3,525 matches
-
poate induce lipsa prestanței o prezență fragilă în lumea asta, deficientă, dureroasă, presupunând dobândirea vreunui artificiu compensator. Atâta vreme cât nu apari în ochii altuia ca reperabil și distinct, trebuie să te faci astfel. Diferența trăită fizic contribuie, evident, la edificarea unui temperament neliniștit și preocupat de tot ceea ce, sub orice formă - de la canibali până la vrăjitoare, trecând pe la nebuni și la malformații congenitali - constituie o manifestare a diferenței, a bizarului, a straniului și a monstruozității. Căci Montaigne se consideră simultan „miracol și monstru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe lume, devine așadar cel al unui omuleț cu sexualitatea vlăguită și cu prezența în lume contrariată parcă de o rațiune obscură dar determinantă. Excelent analist al profunzimilor, Montaigne se gândește la anii inaugurali decisivi pentru făurirea caracterului și a temperamentului. Rolul major în formarea sensibilității el li-l atribuie doicilor. De sensibilitatea lui s-a ocupat încă de la naștere o femeie de la țară. Născut la castel, Michel trăiește vreme de doi ani într-o familie de țărani simplă și sobră
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mare putere mortiferă! Bravo!... în altă parte, el vorbește de un stăpân lăuntric care seamănă până la confuzie cu idealul eului freudian cu începere de la care se organizează căutarea oricărei subiectivități, în așteptarea unei structurări a sinelui, a caracterului și a temperamentului său. Pentru un individ care-și caută identitatea, care a rupt-o cu supraeul profesiei sale de magistrat pentru a pleca în căutarea sa, această intuiție care înseamnă și numele tatălui, figura ordinii și a autorității, joacă un rol major
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
rămas „librăria”, camera în care dictează și vorbește, cameră transformată în pântece matern și care-și reconstruiește paradisul pierdut. Urmărit de moarte, obsedat de ea, el pleacă în căutarea unei înțelepciuni care presupune cunoașterea de sine pentru a-și adapta temperamentul la filosofia ei - „a-și deduce metafizica din fizica sa”, pentru a folosi expresia lui. Arhitectura Eseurilor presupune și acest înconjur, la încheierea căruia el este în stare să răspundă la dubla întrebare: cine sunt eu? și, cu aceeași ocazie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
totul ne lasă să credem că filosoful a fost virtuos de nevoie și că n-a avut raporturi intime cu Marie nu atât dintr-o înclinație teoretică pentru castitate cât din incapacitate pragmatică de a se comporta în alt mod! Temperamentul lui nu face din el un abstinent militant. Cu atât mai mult cu cât tergiversările și ezitările din textul Eseurilor semnalează niște remușcări! în ediția din 1595, Montaigne utilizează un registru care nu lasă dubii: o iubește pe Marie, zice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
trimite acestuia textul pregătit pentru o nouă ediție. în 1595, Marie de Gournax vine la castel și face cunoștință cu văduva și cu fiica filosofului. Stă acolo cincisprezece luni și pare să se înțeleagă bine cu cele două femei. 51. Temperamentul Mariei de Gournay. Natura relației filosofului cu Marie va rămâne pentru totdeauna sub pecetea tainei. Iubire platonică, prietenie amoroasă, afecțiune filială, erotism sublimat, relație carnală, sau câte un pic din toate acestea? Nu se va mai ști... Dar tradiția e
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în rest, în afară de două sau trei anecdote, nu s-a păstrat nimic. Anaxarh Preafericitul a dus cu el în mormânt își acesta necunoscut) secretele unui supranume de invidiat! Și de această dată, tot anecdota condensează filosofia personajului sau, cel puțin, temperamentul, natura lui. Două dintre istorioare prezintă un om care nu se lasă ușor păcălit și preferă, ca și Diogene, libertatea în locul companiei sau afecțiunii mai-marilor zilei și autonomia în locul proximității complice a celor care beneficiau de putere și de autoritate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
propuneri serioase: excelența indiferenței față de bani și de avuții; condamnarea onorurilor și a considerației pentru semeni; recuzarea tuturor puterilor în afara celei pe care o obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul cardinal al educației în structurarea unui temperament filosofic; necesitatea imperioasă de a struni energiile animale din om; inegala valoare a existențelor; ridicolul valorilor artificiale - cum ar fi orgoliul sportiv; critica necumpătării alcoolice; refuzarea tuturor formelor de atașament, oricare ar fi ele; desconsiderarea paternității etc. Odată interpretate, aceste
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în alegerea acestor două nume de botez, căci unul dă numele dialogului, desigur, dar apare o singură dată pentru a spune că pleacă imediat, pe când celălalt se prăbușește treptat pe parcursul schimbului de replici cu Socrate și dovedește nu atât un temperament de conducător, cât o natură insignifiantă... Oare Philebos iese din scenă pentru a căuta efebi? în acest caz, el merită calitatea de hedonist preferând acțiunea jubilatorie în locul conversației despre plăcere... Protarh duce oare o luptă demnă de numele său? Nici
