103,224 matches
-
6%) și întârzierile în dezvoltarea mintală (13,3%). Se poate constata că, limbajul și activitatea locomotorie sunt mai ușor de ameliorat decât dezvoltarea cognitivă și abilitățile de învățare, care se mențin în proporții de 6,7%, respectiv 8,9%. În tabelul 5.4 putem constata de altfel o puternică asociere între toate aceste tulburări. Tabelul 5.4. Asocieri între tulburările în dezvoltarea cognitivă și a limbajului 322 1 2 3 4 1. Întârzieri în dezvoltarea locomotorie 1 ,780** ,793** ,672** 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
activitatea locomotorie sunt mai ușor de ameliorat decât dezvoltarea cognitivă și abilitățile de învățare, care se mențin în proporții de 6,7%, respectiv 8,9%. În tabelul 5.4 putem constata de altfel o puternică asociere între toate aceste tulburări. Tabelul 5.4. Asocieri între tulburările în dezvoltarea cognitivă și a limbajului 322 1 2 3 4 1. Întârzieri în dezvoltarea locomotorie 1 ,780** ,793** ,672** 2. Întârzieri în dezvoltarea limbajului 1 ,677** ,645** 3. Întârzieri în dezvoltarea mintală 1 ,635
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
le mai prezentau în momentul studiului. În toate cazurile se manifestă anxietate, iar în 4,4% dintre cazuri anxietatea se asociază cu dificultatea de consolare în situații în care copilului este supărat. Această dificultate de consolare, după cum putem constata în tabelul 5.1 a dispărut până în momentul studiului, ceea ce poate fi un semn pozitiv al dezvoltării relației de încredere și atașament față de adoptator / adoptatori și acceptarea afecțiunii din parte acestora. Tulburările senzoriale, definite prin probleme de văz și auz sunt rare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o asociere între genul copilului și tulburările emoțional-comportamentale323. Copiii de gen feminin prezintă mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5.5). Este pe deplin recunoscut faptul că, vârsta copilului în momentul adopției are multiple semnificații pentru acest proces. De cele mai multe ori, vârsta înaintată a copilului ascunde în spate un istoric social și de plasament încărcate de evenimente nefavorabile dezvoltării
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
evenimente nefavorabile dezvoltării copilului. În cazul acesta vârsta copilului se asociază semnificativ cu tulburările comportamentale manifestate de copil în familia adoptivă, semnificând că, cu cât vârsta este mai înaintată cu atât copilul este mai predispus să manifeste tulburări de comportament. Tabelul 5.5 Asocieri între dimensiunile dezvoltării copilului, factorii socio-demografici și istoricul de plasament 324 Gen masculin Vârstă în momentul adopției Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
istoricul de plasament, am luat în considerare dacă copilul a beneficiat sau nu de vreo măsură de protecție, tipul măsurii și eventualele asocieri dintre aceste măsuri. Toate acestea au fost evaluate în asociere cu tulburările/deficiențele copiilor. Analizând datele din tabelul 5.5 putem preciza că, acei copii care au beneficiat de asistență maternală anterior adopției sunt mult mai puțin predispuși să prezinte deficiențe în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar. În schimb, copiii care au fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
posibilă explicație. 5.3.2 Conduita copilului adoptat A. Descriere. Analiza conduitei copilului în raport cu mama adoptivă ne relevă faptul că majoritatea copiilor manifestă încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare și de a-și petrece timpul liber cu mamele adoptive (vezi Tabelul 5.6). Mediile pentru toți cei cinci indicatori situându-se toate între valorile 3 și 4, 4 fiind valoarea maximă a scalei. Tabelul 5.6 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă Medie Abatere standard Min. Max. Conduita copilului în raport cu mama adoptivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare și de a-și petrece timpul liber cu mamele adoptive (vezi Tabelul 5.6). Mediile pentru toți cei cinci indicatori situându-se toate între valorile 3 și 4, 4 fiind valoarea maximă a scalei. Tabelul 5.6 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă Medie Abatere standard Min. Max. Conduita copilului în raport cu mama adoptivă 18,2 1,465 13 20 Încredere 3,75 ,422 2 4 Respect 3,31 ,601 2 4 Afecțiune 3,69 ,383 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
