55,143 matches
-
management exogeni, reprezentați de sistemul de organizare a economiei naționale, mecanismul de planificare macroeconomică, mecanismele motivaționale, mecanismele de control ale suprasistemelor din care face parte organizația, care influențează atât direct, cât și indirect funcționalitatea și eficacitatea ei. Mediul tehnic și tehnologic își pune amprenta în special asupra gradului de înzestrare tehnică și asupra ritmului modernizării produselor și tehnologiilor. Dinamica tot mai accentuată a tehnicilor și tehnologiilor conduce la statuarea unei noi corelații cu valorile sociale, întrucât noul tip de tehnologie promovează
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
un alt comportament de tip consumerist. Realizările tehnico-științifice contribuie la modificarea structurii producției și a consumului, creează noi moduri de satisfacere a nevoilor clienților, descoperă noi consumatori, identifică nevoi potențiale, schimbă condițiile pieții etc. Organizația se implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar, cât și ca furnizor prin intermediul pieții. Organizația sugerează sau cere noi orientări tehnologice și, în același timp, le folosește pe cele nou apărute. Mediul demografic se referă la situația demografică dinamica, structura populației, repartizarea teritorială și pe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
creează noi moduri de satisfacere a nevoilor clienților, descoperă noi consumatori, identifică nevoi potențiale, schimbă condițiile pieții etc. Organizația se implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar, cât și ca furnizor prin intermediul pieții. Organizația sugerează sau cere noi orientări tehnologice și, în același timp, le folosește pe cele nou apărute. Mediul demografic se referă la situația demografică dinamica, structura populației, repartizarea teritorială și pe medii (urban-rural); el are efecte complexe pe termen scurt și pe termen lung asupra activității organizației
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de a face lucrurile în companie. Contingențele contribuie și ele la modelarea culturală și structurală. Ele includ "forma de proprietate (privată sau publică), tipul de relații profesionale, intensitatea concurenței și nivelul de vulnerabilitate ale organizației la presiunile pieței, ritmul schimbării tehnologice, importanța capitalurilor necesare și orizontul de timp asociat deciziilor organizaționale, precum și reglementările publice toate acestea reprezintă tot atâția factori care modelează caracterul unei organizații 121. În acest model conceptual, relația dintre structură și cultură este cu atât mai importantă, cu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
perspectivă economică, impactul vine dinspre gradul de dezvoltare economică, venitul pe cap de locuitor, climatul general, dinamica PIB, politicile monetare și fiscale, nivelul șomajului, convertibilitatea monedei, nivelul salariilor, natura competenței, participarea la asociații economice regionale. Tehnologia influențează prin reglementarea transferurilor tehnologice, disponibilitatea/costul energiei, disponibilitatea resurselor naturale, rețelele de transport, pregătirea forței de muncă, protejarea brevetelor și mărcilor, infrastructura informatică. Aspectele politico-legale au impact din punct de vedere al formei de guvernare, ideologiei politice, legii impozitării, stabilității guvernului, atitudinii guvernului față de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a clienților statelor-gazdă față de produsele și de tehnologiile etalate (uneori depășite moral sau chiar neproductive) de firmele străine, ceea ce poate conduce la contaminarea/alterarea unora dintre valorile naționale; în acest fel, statele-gazdă devin consumatoare, și nu creatoare de valori, inclusiv tehnologice. Respingerea unor pro-duse americane de către francezi sau de către germani nu este decât vârful aisbergului în acest sens. Cu toate acestea, hard-urile și soft-urile americane sunt utilizate frecvent în spațiul european, inclusiv în cel francez, fără ca acestea să fie
