2,511 matches
-
anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică (Rubato). Servind aceleiași concepții de flexibilitate agogică, trăsătură definitorie la nivelul construcției de ansamblu a preludiului (12 indicații agogice în decursul a 74 de măsuri), revenirea imediată a tempo-ului (au mouvement) asigură cadrul desfășurării unui nou motiv tematic expus la unison de către vocile extreme și înrudit cu avansarea prin secunde a materialului principal. Acesta înaintează în „pași de dans” pe fondul ostinato-ului ritmico-melodic al sunetului la și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
interpretativ (en dehors) și supusă deopotrivă noii modificări agogice ce survine în contextul avansării (Retenu). Pedala de rezonanță ar trebui folosită, în exclusivitate, cu scopul marcării expresive a ultimelor două sunete ale măsurii 31. Însoțită de o nouă revenire a tempo-ului (au mouvement), tema secundă reapare într-o configurație completă, afirmând un motiv concis, limitat la spațiul restrâns a două măsuri, pe fundalul pedalei de cvintă mărită și a unui presupus acord de menținut în planul median al discursului și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
8 și 9/8. Murmurând (pp murmurando) inițial doar o simplă prefigurare a atmosferei sonore, ostinato ul devine o prezență constantă de-a lungul întregii secțiuni dezvoltătoare, proiectate într-un caracter liber Rubato, un peu au-dessous du mouvement (puțin sub tempo-ul mișcării). Secvențată de pe fa# și cu preponderență dublată la interval de terță mică (sau intervalul enarmonic), linia melodică a aceluiași motiv cu note repetate doucement marqué (marcat cu blândețe) plasată în prim-planul registrului acut, determină retragerea ostinato-ului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
preludiului ce aduce în prim-plan afirmarea materialului tematic principal pune în valoare coeziunea elementelor de limbaj componente în edificarea aceleiași concepții directoare și a caracterului său impunător: utilizarea unui ritm desfășurat cu preponderență în valori mari de durată ( ); expresia tempo ului lent Grave (cu recomandarea nivelului metronomic de ); mersul treptat al liniei melodice principale, proiectată într-o dinamică de f sonore, în spațiul rezonant al registrului grav; suprapunerea acordurilor masive din planul superior al discursului; amplificarea progresivă a țesăturii sonore
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
introductiv (măsura 3 - planul superior). Într-o configurație masivă a ansamblului de discurs, acordurile perfecte ( f ) ce descriu un ambitus de dimensiunea a patru octave, vor alterna registre opuse, generând un efect de spațialitate, subliniat în mod adițional prin rărirea tempo-ului ce survine concomitent (Retenu). Valorile de durată ale sunetelor din registrul grav vor indica modalitatea de pedalizare cu ample efecte de rezonanță, în scopul proiectării aceluiași caracter al aroganței și emfazei. Într-o precipitare gradată a tempo-ului (Animez
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin rărirea tempo-ului ce survine concomitent (Retenu). Valorile de durată ale sunetelor din registrul grav vor indica modalitatea de pedalizare cu ample efecte de rezonanță, în scopul proiectării aceluiași caracter al aroganței și emfazei. Într-o precipitare gradată a tempo-ului (Animez peu à peu), următorul episod al acestei secțiuni va „fredona” un nou ecou al materialului tematic introductiv (măsura 4 - planul superior) pe fundalul revenirii aceleiași frenezii difuzate de natura celui de-al doilea material tematic. O dată cu această avansare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ansamblu a preludiului, natura discursului edifică o imagine compactă a fluxului melodic, generată de procedarea la o evidentă diminuare a pregnanței tematice, ce se risipește astfel într-un „tot” sonor indivizibil, în care mișcarea pare să devină scop în sine. Tempo-ul introductiv Modérément animé (moderat animat cu recomandarea indicației metronomice de ) va fi ulterior supus unei ușoare accelerări care conduce la stabilizarea tempo-ului principal de discurs (Un peu plus animé ), varierea revenind, din acel moment în exclusivitate, planurilor dinamice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se risipește astfel într-un „tot” sonor indivizibil, în care mișcarea pare să devină scop în sine. Tempo-ul introductiv Modérément animé (moderat animat cu recomandarea indicației metronomice de ) va fi ulterior supus unei ușoare accelerări care conduce la stabilizarea tempo-ului principal de discurs (Un peu plus animé ), varierea revenind, din acel moment în exclusivitate, planurilor dinamice. Structura formală corespunde unei construcții ternare A - B - A’, cu o dimensiune extinsă a secțiunii de început, episod median ce evită conturarea unui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