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
1372. B). în schimb, el dă în Etica nicomahică destule detalii pentru a ne face cunoscute pozițiile acestui discipol heterodox al lui Platon, sub forma a patru teze, în definitiv destul de simple, seci și fără nicio dezvoltare. Posteritatea a reținut temperamentul măsurat al lui Eudoxiu. Astfel încât cititorii lui Aristotel evită să vadă în apologia făcută de el hedonismului o pledoarie pro domo. întrucât sinceritatea pledează în favoarea lui, unii interpretează apărarea dezinteresată de către el a plăcerii identificabile cu binele suveran ca pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la plăcere, nu trăiește asemeni animalelor, doar în dimensiunea imediată a timpului. Epicur cunoaște cinetica jubilării. Aristip nu ignoră plăcerile unui fel de ataraxie sau de aponie, prezentate îndeobște ca niște mărci de fabrică epicuriene. Se opun mai degrabă două temperamente decât două concepții radical antinomice: e suficient, pentru a ne convinge, să nu neglijăm nici biografia lui Epicur, nici textele lui Aristip, în vreme ce tradiția ignoră viața primului și cunoaște prost teoria celui de-al doilea... Numai voința de a reproduce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca el litera principiului epicurian care îndeamnă să-ți ascunzi viața privată. Astfel încât biografia sa nu cuprinde aproape nimic sigur: nici datele exacte ale nașterii și decesului, nici originea lui geografică, nici rangul social, nici înfățișarea fizică, nici caracterul, nici temperamentul, nici relațiile, nici aventurile amoroase, nici angajamentele politice, nici ascendența sau potențiala lui descendență, nici măcar locul sau locurile sale de reședință... Totuși, nu lipsesc sufletele milostive care să umple aceste spații albe cu presupuneri una mai extravagantă ca alta. Cei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
corespunde exact plăcerii, nu încape nicio îndoială în această privință. E uimitor așadar că s-a insistat, în ceea ce-l privește pe Lucrețiu, mai ales asupra pretinsului său pesimism, asupra zugrăvirii în culori întunecate a realității, asupra disperării sale, asupra temperamentului său de sinucigaș î!), în timp ce poemul celebrează unele logici ale fericirii cum ar fi dreptul, muzica, tehnica, libertinajul - asupra cărora voi reveni. -12- Avantaje ale naufragiilor. Ataraxia greacă trece greu în latină - dolor absit, zice textul îII, 18), dar ideea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
realitatea, și redactarea Eseurilor, și regele, și relativismul, revendicarea sa de către libertini, la Roma, și Seneca, și sexualitatea, și simțurile, și sinuciderea, și Socrate, și sofiștii, și solipsismul, stima de sine, stoic, studiile sale, sublimarea, și sufletul, și tatăl său, temperamentul său, și teismul, și timpul, tinerețea sa, tradus, și tragicul, și trupul, trupul care gândește, și Varro violențe de care s-au făcut vinovați creștinii Valla anticlerical, caracterul său, creștin, și creștinismul hedonist, curajul său, datele vieții, și dialectica, erori
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în locul unei raționalizări autentice. Procesul de europenizare a României nu este un lucru rău, considera autorul, ci falsificarea acestui proces este periculoasă, întrucât identifică capriciul individualist cu spiritul individualist apusean; în România, după 1848, inițiativa individului era lăsată la voia temperamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 146). Atât politicianismul, cât și individualismul subiectiv sunt manifestări ale unui fenomen mai general, conceptualizat prin termenul de pseudocultură, aflată la antipodul culturii autentice. Experiența societăților dezvoltate care și-au format o cultură l-a convins pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
politică în perioada anilor ’20 și începutul anilor ’30, și ale cărei documente programatice reprezentative ar fi cele semnate de teoreticieni precum Alfred Zimmern, Norman Angell sau Leonard Woolf sau de politicieni precum Woodrow Wilson. A doua fază a tipologiei temperamentului liberal în relațiile internaționale este constituită dintr-un complex teoretic (dezvoltat între anii ’50 și anii ’70) cuprinzând scrieri ale lui Karl Deutsch, David Mitrany - asociat teoriei funcționaliste a integrării -, Ernst Haas (asociat teoriei neo-funcționaliste și culminând cu teoria interdependenței
