6,422 matches
-
nesfârșită de fascinație pentru turiști. Sortiment bizar de faună nativă: mamifere care depun ouă, șobolani care mănâncă pitoni, păianjeni care mănâncă păsări și crocodili care mănâncă crocodili, capricii ale naturii, datorat epocilor de evoluționistă de izolare. În erele mezozoică și terțiară, marsupialele erau răspândite În Europa, America de Nord și de Sud. Dispărute odată cu mamiferele superioare, din alte zone ale lumii, marsupialele sau menținut În continentul australian, datorită izolării sale52. Istmul care lega Australia de Asia, scufundându-se Înainte de a exista animale de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și complicațiile perianulare (36). Prezența lor concomitentă a crescut riscul de mortalitate până la 79%. Diagnosticul precoce, inclusiv prin ETE efectuată în primele 12-24 de ore de la internare, identificarea rapidă a bolnavilor cu risc foarte înalt și tratamentul acestora în centre terțiare, cu expertiză în tratamentul medical și chirurgical al EI, sunt elemente esențiale pentru ameliorarea prognosticului. Un factor cu impact asupra mortalității la vârstnicii cu EI este numărul mai mic de bolnavi care beneficiază de tratament chirurgical, datorită riscului operator crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
crescut, limita de rezecție scade la 2 cm. Pe lângă metodele imagistice, testele biologice cum sunt mezotelina și micro-ARN pot reprezenta în viitor modalități mai ușor de folosit și cu un cost mai mic în screeningul cancerului pancreatic [41, 42]. PROFILAXIA TERȚIARĂ Profilaxia terțiară cuprinde metodele necesare reducerii impactului negativ al bolii existente prin controlul complicațiilor cauzate de această afecțiune, respectiv minimalizarea consecințelor negative. Cea mai frecventă intervenție în cazul cancerului de pancreas rezecabil este duodenopancreatectomia. Mai multe studii au arătat că
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
de rezecție scade la 2 cm. Pe lângă metodele imagistice, testele biologice cum sunt mezotelina și micro-ARN pot reprezenta în viitor modalități mai ușor de folosit și cu un cost mai mic în screeningul cancerului pancreatic [41, 42]. PROFILAXIA TERȚIARĂ Profilaxia terțiară cuprinde metodele necesare reducerii impactului negativ al bolii existente prin controlul complicațiilor cauzate de această afecțiune, respectiv minimalizarea consecințelor negative. Cea mai frecventă intervenție în cazul cancerului de pancreas rezecabil este duodenopancreatectomia. Mai multe studii au arătat că mortalitatea în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
poate merge până la respingerea socială a omului. Asistentul medical/nursa are rol în prevenirea îmbolnăvirilor, menținerea stării de sănătate. Există patru niveluri de prevenire, fiecare corepunde unei faze din evoluția bolii și anume: -Prevenția primordială -Prevnția primară -Prevenția secundară -Prevenția terțiară Prevenția primordială-scopul acesteia este de a împiedica apariția și stabilirea unor modele sociale, economice și culturale de viață care ar contribui la creșterea riscului de boală. Acest tip de prevenție s-a dezvoltat ca rezultat al acumulării cunoștințelor despre epidemiologia
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
domiciliu, efectuează anchetă epidemiologică a evenimentului produs, completează și raportează apariția bolii în registre de evidență; asigură intervenții de nursing în tratamentul bolii, adminsitreză tratamentul prescris, supraveghează regimul igieno-dietetic necesar și urmarește evoluția bolii și semnalează medicului efectele tratamentului. Preventia terțiară are ca scop reducerea evoluției și complicațiilor unei boli declarate, fiind un capitol important al medicinii terapeutice și de reabilitare. Prevenția terțiară constă în aplicarea de măsuri care au ca scop reducerea sechelelor, reducerea suferinței și promovarea adaptării pacienților la
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
bolii, adminsitreză tratamentul prescris, supraveghează regimul igieno-dietetic necesar și urmarește evoluția bolii și semnalează medicului efectele tratamentului. Preventia terțiară are ca scop reducerea evoluției și complicațiilor unei boli declarate, fiind un capitol important al medicinii terapeutice și de reabilitare. Prevenția terțiară constă în aplicarea de măsuri care au ca scop reducerea sechelelor, reducerea suferinței și promovarea adaptării pacienților la condițiile unei boli incurabile (îngrijiri de tip hospice, de ultim nivel); îngrijirile tip hospice constau în servicii paliative la nivel instituțional și
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
atestat în vederea alinării suferinței fizice, acordarea suportului social, emoțional sau spiritual. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE Educația pentru sănătate are rol major în nursing și constituie principala responsabilitate a asistentului medical și prin acest mod este realizată prevenția primordială, primară, secundară și terțiară. Pe plan mondial OMS are ca obiectiv „Sănătate pentru toți în secolul 21”, care pentru regiunea europeană se concretizează în: 1. Solidaritate pentru sănătate 2. Echitate în sănătate 3. Un start sănătos în viață 4. Sănătatea tinerilor 5. Sănătatea vârstnicilor