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cu adevărat. Cu toate acestea, avantajele globalizării pentru țările-gazdă nu sunt de neglijat: a) investițiile străine directe; b) crearea de locuri de muncă, mai ales pentru execuție, mai puțin pentru conducere și cercetare; c) transferul de tehnologie și de cultură tehnologică; d) echilibrarea balanțelor locale de plăți prin creșterea exporturilor; e) întărirea bugetelor locale pe baza taxelor percepute companiilor străine. Nici temerile companiilor "vizitatoare" nu sunt de neglijat: a) investițiile nu sunt totdeauna garantate (vezi tranziția țărilor din Sud-Estul Europei) din pricina
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
orice preț a structurilor birocratice mecaniciste; d) refuzul managerilor de a-și asuma riscuri; e) incapacitatea de prevenire și de atenuare a conflictelor de muncă și desconsiderarea potențialului creativ al resurselor umane; f) supraconsiderarea factorilor financiari în detrimentul celor psihosociali și tehnologici; g) inadaptabilitatea celor care conduc la schimbările bruște de mediu; h) incapacitatea de a vedea în schimbare soluții de dezvoltare; i) lipsa bugetului pentru cercetare și abandonarea cercetării și inovării în favoarea achiziționării de produse și tehnologii; j) nerăbdarea, graba și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
conduc la schimbările bruște de mediu; h) incapacitatea de a vedea în schimbare soluții de dezvoltare; i) lipsa bugetului pentru cercetare și abandonarea cercetării și inovării în favoarea achiziționării de produse și tehnologii; j) nerăbdarea, graba și agresivitatea abordării unor rețete tehnologice sau manageriale noi neverificate pe unități pilot -, ceea ce atrage apoi corecții multiple; k) dorința de profit și de satisfacere a nevoilor pecuniare imediate; l) adoptarea intuitivă a deciziilor individuale, lipsa cunoașterii mecanismelor de operare în cazul deciziilor luate în condiții
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
145, acest tip de cultură este vital în gestionarea schimbării, în crearea și implementarea strategiei de brand de angajator, mai ales pe fondul faptului că are rol de facilitator în comunicarea internă și externă și integrează sursele informaționale econo-mice, politice, tehnologice, sociale, de piață. În fond, este un loc comun că trăim într-o lume a inflației informaționale. Culturile informaționale ale companiilor presupun valori tacite care ghidează activitatea lucrătorilor și explică percepțiile acestora despre brand. De regulă, aceste valori tacite pot
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sunt operatori. 36% au studii universitare, 62% studii academice postuniversitare, iar 2% doctorat. Ca tip de pregătire profesională, procentele sunt următoarele: 21% instruire într-o profesie specifică; 11% instruiți pentru a lucra în întreprindere (administrație, secretariat, contabilitate); 19% formație tehnică/tehnologică (mecanică, electronică, informatică, arhitectură etc.); 8% sănătate (medici, asistente medicale); 25% științe umane sau sociale (filologie, drept, econo-mie, psihologie etc.); 16% științe exacte (matematică, chimie). În privința experienței în profesie, la cei mai mulți (73%) aceasta a corespuns cu vechimea în muncă. Sectoarele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a IV-a Adăpostirea Articolul 21 În municipii, unele orașe și unități socialiste importante stabilite de Ministerul Apărării Naționale, la propunerea ministerelor și celorlalte organe centrale și locale, se realizează adăposturi în subsolurile noilor construcții subterane - metrou, garaje, pasaje, tuneluri tehnologice și alte asemenea - potrivit anexei nr. 3*. Proiectarea și executarea adăposturilor de apărare civilă se realizează pe baza normelor tehnice elaborate de Ministerul Apărării Naționale, împreună cu Institutul central de cercetare, proiectare și directivare în construcții. Realizarea, în timp de pace
DECRET nr. 430 din 31 octombrie 1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106533_a_107862]
-
