucura pe deplin de un prezent necontaminat de ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
echipă, le datorăm o foarte utilă ediție a lui Diogene Laerțiu, Vies et doctrines des philosophes illustres, „La Pochothèque”, Livre de Poche, 1999: aparatul critic este remarcabil, iar indexul, de o incontestabilă eficacitate. De asemenea, se pot consulta scrisorile pseudoepigrafe târzii, Les Cyniques grecs. Lettres de Diogène et Cratès, traduse din greaca veche de către Georges Rombi la editura Babel, 1998. Ele datează din secolul al II-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr. și trădează o netă înclinație stoică, vizibilă prin critica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fiara, Plâns dogit, Când un șarpe-i mușcă ghiara, Muget aspru și lărgit De vuia din funduri seara... Mi-a fost frică, și-am fugit! II Toată noaptea viscoli... Încă bine n-ajunsesem, Că porni, duium, să vie O viforniță târzie De Păresimi. Vântura, stârnind gâlceavă, Albă pleavă; Și cădeau și mărunței Bobi de mei... (Ningea bine, cu temei.) În bordei, Foc vârtos mânca năprasnic Retevei. Pe colibă singur paznic M-au lăsat c-un vraf de pene... Rar, le culegeam
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]