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
postoperatorii cu consecințe potențial fatale pentru pacienți, în cazul în care acestea nu sunt diagnosticate și tratate în mod adecvat. În ciuda faptului că, în ultimele două decenii, rata mortalității postoperatorii a prezentat o tendință descendentă coborând sub 5% (există centre terțiare, dedicate acestei chirurgii ce raportează o mortalitate sub 1%) [35, 36], rata complicațiilor postoperatorii a rămas ridicată (între 30-50%) [37, 38]. Principalele două complicații postoperatorii sunt reprezentate de fistula pancreatică (6-16%) și evacuarea gastrică întârziată (8-20%) [39-41]. Pe lângă acestea,majoritatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
unul dintre cele mai importante elemente cu care se corelează mortalitatea și morbiditatea postoperatorie. Există numeroase studii în literatura de specialitate care subliniază ideea confor căreia intervențiile chirurgicale cu viză curativă pentru tumorile periampulare (duodenopancreatectomiile cefalice) trebuie efectuate în centre terțiare, dedicate acestei chirurgii, de către chirurgi cu experiență în domeniu [43-45]. Aceste studii demonstrează o diferență semnificativ statistică în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea postoperatorie consecutivă acestor operații în centrele cu experiență vs. alte spitale. În scop didactic, complicațiile postoperatorii pot fi divizate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
imediate ale tratamentului T1DM diferă de cele ale T2DM (13). Diferențele etiopatogenetice între cele două forme de boală explică măsurile particulare de prevenție primară (tabelul 1), în timp ce după declanșarea bolii, măsurile de prevenție secundară (prevenirea complicațiilor cronice) și de prevenție terțiară (prevenirea complicării complicațiilor și a deceselor premature) sunt identice pentru ambele forme de boală (20). 2. Criteriile de apreciere a controlului metabolic Criteriile pentru aprecierea gradului de control metabolic sunt indicate în tabelele 2 și 3. Se poate observa că
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92257_a_92752]
-
un sistem perfecționat de îndepărtare/reciclare a proteinelor intracelulare defecte sau îmbătrânite. Astfel, acestea sunt „marcate” pentru îndepărtare cu ajutorul unei molecule speciale denumite ubicuitină (ubiquitin). Ele vor fi apoi preluate de către molecule din familia chaperone care le deplicaturează (dezorganizarea structurii terțiare) și apoi le transportă în interiorul proteozomilor unde sunt scindate în lanțuri polipeptidice scurte sub acțiunea unor enzime proteolitice (Parham, 1999). De menționat că unele din aceste enzime proteolitice sunt codificate de genele LMP (Large Multifunctional Protease) din regiunea MHC de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
creier, tiroidă); de aceea, acești autori indică rezecția atipică doar la pacienții tarați la care statusul biologic nu permite o rezecție pulmonară reglată. Rezecția segmentară reglată este practicată în majoritatea tumorilor carcinoide periferice care se dezvoltă distal de originea bronșiilor terțiare, având diametrul sub 3 cm. Enucleorezecția nu este indicată în tumorile carcinoide, inclusiv în cele tipice, datorită riscului de recurență locală. Rezecțiile pulmonare reglate, ca și cele nereglate, pot fi efectuate și prin tehnici miniinvazive - chirurgie toracoscopică, chirurgie toracică video-asistată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
Băncii Agricole - Ș.A., în județele în care nu funcționează trezorerii ale statului, pentru finanțarea cheltuielilor de întreținere și funcționare; - disponibilitățile bănești din conturile "Titulari de avansuri", deschise pe seama instituțiilor publice din subordine, care nu au calitatea de ordonatori de credite terțiari, la unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A., ale Băncii Agricole - Ș.A. și la trezoreriile statului, după caz (operațiunea poate avea loc și la ordonatorii secundări și terțiari de credite care le-au transmis). Ordonatorii terțiari de credite, finanțați din bugetul de
INSTRUCŢIUNI Nr. 16028 din 28 noiembrie 1995 privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar la finele anului 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113705_a_115034]
-
deschise pe seama instituțiilor publice din subordine, care nu au calitatea de ordonatori de credite terțiari, la unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A., ale Băncii Agricole - Ș.A. și la trezoreriile statului, după caz (operațiunea poate avea loc și la ordonatorii secundări și terțiari de credite care le-au transmis). Ordonatorii terțiari de credite, finanțați din bugetul de stat, isi reîntregesc contul de finanțare bugetară, deschis la unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A. sau la trezorerii ale statului, după caz, cu disponibilitățile bănești retrase din