centrale și locale. ... Articolul 40 Ministerul Industriei Chimice exercita următoarele atribuții: a) cercetează și stabilește, din timp de pace, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Sănătății, gama de medicamente, radioprotectori, antidoturi împotriva substanțelor chimice de luptă, precum și procesele tehnologice de fabricație ale acestora; ... b) studiază și realizează substanțele de degazare-dezactivare, dezinfectare, substanțele pentru executarea cercetării chimice, filtrele pentru reținerea substanțelor toxice de luptă, a substanțelor radioactive și a agenților patogeni, mijloacele de protecție a căilor respiratorii împotriva substanțelor radioactive
DECRET nr. 430 din 31 octombrie 1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106533_a_107862]
-
144.000 de absolvenți de clasa a XII-a încep luni probele scrise de la BAC 2014. La fel ca și în 2013, și anul acesta, elevii vor primi două tipuri de subiecte Română - subiecte Bacalaureat 2014 Română profil Real și Tehnologic și Subiecte Bacalaureat 2014 Română profil Uman și Pedagogic. Vezi mai jos Varianta numărul 4 de la Limba română, profilul Real Vezi mai jos Varianta numărul 4 de la Limba română, profilul Uman La primul subiect, elevii au avut un text de
SUBIECTE LIMBA ROMÂNĂ. BACALAUREAT 2014. BAREM, după orele 15,00 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72177_a_73502]
-
cooperării economice cu alte state: a) răspunde, împreună cu alte ministere și organe centrale, de realizarea exportului de instalații și obiective economice complexe, executarea de lucrări de construcții și montaj în străinătate, acordarea de asistență tehnică, precum și de activitățile de inginerie tehnologică, consultanță și alte activități asemănătoare; ... b) răspunde, potrivit legii, împreună cu celelalte ministere și organe centrale interesate, de organizarea și funcționarea societăților mixte în țară și străinătate; ... c) coordonează activitatea ministerelor și altor organe centrale în domeniul cooperării și specializării în
DECRET nr. 164 din 4 mai 1979 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106552_a_107881]
-
executarea de lucrări de construcții și montaj în străinătate; ... c) răspunde de organizarea și activitatea societăților mixte comerciale și în alte domenii atît în țară, cît și de peste hotare; ... d) răspunde de contractarea în exterior și realizarea activităților de inginerie tehnologică, consultanță și altor activități asemănătoare, precum și de acordarea de asistență tehnică în străinătate; ... e) răspunde de elaborarea studiilor de fezabilitate și a altor documente de fundamentare a acțiunilor de cooperare economică internațională în țară și în străinătate; ... f) răspunde de
DECRET nr. 164 din 4 mai 1979 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106552_a_107881]
-
decret se înființează Institutul de chimie alimentară, cu sediul în municipiul București, în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul industriei alimentare. Institutul de chimie alimentară are ca obiect de activitate cercetări de chimie, biochimie, de noi procese și procedee tehnologice, pentru valorificarea complexă ��i integrală a materiilor prime agricole și a altor resurse, în vederea dezvoltării și diversificării producției de bunuri alimentare pentru asigurarea alimentației raționale a tuturor categoriilor de consumatori. Institutul de chimie alimentară se înființează prin preluarea activităților corespunzătoare
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
consumatori. Institutul de chimie alimentară se înființează prin preluarea activităților corespunzătoare obiectului sau de activitate de la Institutul de cercetări pentru industrie și chimie alimentară, din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul industriei alimentare, care se desființează. Activitatea de inginerie tehnologică de la Institutul de cercetări pentru industrie și chimie alimentară trece la Institutul de studii și proiectări de construcții pentru agricultură și industria alimentară. Articolul 2 - Laboratoarele de profil din cadrul Institutului de chimie alimentară își desfășoară activitatea în unități de industrie
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
Laboratoarele de profil din cadrul Institutului de chimie alimentară își desfășoară activitatea în unități de industrie alimentară, potrivit anexei nr. 1*). Articolul 3 - Institutul de chimie alimentară coordonează întreaga activitate de elaborare și realizare a programelor de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică din domeniul industriei alimentare, organizarea acțiunilor de specializare, perfecționare și reciclare a personalului, acțiunile de cooperare științifică internațională, precum și manifestările științifice interne. Articolul 4 - Institutul de chimie alimentară funcționează pe baza principiului autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridică, si se organizează
