61,456 matches
-
Scrisorile sale fac apel la recunoaștere și sprijin în lupta sa pentru rezolvarea situației din Antiohia. Odată cu restabilirea păcii în cadrul Bisericii sale, neliniștile sale se atenuează 8. Își va continua martiriul încrezător că acesta îi va pecetlui și acredita episcopatul. Temele spirituale ale scrisorilor - participarea la Dumnezeu, Sfânta Euharistie, martiriul, unitatea, atingerea lui Dumnezeu, urmarea Sa - au fost considerate a sugera o îndepărtare de eshatologia biblică, înlocuirea cu înălțarea elenistică a sufletului spre nemurire 9. Dar în toate scrisorile Sfântului Ignatie
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
trupește și duhovnicește în Iisus Hristos, în toată curățenia și cumințenia”31; filadelfienii sunt conjurați să fie următori ai lui Iisus Hristos în dragostea lor în uniune și supunere față de episcop 32. Numai într-o singură ocazie, Sfântul Ignatie aplică tema aceasta a urmării Domnului Hristos la propria persoană, când imploră Biserica să-i permită să fie un următor al suferinței Dumnezeului său: „Îngăduiți-mă să fiu următor al patimilor Dumnezeului meu! Dacă-L are cineva în el, să se gândească
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
slava lui Dumnezeu. Unele elemente din această schiță indică faptul că ne deplasăm deja spre un nou stadiu în asumarea creștină a gândirii grecești. Cunoașterea de sine conducând la cunoașterea de Dumnezeu și asemănarea cu divinul prin stăpânirea patimilor sunt temele grecești pe care le vom găsi mai elaborate la Clement din Alexandria (vezi Pedagogul, 3.2.1.; Stromate, 7.20.7). „Dumnezei” sunt toți cei care au obținut nemurirea; încetează de a mai fi exclusiv asociați „fiilor” din Psalmul 81
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
să fie înfățișată în Muzeul de Artă Contemporană. Marin Gherasim Compunere despre vizita la MNAC oi învățăm cu Reli (Aurelia Mocanu) despre artiștii patriei noastre care au plecat în alte patrii care au devenit ale lor. Reli ne-a dat temă să vedem MNAC. Noi o ascultăm, că așa e frumos. Și ieri ne-am dus. Da' nu ne-a plăcut acolo, că casa poporului e urâtă și ne e frică. Când am intrat, nu ne-a plăcut la intrare că
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
parte în alb/negru, decor impersonal urban (și nocturn, și ploios), compoziția geometrică a cadrelor, jocul de umbră și lumină,eroi exclusiv masculi, alienați și izolați, femmes fatales, personaje cu o moralitate ambiguă și subversivă, crima, corupția și pasiunea ca teme majore. Mai mult, e o chintesență atemporală a filmului noir pentru că, la capitolul mizanscenă, Orașul păcatului deține elemente (mașini, haine etc.) care merg de la anii '20 până în prezent. De vocabular nu mai vorbesc, femeile fiind numite ,dame". Oricum, dialogul s-
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
anarhia: Puteau fi răsturnate regulile fără a pune altele în loc? Putea fi aruncată în aer, în felul acesta, școala, fără a lovi mortal în instituția învățămîntului? Exemplele ar putea fi înmulțite pentru că toate chestiunile abordate frontal sau aluziv țin de temele majore ale societății noastre, în descifrarea cărora istoria ar trebui să aibă și un rost premonitor. ...și în poezie Cărui cititor îi adresează Antonio Catalfamo cu volumul de versuri Colinele galbene și marea (Le gialle colline e il mare, Manni
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
Marius Chivu Nu mai puțin de nouă cărți a scos Livius Ciocârlie de la revoluție încoace și, deși toate sînt scrise în aceeași formulă a notațiilor diaristice, eseistul a reușit să le închege pe fiecare în jurul altei teme. Aceste proteice jurnale tematice dau imaginea unui proiect scriptural autobiografic pe termen lung, extrem de unitar și, oricum, singular la noi prin formula și amploarea sa. În plus, Livius Ciocârlie a reușit ceea ce orice diarist visează în secret: să facă din
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
trăi prea mult și frica de a nu-i fi frică de moarte sînt două motive recurente. În ambele cazuri e vorba de teama de excepție, de integrarea în firesc, în normalitatea anonimă, grija cea mare fiind conștientizarea: scrierea la temă asigură obișnuința, singura care îi permite pendularea, contradictorie și asumată, între apatie și lejeritate. Conștiința că decazi nu implică o superioritate asupra decăderii?" citează el din Cioran. Bătrînețea și frivolitatea de a scrie despre moarte îi plac, așadar, fără a
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
Nu știi cu adevărat cînd vorbește despre ceilalți sau cînd e întors cu totul spre sine. Așa cum e cazul acestui comentariu la Pascal: voluptatea repaosului nu înseamnă absența fericirii ci fericirea însăși, prin urmare, continuă Livius Ciocârlie explicîndu-și empatia cu tema morții, "fericirea e în ce seamănă cu moartea, fără să fie ea". Refuză utilitatea scrisului, scrisul ca terapie, ca mod de exorcizare a demonilor interiori ("nu s-a schimbat nimic în starea mea de spirit de cînd scriu"), ca suspendare
