5,643 matches
-
lor reprezintă o sursă de cunoaștere esențială, ce trebuie să se articuleze cu competențele și orizonturile de cercetare ale grupului. Cunoștințele pe care le au despre bolile lor pacienții, familiile și diferiții actori din mediul lor sunt, inițial, de natură tacită, neformulată. Crearea de condiții favorabile socializării și externalizării lor trece prin stabilirea unui ba ce unește Eisai și bolnavii Într-un efort comun. Aici intervine metoda SECI a lui Nonaka. Empatia ține de faza inițială, În care cunoașterea tacită se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
natură tacită, neformulată. Crearea de condiții favorabile socializării și externalizării lor trece prin stabilirea unui ba ce unește Eisai și bolnavii Într-un efort comun. Aici intervine metoda SECI a lui Nonaka. Empatia ține de faza inițială, În care cunoașterea tacită se manifestă Într-un climat de Încredere (S), ce reprezintă o pregătire pentru formalizarea ei (E). Prin atenția și Îngrijirile efective acordate bolnavilor de personalul de la Eisai În spitale și În celelalte instituții de Îngrijire sau de odihnă, sunt create
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
acordate bolnavilor de personalul de la Eisai În spitale și În celelalte instituții de Îngrijire sau de odihnă, sunt create condițiile pentru explicitarea elementelor de cunoaștere indispensabile realizării obiectivului superior al HHC. Prin această relație, personalul de la Eisai percepe senzorial și tacit ritmurile, dificultățile, temerile bolnavilor asemenea comunicării directe, de la hara la hara, a Învățăturilor maeștrilor japonezi. Această comunitate strategică de cunoaștere (ba) funcționează pe baza darului, a schimbului de informații sau a unui joc cu sumă variabilă și interes comun, din
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
interes comun, din care toată lumea iese, dacă nu câștigătoare, cel puțin niciodată În pierdere. Eisai nu joacă În nici un caz rolul unei găuri negre ce absoarbe și din care nu iese nimic. Forța, pregnanța și energia ba-ului permit cunoașterii tacite să se elibereze de apăsarea, de greutatea ce o Închide În indivizi și care o Împiedică să-și descopere căile de formulare și comunicare În cadrul unor interacțiuni creative. În perspectiva unei aprofundări a relației cu partenerii, care sunt și clienții
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
căutarea comunitară de soluții prin intermediul creării de cunoaștere. În cazul concret al fricii de endoscopie manifestată de pacienți, Eisai a aplicat modelul SECI În patru etape, elaborat de Nonaka. Faza inițială, de socializare (S) a unui prim ansamblu de cunoștințe tacite, s-a derulat Între medici, cercetători și psihologi, prin circularea internă a unui chestionar care a cules elemente de cunoaștere individuale și disparate. Externalizarea (E) acestor cunoștințe reunite a fost Însoțită de elaborarea unui al doilea chestionar, destinat de această
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
la aflarea avantajelor induse de recurgerea la endoscopie. Această evoluție a cunoașterii a transformat știința și atitudinile actorilor implicați - atât medici, cât și pacienți -, care au obținut astfel un beneficiu individual (local) și colectiv (global). Luarea În considerare a cunoștințelor tacite ale medicilor și cercetătorilor, exprimarea și exploatarea lor au creat condițiile dezvăluirii și formulării temerilor și lacunelor cognitive ale pacienților. Disponibilitatea unor experți, ce nu se consideră deținătorii exclusivi și privativi ai unei cunoașteri exercitate de la Înălțimea autorității suverane și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
pacienților, iar din această relație dialectică a rezultat crearea de cunoaștere. Medicii au evaluat motivele fricii de endoscopie alături de bolnavi și au experimentat Împreună cu ei o metodă satisfăcătoare. Împărtășind problematicile și aplicând metoda SECI, o serie de elemente de cunoaștere tacită au fost exprimate, socializate, comunicate și combinate pentru a genera o cunoaștere operațională pentru toți. Justețea mișcării a creat cunoașterea și, adoptând o atitudine umilă și atentă, abilitatea medicală a câștigat În eficiență. Această experiență atestă o metodă dialogată de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
această categorie. În sfârșit, cele 37 de Întreprinderi de cinci stele (14% din eșantion) nu numai că dispuneau de toate instrumentele categoriei precedente, Însă direcționau mailurile primite În funcție de destinația lor specifică. Publicarea rezultatelor acestei anchete reprezintă un Îndemn - blând, dar tacit constrângător - pentru organizațiile japoneze. KMSJ multiplică acest tip de inițiativă și funcționează ca un accelerator de comunicare, pentru ca difuzarea celor mai bune modele să fie efectivă și să stimuleze inovația În rețeaua economică, dar și În administrații. În 2003, KMSJ
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Rețeaua face existența. Există două tendințe În ceea ce privește gestionarea cunoașterii. Prima, de inspirație americană, se concentrează asupra bazelor de date, pentru a alimenta apoi cunoașterea umană. Se pleacă de la conținuturi pentru a ajunge la managementul oamenilor, de la cunoașterea formală spre cunoașterea tacită În interiorul comunităților de practici. Apoi, indivizii se informează și discută Între ei. Această cale nord-americană - mai curând, individualistă - este pe cale să se schimbe. De la „Gândesc (think), deci exist” al lui René Descartes, ea evoluează spre „I link, therefore I am