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
la noi, nea Nicu, ci într-un chip mai subtil: "Momentele tragice din istoria Americii, cucerirea Vestului, umilirea și trădarea indienilor, Războiul Civil, perioada Marii Crize Economice, Războaiele Mondiale care-au urmat și toate perioadele de prosperitate și de progres tehnologic dintre aceste evenimente apar în fotografii asemenea unor câmpuri energetice mereu în mișcare, întunecate sau luminoase, dar întotdeauna în mișcare. Așa cum vor apărea apoi în primele filme, nu întâmplător numite tocmai Ťmotion picturesť (imagini în mișcare). Impulsul documentar a rămas
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
de execuție și de punere în funcțiune a noilor obiective. Pentru utilajele cu ciclu lung de fabricație, documentațiile tehnico-economice vor fi definitivate pînă la 1 iulie, înaintea anului de plan, dacă prin lege nu se prevede altfel; perioadă de pregătire tehnologică va fi de 3 luni și, numai în cazuri temeinic justificate, de cel mult 6 luni; în această perioadă vor fi precizate și toate elementele necesare asigurării aprovizionării tehnico-materiale." 14. Alineatul 1 al articolului 51 va avea următorul cuprins: "Art.
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
fondurile proprii ale unităților economice, alocații de la bugetul de stat și credite bancare, potrivit legii. Cheltuielile cu această destinație, de la bugetul de stat, se stabilesc în suma de 183.373,4 milioane lei. Articolul 7 Cheltuielile pentru cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și introducerea progresului tehnic se acoperă din fondurile proprii ce se constituie, potrivit legii, la unitățile economice și din alocațiile de la bugetul de stat. Cheltuielile cu această destinație, de la bugetul de stat, se stabilesc în suma de 1.103,0
LEGE nr. 13 din 1 decembrie 1988 Legea Bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106720_a_108049]
-
Consiliul de coordonare a activității de investiții, să acționeze pentru fundamentarea temeinică a documentațiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiții și dimensionarea judicioasa a resurselor materiale și bănești necesare, reducerea, în continuare, a costului investițiilor prin aplicarea celor mai eficiente soluții tehnologice și constructive, revizuirea proiectelor tip și diminuarea ponderii lucrărilor de construcții-montaj în volumul total al investițiilor, reducerea consumurilor de materiale de construcții, utilizarea largă a prefabricatelor, respectarea termenelor planificate de începere și executare a lucrărilor de investiții, punerea în funcțiune
LEGE nr. 13 din 1 decembrie 1988 Legea Bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106720_a_108049]
-
de pluton devenind, cel puțin pentru o vreme, jucătorul dominant pe harta lumii, a fost Occidentul. Factorii care au dus la acest triumf sunt analizați cu minuție de Lucian Boia: condițiile geografice (mai ales suprafețele uriașe de pădure), primul salt tehnologic reprezentat de morile de vînt și apă, apoi ridicarea orașelor, dar mai ales apariția științei și tehnicii, amândouă dublate de un spirit expansionist tipic apusean - toate ducînd la configurarea tiparului tehnologic cu ajutorul căruia Occidentul și-a impus modelul. Astăzi nu
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
geografice (mai ales suprafețele uriașe de pădure), primul salt tehnologic reprezentat de morile de vînt și apă, apoi ridicarea orașelor, dar mai ales apariția științei și tehnicii, amândouă dublate de un spirit expansionist tipic apusean - toate ducînd la configurarea tiparului tehnologic cu ajutorul căruia Occidentul și-a impus modelul. Astăzi nu există decît o singură civilizație integrală și aceea este cea occidentală. Ea a contaminat întreaga lume, și chiar și cei care văd în Occident un rival nu pot să nu îi
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]