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
ceea ce mă face să îmi revizuiesc acordul față de cei care consideră că arta românească se caracterizează printr-un exces de gravitate și apetit doar pentru subiecte "serioase", când este un loc comun faptul că nu există o ierarhizare valorică a temelor, ci doar a seriozității cu care sunt tratate. Muzeul de Artă din Craiova ne-a oferit prilejul de a avea laolaltă doi profesioniști, fiecare reprezentând o ipostază de manifestare a contemporaneității dintr-o perspectivă conceptuală diferită. Este ceea ce mă determină
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
la trecerea ei în eterntiate două pagini din România literară sunt definitorii pentru cunoașterea sa. Au lipsit îndeosebi datele ei absolute, informațiile biografice esențiale. De aceea, într-o dimineață de octombrie, în 2004, am avut o lungă convorbire pe această temă, cu sora ei, doamna Nicolina Eliza Mihaela. Andriana Fianu s-a născut la 19 septembrie 1928, la București, părinții săi fiind Nicolae Fianu, casier general la Societatea Petrolieră "Prahova" din București, și Eliza Fianu (născută Tănăsescu), originară din Turnu Severin
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
și în dormitoarele unor celebrități dar și ale unor oameni de rînd, în casele scriitorilor, pe care i-ați intervievat, i-ați fotografiat la ei acasă, la masa de scris, cu instrumentele lor " de lucru"...De ce v-ați ales aceste teme și cum ați reușit să le duceți "pînă la capăt", să le aprofundați, fiindcă toate au în fond de-a face... cu intimitatea? H.K.: Ideile sunt cele care-mi vin în întîmpinare, nu eu trebuie să le caut. Dacă una
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
control!). Fântâna de la Arhitectură, și ea în funcțiune, reflecta curcubee și ridica perdele de stropi răcoroși. Ghinion, tocmai la intrarea în clădirea Teatrului însă, se ridicau perdele de praf, din cauza unor lucrări la caldarâmul neodihnit al Bucureștiului. (Un citat pe temă dintr-o antologie de Vorbe de duh lansată la Târg: "De fapt, nu repară străzile. Doar schimbă locul gropilor ca să nu le poată ține minte șoferii"). Pe jos, în drum, un pantof stingher, pierdut de cineva în noaptea de vineri
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
Doctoratul, trilogia care își cere partea secundă, celelalte cărți, în jurul lor gravitează viața scriitorului, și Mircea Cărtărescu este de o severitate de sine draconică. Obsesia autodepășirii este și semnul unui orgoliu care poate fi ușor confundat cu ipocrizia. Lamentațiile pe tema epuizării și a ratării vor crea mereu frustrare multora. E greu de crezut că un scriitor cu opera, prestigiul și succesul lui Mircea Cărtărescu mai poate avea nemulțumiri și nefericiri îndreptățite, că acele "întunecimi inexplicabile" nu sînt doar vanitoase metafore
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
este și omagiul pe care îl aduc lui B.Elvin, Irinei Horea, lui Alexandru Al. Șahighian, Mihaelei Istrate, Sandei Gusti. Numărul din primăvara acestui an, la fel de dens, de incitant, de divers, urmărind, ca de fiecare dată, structurarea textelor în jurul unor teme precise, unor subiecte fierbinți, extrem de actuale, de discutate, unor confesiuni autobiografice tulburătoare. Calitatea fragmentelor alese din studii, romane, eseuri ample, din cărți publicate la mari și prestigioase edituri de afară este dublată, cu o consecvență remarcabilă, de calitatea traducerilor. Mi
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
de ce să așteptăm cincizeci de ani - lasă că nici nu ni s-a comunicat dacă dezvăluirea va avea loc dimineața sau după amiaza - de ce să ne perpelim, tensionați, isterizați, insomniaci, până în 2055 primăvara/ vara și să nu fim puși în temă năpristan, în două săptămâni, cum inițial ni se promisese? Iată din care motive, omule, ființă perfectibilă prin rațiune și instrucție: pentru că acele informații au chip și pajură, față și dos, mai cu seamă cu acesta nu te joci, dacă vrei
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
baltă în cazul unei delicate dezbateri de idei. Ce nu s-a înțeles în domeniul emisiunilor culturale de la televiziune e că seducția înseamnă altceva decât un decor fistichiu, o filmare aparent nonconformistă și un moderator capabil să turuie pe orice temă. Evident, când ai norocul să fii tu însuți un personaj cu carismă (și cei menționați mai sus sunt, cu asupra de măsură) misiunea e ușurată substanțial. Dar nu e obligatoriu să fii un astfel de realizator. Îmi plac enorm și