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Ashworth, 2002, p. 36). Totuși, eticheta de „idealism” nu este complet hazardată dacă acceptăm că, în ultimă instanță, teoreticienii perioadei interbelice își fundamentează propunerile de reformare a ordinii mondiale pe accentuarea supremației ideilor asupra lumii materiale, printre elementele fundamentale ale temperamentului liberal numărându-se accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale (Kegley, Wittkopf, 2006). Desigur însă, utilizarea unor termeni precum „idealism” sau „utopism” se face în asociere cu naivitatea și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lor sunt socializați în evitarea soluțiilor violente, iar medierea și negocierea vor prevala. Apariția și răspândirea acestor comunități determină apariția unei zone pacifiste (Raymond, 1994, pp. 24-42). Cu alte cuvinte, argumentul cultural face referire la norme, valori și acțiuni caracterizând temperamentul democratic: compromis, non-violență, respect pentru lege. Unul dintre mecanisme este diminuarea riscurilor de neînțelegere prin capacitatea de a transmite și interpreta corect informațiile. Împărtășirea acestor valori - și elementul reciprocității este esențial - ar juca un rol principal în posibilitatea transferului efectelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să se conformeze dacă reușește să fie acceptat ca membru al grupului respectiv de muncă. 1.2. Legăturile psihologiei muncii cu celelalte ramuri ale psihologiei și cu alte științe Productivitatea muncii este influențată de întreaga personalitate a omului: gândire, deprinderi, temperament, caracter, spirit de observație, afectivitate etc. În cercetările sale, specialistul în psihologia muncii se bazează pe noțiunile pe care i le furnizează psihologia generală. Psihologia muncii are strânse legături și cu alte ramuri ale psihologiei, în primul rând cu psihologia
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pe Euridice asemenea lui Orfeu. Marea durere a unui bărbat ilustru e totdeauna un eveniment public. Cine trece pe lângă ea, văzându-și de treabă, trece ca un asin pe lângă o catedrală. Astăzi poate că adversități efemere, ori disproporționate, porniri de temperament și de umoare, vorbe aruncate și cine știe ce iritări, ori susceptibilități vor face să fie de unii privită cu rezervă afirmația mea și a mai multora că Jebeleanu e într-adevăr un bărbat ilustru. Dar urma alege; de fapt, a și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lui Molière. Cum observa Ramon Fernandez în citatul de mai sus, comedia shakespeariană emană un fel de beție. La Molière nu există și nu poate exista nimic de natura vreunei „Beräuschung”. Tipurile din comedia shakespeariană sunt de esență humorală, sunt temperamente. Ale lui Molière sunt caractere, în accepția strictă a termenului, adică: marcă, amprentă, semn gravat, deci ceva statornic, neschimbător și cu funcție oarecum de avertisment. Shakespeare putea spune ca și Montaigne: „Je ne peints point l’estre. Je peints le
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
sunt idoli și iluzii dinamice care sunt idealuri. Revenind la tipul său filosofic congenital care ținea de sensualismul secolului al XVIII-lea, trebuie spus că, dincolo de atitudinile lui etice deliberate, Mihai Ralea nu era mai puțin funciarmente un hedonist, un temperament voluptos. Morala plăcerii nu e fără virtuți și e mai generoasă prin împărtășire decât cea vertuistă, e tolerantă și e libertară mai mult decât libertină (deși, cum am încercat cândva a propune, și acest termen ar trebui reabilitat). De aici
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu înseamnă propriu-zis numai a-și scrie amintirile, deși bineînțeles contribuția acestora la o atare operă e esențială. Dar perspectiva și aria de cuprindere a memoriilor e mult mai amplă și depășește cu mult sfera personala a autorului. Indiferent de temperamentul acestuia, opera presupune un plan obiectiv în care el e implicat ca martor mai mult decât ca subiect (chiar dacă are un rol principal). Amintirile din copilărie ale lui Creangă nu sunt câtuși de puțin „memorii”, în schimb, Amintiri de la (și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
acesta ar fi trebuit și el să fie consemnat și comentat, ar fi trebuit să dea naștere la întrebări și ipoteze. Ion Sava a fost o mare personalitate a artei noastre, un artist de excepțională inteligență și de un excepțional temperament, care s-a impus vertiginos în epocă prin autoritatea unei vocații irezistibile. Dacă după mai mult de două decenii de la moartea artistului, unele mostre ale operei lui produc dezamăgire, faptul acesta ar merita toată atenția și ar trebui să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Acum câțiva ani, disputa dintre „călinescieni” și „anticălinescieni”, deși plecând de la poziții ce nu reprezentau adevărate opuneri teoretice, ar fi putut deveni interesantă dacă ar fi fost mai serioasă; s-ar fi putut opune nu principii (nu prea existau), ci temperamente, ceea ce nu e deloc ilegitim, dar nici acestea nu s-au prea înfruntat în mod real (fiindcă, de fapt, nici nu s-au arătat). Acum există un soi de ceartă în jurul lui Călinescu, dar nu are nimic comun cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]