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Între experți, ce tratează solicitări automatizate provenite de la consumatori și clienți. Această nouă cale, inspirată de o viziune americană, se sprijină pe o utilizare sistematică a tehnologiilor informației și a inteligenței artificiale și ține mai mult de explicit, decât de tacit. Este o orientare internaționalistă, ce se opune fundamentaliștilor japonezi ai gestionării cunoașterii. Cele două tendințe sunt prezente la Ikujiro Nonaka, iar Statele Unite sunt foarte interesate de ceea ce se face În Japonia. Comunicarea umană este foarte costisitoare, ponderea și rolul contextului
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
interpersonale. Scântei de cunoaștere (knowledge sparks) apar atunci când diferite cunoștințe se amestecă și se confruntă. Visurile, dar și empatia ce trimite la socializare reprezintă condiții pentru ca această fuziune să se manifeste. Cunoașterea explicită este accesibilă pe intranet, În timp ce Împărtășirea celei tacite trece prin spații și momente comune (ba), iar aceste schimburi transversale permit crearea noilor cunoștințe. Totul Începe la nivelul persoanelor și se Îmbogățește În ritmul interacțiunilor dintre ele. De aceea, trebuie Înmulțiteocaziile pentru astfel de interacțiuni, atât În spațiul real
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cu misiuni de consiliere. Variabilele reprezentate de resursele umane și de cele tehnologice funcționează aici În sinergie. E bine să se evite orientarea capitalizării cunoștințelor spre arhivare, insistându-se, dimpotrivă, asupra naturii sale de instrument al creării de cunoaștere. Dimensiunea tacită, esențială, comportă o infrastructură culturală care, prin definiție, este rareori exprimată, deși e permanent prezentă. Astăzi, cunoașterea nu există În afara suportului rețelelor tehnologice, care favorizează În egală măsură practicile relaționale. Pentru a stimula și a Îmbogăți cunoașterea În mod constant
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
participant la sistem evaluează calitatea informațiilor pe care le consultă și a interacțiunilor În care este implicat, printr-un număr de stele acordate În funcție de interesul prezentat. Dispozitivul articulează cunoașterea explicită și organizată disponibilă În bazele de date cu o cunoaștere tacită și cu abilitatea experților, ceea ce presupune recenzarea lor (know who) pe domenii de competență și de excelență. În funcție de cererile utilizatorilor, transformarea cunoașterii tacite În cunoaștere explicită este operată În interfața dintre bazele de date și rețelele de experți. Tehnologiile informației
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În funcție de interesul prezentat. Dispozitivul articulează cunoașterea explicită și organizată disponibilă În bazele de date cu o cunoaștere tacită și cu abilitatea experților, ceea ce presupune recenzarea lor (know who) pe domenii de competență și de excelență. În funcție de cererile utilizatorilor, transformarea cunoașterii tacite În cunoaștere explicită este operată În interfața dintre bazele de date și rețelele de experți. Tehnologiile informației vin În sprijinul acestor ba-uri. Realcom propune soluții de tratare ce combină explicitul bazelor de date și competența experților, Însă care profită
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
primordială aici este adaptarea metodologiilor de instruire la legile dezvoltării psihice, Îndeosebi ale gândirii. În mod firesc, „...orice metodă de Învățământ este solidară cu o psihologie a copilului și a gândirii sale, adesea nu explicită, ce-i drept, dar presupusă tacit. Analiza atentă a unei metodologii și chiar a simplelor practici didactice folosite În școală relevă destul de ușor concepțiile psihologice conținute” (P. Apostol), modul În care profesorul Își explică natura psihologică a cunoștințelor care se cer a fi Însușite. Acestea pot
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de mobilitate diferite? Sistemul școlar și mobilitatea clientelară și competitivă" Modelele de mai sus pleacă de la premisa că sistemele școlare joacă un rol oarecare în mecanismele de mobilitate socială, fie stimulând accesul la poziții sociale mai înalte, fie restricționându-l. Presupoziția, tacită, a acestor modele este independența sistemului școlar de cel social, ceea ce este greu de acceptat. Ralph Turner explorează într-un eseu teoretic celebru (1960) modul în care căile legitime de mobilitate socială, specifice sistemelor sociale, configurează sistemul școlar, iar acesta
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
măsuri, de fenomenul corupției. Se poate infera că mita este instrumentală, intervenind în relațiile pe care este obligat să le aibă sectorul privat cu cel public, mai ales pentru cei care au o înzestrare substanțială cu resurse economice. Aceștia acceptă tacit ca angajații din sectorul public să obțină beneficii private din valorificarea pozițiilor lor în furnizarea serviciilor publice. 6. ...și învățământul românesctc "6. ...și învățământul românesc" Corupția din sistemul educațional românesc este un subiect destul de rar discutat în mediile educaționale sau