detensionare a atmosferei instituite anterior (doux et lié - blând și legat), secțiunea mediană a preludiului recurge la o evidentă augmentare a valorilor de durată, aspect ce prezintă, la nivel interpretativ, pericolul deformării fluenței de discurs printr-o inoportună trenare a tempo-ului. Aceasta este recomandată în exclusivitate acelui episod în care își află argumentul printr-o indicație corespondentă unei asemenea intenții (Retenu - gracieux). De altfel, unul dintre secretele acestui preludiu îl constituie tocmai această respectare a exactității de avansare a tempo
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tempo-ului. Aceasta este recomandată în exclusivitate acelui episod în care își află argumentul printr-o indicație corespondentă unei asemenea intenții (Retenu - gracieux). De altfel, unul dintre secretele acestui preludiu îl constituie tocmai această respectare a exactității de avansare a tempo-ului, în special în momentele dinamice cele mai reduse. Acest fragment premergător revenirii secțiunii de început propune o tratare inedită a țesăturii de discurs, prin juxtapunerea spontană a diferitelor registre combinată cu alternarea constantă a două formule ritmice (ritmul punctat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Ricardo Viñes, la Societatea Națională. O interpretare înlănțuită a ultimelor două preludii, va pune în evidență fuziunea acestora printr-un efect de ecou ce se stabilește între finalul în do major al Terțelor și începutul bitonal al Focurilor de artificii. Tempo-ul inițial Modérément animé léger, égal et lointain (moderat animat - lejer, egal și îndepărtat), cu recomandarea indicației metronomice de , supus ulterior unor multiple modificări agogice cu implicații descriptive, statornicește legături intime cu viziunea mișcării libere a aerului. Dintr-o rumoare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de scriitură converg către același obiectiv sonor, imagine aflată într-o directă relație de determinare cu viziunea conceptuală inițial generatoare. Succedând efectul de prăbușire spectaculoasă determinat de trecerea la o țesătură transparentă asociată diminuării abrupte a nivelului dinamic, precum și ponderării tempo ului (Plus lent), coda preludiului (Encore plus lent) își propune sugestia îndepărtării de la locul festivității, apelând la murmurul în surdină a tremolo-ului suprapus unui fragment foarte îndepărtat al Marseillaise-i. Intenția de risipire a imaginii se realizează, mai ales, prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de o soție". 14. Dibelius, Dickens, ediția a Il-a, Leipzig, 1926, p. 383. 15. Ne referim în special la modul în care este tratată "Tematologia" de către Tomașevski în lucrarea sa Teoria literaturi, Leningrad, 1931. 16. Vezi discutarea noțiunii de "tempo" în Carl Grabo, Technique of the Novel, New York, 1928, pp. 214-236 și discutarea noțiunii de "Zeit" în Petsch, Wesen und Formen der Erzăhlkunst, Halle, 1934, p. 92 și urm. 17. Vezi E. Derend, Die Namengebung bei Jean-Paul, In PMLA, LVII
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Sultana (1954) urmărește destinul zbuciumat al unei tinere de condiție modestă, aruncată într-un mediu viciat, multe pagini conturând cu luciditate o seamă de caracteristici ale societății românești dintre cele două războaie mondiale. Un alt roman, scris în limba italiană, Tempo degli angeli (1957), este axat pe învățăturile biblice și vrea să transmită un mesaj etic. Scrierile ulterioare sunt publicate în România. Prin varietatea temelor, a modalităților de expresie și a procedeelor compoziționale, schițele și nuvelele din volumul Calafuria (1971) ilustrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
miraculos și magie. De o cu totul altă factură este Fapt divers între paralele (1981), roman polițist, a cărui acțiune se desfășoară la începutul secolului al XX-lea, la Galați și Tunis. SCRIERI: Sevastia Dumbravă, Roma, 1949; Sultana, Roma, 1954; Tempo degli angeli, Roma, 1957; Calafuria, pref. Eugen Jebeleanu, postfață Teodor Vârgolici, București, 1971; Aurul șarpelui, București, 1979; Fapt divers între paralele, București, 1981. Repere bibliografice: Artur Silvestri, Romanul exotic și fabulos, LCF, 1979, 51; Zaharia Sângeorzan, Teritoriile imaginarului, CRC, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
în instituțiile sale actuale..." (Les Cadres sociales, Albin Michel, 1994, pp. 182-183). 195 Cu excepția lui A. Giddens în Central Problems in Social Theory, MacMillan, Londra, University of California, Berkeley, 1979, p. 217 (citat de Simonetta Tabboni, La rappresentazione sociale del tempo, Franco Angeli, Milano, p. 198). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- MEMORIA COLECTIVĂ Prefață 2 1 MAURICE HALBWACHS Cele cinci plăgi ale Sfintei Biserici Prefață Avertisment Memoria colectivă la muzicieni Memorie individuală și memorie colectivă Memorie colectivă și memorie istorică Memoria colectivă și timpul Postfață
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