comunicare 3,68 ,391 2 4 Dorință de a-și petrece timpul cu mama 3,75 ,211 3 4 B. Caracteristicile socio-demografice și conduita copilului. Asociind conduita cu particularitățile socio-demografice, respectiv cu istoricul de plasament al copilului constatăm următoarele (vezi Tabelul 5.7): Vârsta copilului influențează în mod general conduita copilului, cu o influență mai mare însă pe două variabile și anume încredere și afecțiune, de altfel două dintre cele mai importante variabile în stabilirea legăturii de atașament. Astfel cu cât
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
În privința istoricului social, formele multiple de plasament influențează semnificativ negativ conduita copilului în raport cu mama, dimensiunile afectate în mod special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și respectul față de mamă. Tabelul 5.7 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament ale copilului adoptat 325 Vârstă Gen Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilului Asociind conduita copilului cu prezența diferitelor categorii de tulburări, constatăm faptul că, prezența tulburărilor de comportament se asociază semnificativ negativ cu conduita față de mama adoptivă, în special cu variabilele încredere, respect și afecțiune manifestate de copil în raport cu aceasta (vezi Tabelul 5.8). De asemenea, problemele de sănătate par a influența conduita copilului, dar în mod special pe o dimensiune și anume dorința de petrecere a timpului liber. Tabelul 5.8 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu tulburări psiho-sociale și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu variabilele încredere, respect și afecțiune manifestate de copil în raport cu aceasta (vezi Tabelul 5.8). De asemenea, problemele de sănătate par a influența conduita copilului, dar în mod special pe o dimensiune și anume dorința de petrecere a timpului liber. Tabelul 5.8 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate 326 Tulburări de comportament Tulburări emoționale Tulburări senzoriale Dezvoltarea cognitivă și a limbajului Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar Conduita copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informare. Părinții au evaluat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură, preocuparea proprie de a se informa, în perioada pre-adopție, despre diferite dimensiuni ale acestui proces. În tabelul 5.9 identificăm, potrivit mediilor, o preocupare medie-scăzută, de a se informa despre serviciile de suport (M=2,09), respectiv despre implicațiile adopției pentru copiii adoptați și părinții adoptatori în general (M=2,11). Este important și poate îngrijorător de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
M=2,92) și la istoricul de plasament al copilului (M=2,89). O informație care a prezentat mai puțin interes din partea adoptatorilor a fost motivul pentru care copilul nu a putut fi crescut în familia biologică (M=2,01). Tabelul 5.9 Preocuparea pentru informare Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,11 2,98 3,01 2,59 2,09 Abatere standard 0,78 0
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
referire la metodologia de adopție, media fiind de 3,32, iar cea mai puțină informație face referire la serviciile de suport, cu o medie de 2,6, respectiv la părinții biologici ai copilului adoptat, media fiind de 2,59 (vezi Tabelul 5.10). Tabelul 5.10 Suficiența informațiilor Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,86 3,32 2,87 2,59 2,60 Abatere standard 0
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adopție, media fiind de 3,32, iar cea mai puțină informație face referire la serviciile de suport, cu o medie de 2,6, respectiv la părinții biologici ai copilului adoptat, media fiind de 2,59 (vezi Tabelul 5.10). Tabelul 5.10 Suficiența informațiilor Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,86 3,32 2,87 2,59 2,60 Abatere standard 0,78 0,91
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
procent consideră că, problemele de sănătate și de dezvoltare ale copilului au fost supraevaluate de specialiști, și la rândul lor s-au așteptat să regăsească la copilul adoptat probleme mai grave decât a prezentat în momentul adopției și ulterior (vezi Tabelul 5.11). Tabelul 5.11 Starea de sănătate psiho-fizică, abilitățile de învățare ale copilului și expectanțele părinților Raportat la informațiile primite din partea specialiștilor problemele copilului au fost: (%) Raportat la expectanțele dumneavoastră problemele copilului au fost: Mult mai grave Mai grave