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este atât de mare, încât de multe ori se trece conștient și premeditat la spionaj industrial. Trecerea se face rapid și este facilitată de dificultatea de a trasa granițe între anumite tipuri de colectare și spionaj, ca și de încurajarea tacită care există la nivelul mediului politico-legal sau cultural în anumite state. Odată ce apar anumite practici în acest domeniu, ele se difuzează rapid, exploatând cu multă eficacitate „vidul legislativ” evidențiat de noutatea lor. Contracararea lor este realizată prin dezvoltarea eticii în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
responsabililor cu politica de coeziune de la Bruxelles; creării premiselor pentru fundamentarea unor programe educaționale referitoare la Managementul Cunoașterii, În mediul academic din România. Contextul cercetării științifice Relevanța studiilor efectuate a scos la iveală un aspect extrem de important: distincția dintre cunoașterea tacită și cunoașterea explicită. Importanța măsurării cunoașterii este dată de necesitatea validării ei, micșorând spațiul dintre ceea ce știm și ceea ce facem, astfel Încât, la nivel organizațional, să fie stimulată Împărtășirea cunoașterii ca avantaj competitiv. Într-un studiu de actualitate se subliniază importanța
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
natural, „dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” (potrivit Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare). Stadiul cunoașterii raportat la literatura de specialitate Studiile efectuate au subliniat diferențierea dintre cunoașterea tacită și cunoașterea explicită („Tacit Knowledge and Knowledge Conversion: Controversy and Advancement in Organizational Knowledge Creation Theory” - Managementul Cunoașterii. Factor determinant În accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene Ikujiro Nonaka, Georg von Krogh - Organization Science Vol. 20, No. 3, MayJune
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” (potrivit Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare). Stadiul cunoașterii raportat la literatura de specialitate Studiile efectuate au subliniat diferențierea dintre cunoașterea tacită și cunoașterea explicită („Tacit Knowledge and Knowledge Conversion: Controversy and Advancement in Organizational Knowledge Creation Theory” - Managementul Cunoașterii. Factor determinant În accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene Ikujiro Nonaka, Georg von Krogh - Organization Science Vol. 20, No. 3, MayJune 2009, ISSN 1047-7039). S-
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Controversy and Advancement in Organizational Knowledge Creation Theory” - Managementul Cunoașterii. Factor determinant În accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene Ikujiro Nonaka, Georg von Krogh - Organization Science Vol. 20, No. 3, MayJune 2009, ISSN 1047-7039). S-a constatat că partea tacită a cunoașterii reprezintă cunoașterea internalizată, cea pe care individul nu o conștientizează, dar care, asemenea unui aisberg, reprezintă partea nevăzută de 80-90% a cunoașterii. Cealaltă parte o constituie cunoașterea explicită, cea care se găsește materializată În documente, manuale, softwareuri, ghiduri
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
unui aisberg, reprezintă partea nevăzută de 80-90% a cunoașterii. Cealaltă parte o constituie cunoașterea explicită, cea care se găsește materializată În documente, manuale, softwareuri, ghiduri etc. Acest aspect a fost pus În evidență Într-un studiu recent („The Dimensions of Tacit & Explicit Knowledge: a Description and Measure” - Michael A. Chilton, Kansas State University, USA, James M. Bloodgood, Kansas State University, USA) publicat În anul 2008 În International Journal of Knowledge Management, unde autorii au În vedere crearea unor instrumente de măsurare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a Description and Measure” - Michael A. Chilton, Kansas State University, USA, James M. Bloodgood, Kansas State University, USA) publicat În anul 2008 În International Journal of Knowledge Management, unde autorii au În vedere crearea unor instrumente de măsurare a cunoașterii tacite. Importanța măsurării cunoașterii este dată de necesitatea validării ei, micșorând spațiul dintre ceea ce știm și ceea ce facem, astfel Încât la nivel organizațional să fie stimulată Împărtășirea cunoașterii ca avantaj competitiv („Validating Distinct Knowledge Assets: A Capability Perspective” - Ron Freeze, Emporia State
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Dornbush, R., Fischer, S., Startz, R. (2003), Macroeconomics, Mcgraw-Hill (Tx); Nineth Edition. footnote>. Punerea În evidență a spiritului colaborativ și a realizării sinergiei, ca liant de funcționare pentru echipele de proiect, reclamă tot mai pregnant nevoia de Împărtășire a cunoștințelor tacite și explicite. Activități care altădată erau organizate În interiorul anumitor granițe, acum se reorientează spre noi piețe, produse și procese. Companii precum Oracle și Microsoft Își circumscriu activitatea În această tendință și apelează la „forță de muncă inteligentă” din Estul Europei
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]