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
în public, nici să scrie. Ducea lipsă de bani și insista să apară aici la Geneva, contra unui onorar consistent, în fața unei vaste asistențe, dar fără nici o publicitate - asta era de importanță vitală. Era de acord cu orice fel de temă. Mă întrebam ce-ar fi fost mai puțin periculos pentru el. Un lucru era sigur: că anonimatul apariției sale nu putea fi păstrat, că din momentul în care pășise în casa mea, fiecare pas îi era înregistrat, împachetat în formulările
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
ale partidului său pe un vorbitor de rangul lui Keyserling; totul trebuia să se petreacă în cadru privat, fără participarea presei; datorită orientării politice a organizatorului, în Germania nu se va trece la sancțiuni. Filosoful se declară imediat de acord. Tema: fascism; termen: poimâine. Cartierul general al partidului se găsea la primul sau al doilea etaj al unui mare imobil de închiriat, în spatele hotelului Métropole. Când am ajuns acolo la ora stabilită, ni s-a deschis o ușă de oțel. Keyserling
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
și lipsită de relief (șef de secție, Marius Vasileanu), încît o uiți pe loc. Se publică preponderent informații preluate ca atare de la agenții sau prezentări descriptive, fără nici un cîrlig. Deocamdată lipsită de personalitate și diletantă, pagina în care își fac temele școlari conștiincioși și cuminți e anodină. în schimb, foștii gazetari culturali de la Adevărul sînt de urmărit în GÂNDUL, fiecare pe felia lui: Magda Mihăilescu la film, Diana Popescu la muzici, Gheorghiță Aurelian Ion și C. Stănescu la literatură, Cristina Modreanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
Rodica Zafiu Congresul Asociației Internaționale de Analiză a Dialogului (IADA), desfășurat între 26 și 29 la București, găzduit de Facultatea de Litere a Universității, a fost un succes pentru organizatori, pentru numeroșii participanți și publicul prezent la lucrări. Tema - " în comunicarea de grup și între grupuri" - a fost ilustrată în primul rînd de conferințele unor profesori prestigioși: Marcelo Dascal (Tel Aviv) a invitat la o abordare psiho-pragmatică a dezbaterii interioare; Edda Weigand (Münster) a propus un model general de
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
îmbinare între rigoarea analizei și spectacolul de idei a constituit-o conferința finală, în care Catherine Kerbrat-Orecchioni și Hugues Constantin de Chanay (Lyon) au analizat o dezbatere televizată între un reprezentat al guvernului francez și unul al comunității arabe, pe tema interzicerii vălului islamic în școlile franceze: urmărind strategiile argumentative, pozițiile clare sau ambigue, reacțiile contradictorii ale publicului, raportul dintre a învinge și a convinge, astfel încît vălul a devenit (prin mișcarea de acoperire - descoperire) și o metaforă finală a interpretării
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
vineție în jurul sexului" sunt doar niște redundanțe și par clișeele poeziei scrise de fete în ultimii ani. Însă atunci când feminitatea este la fel de bine o percepție vizuală, când erotica ține de magnetismul privirilor, iar sexualitatea e asumată (și) ca retorică, dublând tema visceralului cu imaginile și miasmele lui tari, poezia Mirunei Vlada te primește cu versuri ce te "prind" imediat. Poemul Testament, care închide rotund cartea, exprimă (într-un târziu) și conflictul relației cu cuvintele a căror vindecare nu e tocmai de
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
del Disegno). în ciuda lipsei cîtorva maeștri de necontestat, precum manieriștii importanți (cu excepția lui Baccio Bandinelli și a lui Văsari) și a primilor reformatori în sens naturalistic ai școlii florentine (Cigoli, Santi di Țîțo), expoziția reușește prin diversitatea artiștilor și a temelor să prezinte o vie imagine a evoluției desenului în arta florentina pe o perioadă de un secol și jumătate (1550-1700). Sînt nume puțin sonore pentru publicul larg: Empoli, Andrea Boscoli, Passignano, Antonio Tempesta, Billivert, artiști care deschid secolul XVII distanțîndu-se
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
singurul căruia formația europeană (călătorește la Paris, Amsterdam, Romă) îi asigură și notorietate europeană. Este interesantă confruntarea între studiul de călăreț turc, tipic pentru Stefano prin subiect și prin linia transparență, cu duct delicat și nervos, si desenul cu aceeași temă din expoziție, atribuit de curatori bunului său prieten Baccio del Bianco; dar compania selecta în care se află revelează faptul că desenul nu aparține lui Baccio, ci unuia dintre colaboratorii săi apropiați. Un alt desen însă, în care artistul se
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]