județul Vaslui) Facultatea de Filologie la Universitatea din București. director de școli, inspector general al Inspectoratului Școlar județean Vaslui, poet, prozator, dramaturg, eseist, ziarist, membru al Academiei Universale Gugliemo Marco ni, Scie nzelettere din Roma, corespondent pentru România la revista „Tempo sensibile” din Novara, condusă de scriitorul Guido Crivis, publicat în antologia: Daybreak on the land - în the national library of poetry în S.U.A. cu poemul: „Te uită mai întâi în sus” (Remember, look up high!), autor de cărți pentru copii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pentru lansarea și promovarea berii de sărbători (Bădescu, 2000). Producătorii de alcool au învățat rapid o primă regulă de comunicare: pentru a fi cunoscut/consumat, trebuie să fii aproape permanent în atenția publicului. Dan Bododea, advertising research manager la Agenția Tempo Advertising, spune că „alocarea numărului de spoturi într-o unitate de timp se face ținând cont și de parametrii care definesc categoria, printre care și frecvența. Dacă nu respecți cât de cât parametrii de categorie, «nu ești în cărți», adică
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a trei ore. SCENARIU DIDACTIC Prima oră Resurse didactice:: CD-uri cu muzică din diverse epoci, CD player, fișe cu temperamentul uman. Secvența 1: 15 minute Se prezintă spre audiție mai multe fragmente din lucrări de muzică clasică, diferite ca tempo, tematică și caracter. Prin conversație frontală, se scot în evidență deosebirile dintre lucrările audiate, precum și concluzia acestei audiții: muzica prezintă mai multe fațete, iar o caracteristică esențială a ei este expresia unei diversități. Secvența 2: 15 minute În continuare, profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
România, Editura Polirom, Iași, 2012. Țârău, V., "Problema femeii și instaurarea comunismului in Europa Centrala și de Est", în volumul Condiția femeii în secolul XX, Ghizela Cosma și Virgiliu Țârău (coord.), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. ***Baza de date Tempo Online, INS, www.insse.ro *** Revista Femeia, București, 1985-1989. Decesul s-a produs din vina femeii...": fragmente din universul medico-juridic al pronatalismului ceaușist 1 Corina DOBOȘ Abstract: The article examines six medical files of maternal deaths through (possibly) procured abortion
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
oxigen ale organismului sunt mult mai mari, fapt ce determină creșterea amplitudinii mișcărilor inspiratorii și expiratorii prin stimularea nervoasă a diafragmei (principalul mușchi implicat în respirație). Practicarea unei activități sportive ciclice cum este și cea specifică alergării sistematice, continue, în tempo moderat (jogging) presupune, datorită caracterului aerob al efortului, o bună înțelegere și cunoaștere a funcției respirației. Este cunoscută tendința greșită a unor practicanți de jogging, în special a începătorilor, de a nu respira corect din punct de vedere biomecanic (ei
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
practicarea joggingului, înainte de a trece la efectuarea programului propus pentru ziua respectivă, recomandăm pentru a bună adaptare a funcției respiratorii, următoare structură de exerciții: mers vioi cu accent pe inspirație și expirație timp de 2-4 minute, urmat de alergare în tempo foarte ușor timp de 3-4 minute, cu concentrare asupra respirației - pauză 5 minute, în care continuă exerciții de respirație. Din propria experiență, putem susține faptul că această structură de exerciții este una optimă pentru pregătirea funcției respiratorii și circulatorii pentru
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ridică nivelul dioxidului de carbon”. Astfel, șansele, ca un practicant de jogging să se confrunte cu hiperventilație, sunt, în opinia specialiștilor amintiți, extrem de mici. Dan Iulian Alexe 46 2.5. Efortul specific în jogging Plecând de la definițiile joggingului (alergare în tempo ușor sau moderat, alergare în care tempoul este mai mic de 6 minute/km10 km/oră), se poate deduce direct și clar tipul de efort specific practicării unei astfel de activități fizice sportive: EFORTUL AEROB. Conform unor surse din domeniul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ca un practicant de jogging să se confrunte cu hiperventilație, sunt, în opinia specialiștilor amintiți, extrem de mici. Dan Iulian Alexe 46 2.5. Efortul specific în jogging Plecând de la definițiile joggingului (alergare în tempo ușor sau moderat, alergare în care tempoul este mai mic de 6 minute/km10 km/oră), se poate deduce direct și clar tipul de efort specific practicării unei astfel de activități fizice sportive: EFORTUL AEROB. Conform unor surse din domeniul sportului, efortul aerob ar fi efortul în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
sursă rapidă de energie dar se vor degrada rapid și ele (energia disponibilă nu ar fi suficientă decât pentru eforturi scurte și intense), glicogenul din mușchi și ficat rămâne sursa principală pentru eforturile de durată, specifice și joggingului. Alergarea în tempo moderat, specifică eforturilor din timpul joggingului, are la bază procesele aerobe, în care oxigenul din aer ar fi piesa centrală și nu consumă, în opinia lui Dumitrescu, S. (2003), multe substanțe energetice datorită reciclării compușilor rezultați din contracția musculară (ciclul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]