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
problemele de sănătate și de dezvoltare ale copilului au fost supraevaluate de specialiști, și la rândul lor s-au așteptat să regăsească la copilul adoptat probleme mai grave decât a prezentat în momentul adopției și ulterior (vezi Tabelul 5.11). Tabelul 5.11 Starea de sănătate psiho-fizică, abilitățile de învățare ale copilului și expectanțele părinților Raportat la informațiile primite din partea specialiștilor problemele copilului au fost: (%) Raportat la expectanțele dumneavoastră problemele copilului au fost: Mult mai grave Mai grave La fel de grave Mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
încredere fiind conferită medicilor (M=3,11), respectiv specialiștilor din cadrul DGASPC (M=3,05). Încrederea cea mai mică, poate și pentru faptul că majoritatea copiilor sunt încă mici, s-a manifestat în cadrele didactice, cu o medie de 2,59. Tabelul 5.12 Încrederea interpersonală a părinților adoptatori Medie Abatere standard Min. Max. Încredere în apropiați 2,67 1,08 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 2,70 1,13 1,00 4,00 Prieteni 2,64 1,03 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o diferență nesemnificativă între încrederea investită în membrii familiei extinse și prieteni. O încredere scăzută se manifestă în grupurile de suport formate din alți părinți adoptatori, media de 2,25, este foarte apropiată de o încredere în mică măsură (vezi Tabelul 5.12). B. Suportul social. Dacă anterior constatam o încredere mai mare în sursele formale decât în cele informare, atunci când este vorba despre conferire de suport, persoanele apropiate se situează pe primul loc (M=2,96), urmate de profesioniști (M
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de suport, persoanele apropiate se situează pe primul loc (M=2,96), urmate de profesioniști (M=2,53). Ca și la capitolul încredere, cele care conferă cel mai mic suport sunt grupurile formate din alți părinți adoptatori (M=1,98). Tabelul 5.13 Suportul de care au beneficiat părinții adoptatori în procesul de adopție Medie Abatere standard Min. Max. Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1,19 1,00 4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiei extinse (M=3,07) sprijină cel mai mult familia adoptivă. Este important de semnalat, având în vedere probleme psiho-comportamentale frecvente la copiii adoptați, că psihologii și psihoterapeuții sunt percepuți ca fiind profesioniștii care conferă spijin redus părinților adoptatori (vezi Tabelul 5.13). C. Accesibilitatea, nevoia și utilizarea serviciilor sociale. În majoritatea cazurilor, părinții susțin accesibilitatea serviciilor atât pentru copilul adoptat cât și pentru adoptatori. Analiza datelor din această secțiune se face sub rezerva unui număr mare de non-răspunsuri. Aproximativ 22
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
parentală, iar 30,6% nu au dorit să beneficieze de servicii de pregătire psihologică pre-adopție. 72,4% nu doresc să beneficieze de serviciile de recuperare psihomotorie sau logopedice și 15,6% nu doresc sa beneficieze de servicii medicale specializate (vezi Tabelul 5.14). Analizând procentul celor care au beneficiat deja sau urmează să beneficieze de servicii constatăm că, 71% dintre familii au beneficiat de servicii medicale de specialitate pentru copii, 58,4% dintre părinții adoptatori au beneficiat de pregătire psihologică pre-adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familii au beneficiat de servicii medicale de specialitate pentru copii, 58,4% dintre părinții adoptatori au beneficiat de pregătire psihologică pre-adopție, 39,2% au beneficiat de consiliere parentală, iar 27,8% au beneficiat de servicii de recuperare psihomotorie și logopedice. Tabelul 5.14 Accesibilitatea, nevoia și accesarea serviciilor sociale E accesibil si beneficiez/am beneficiat/ Intenționez să beneficiez de el (%) E accesibil, dar NU dorim/nu ne-am dorit să beneficiam de el (%) Nu e accesibil dar ne-am dori/ ne-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]