INSTRUCŢIUNI Nr. 16028 din 28 noiembrie 1995 privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar la finele anului 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113705_a_115034]
-
au calitatea de ordonatori de credite terțiari, la unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A., ale Băncii Agricole - Ș.A. și la trezoreriile statului, după caz (operațiunea poate avea loc și la ordonatorii secundări și terțiari de credite care le-au transmis). Ordonatorii terțiari de credite, finanțați din bugetul de stat, isi reîntregesc contul de finanțare bugetară, deschis la unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A. sau la trezorerii ale statului, după caz, cu disponibilitățile bănești retrase din contul pentru finanțarea investițiilor proprii, deschis la Bancă
INSTRUCŢIUNI Nr. 16028 din 28 noiembrie 1995 privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar la finele anului 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113705_a_115034]
-
rămase în conturile instituțiilor publice din subordine. Operațiunea de virare se efectuează de către instituția publică respectivă, împreună cu unitatea Băncii Comerciale Române - Ș.A. și a Băncii Agricole - Ș.A., după caz, la care sunt deschise conturile respective. De asemenea, ordonatorii principali și terțiari de credite, finanțați din bugetele locale, își mai reîntregesc mijloacele bănești din cont cu disponibilitățile rămase neutilizate și care se regăsesc în contul de finanțare a investițiilor, deschis la Bancă Română pentru Dezvoltare - Ș.A. sau la Bancă Agricolă - Ș.A., după
INSTRUCŢIUNI Nr. 16028 din 28 noiembrie 1995 privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar la finele anului 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113705_a_115034]
-
72 din Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice. 6.2. Unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A. și ale Băncii Agricole - Ș.A. vor urmări prezentarea de către ordonatorii de credite a documentelor de retragere a disponibilităților aflate în conturile instituțiilor publice (ordonatori terțiari și secundări, după caz) în vederea virării în conturile ordonatorilor principali de credite din care acestea au fost alimentate, avîndu-se în vedere următoarele: a) unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A., ale Băncii Române pentru Dezvoltare - Ș.A. și ale Băncii Agricole - Ș.A., după
INSTRUCŢIUNI Nr. 16028 din 28 noiembrie 1995 privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar la finele anului 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113705_a_115034]
-
stat", 64.15 "Disponibil din subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif, potrivit normelor legale", 64.42 "Disponibil din alocații bugetare ale instituțiilor publice", deschise la unitățile Băncii Agricole - Ș.A., și vor fi virate în conturile ordonatorilor principali și terțiari de credite, după caz, deschise la unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A., pentru reconstituirea plăților de casă; ... b) unitățile Băncii Agricole - Ș.A. împreună cu unitățile vamale vor viră, în ultima zi lucrătoare a anului, șoldul contului 64.43 deschis pe seama Direcției generale
INSTRUCŢIUNI Nr. 16028 din 28 noiembrie 1995 privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar la finele anului 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113705_a_115034]
-
stat deschise la unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A.; ... c) unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A. din județele, municipiul București și sectorul agricol Ilfov în care nu funcționează trezorerii ale statului, împreună cu instituțiile publice, vor proceda la retragerea disponibilităților din conturile ordonatorilor terțiari de credite de subordonare locală în contul ordonatorilor principali de credite finanțați din bugetele locale și de aici în conturile de disponibil ale bugetelor locale deschise pe seama organelor financiare județene, municipale și orășenești, după caz; ... d) unitățile Băncii Române pentru
INSTRUCŢIUNI Nr. 16028 din 28 noiembrie 1995 privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar la finele anului 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113705_a_115034]
-
din fonduri extrabugetare pentru investițiile instituțiilor publice", 65.13 "Disponibil din alocații bugetare pentru investițiile instituțiilor publice locale, regii autonome și societăți comerciale cu capital de stat", care vor fi virate în conturile de cheltuieli bugetare ale ordonatorilor principali și terțiari de credite, respectiv ale fondurilor speciale și mijloace extrabugetare, deschise la unitățile Băncii Comerciale Române - Ș.A. sau la trezoreriile statului din care au fost primite inițial. După această operațiune, conturile 64.27, 64.28 și 65.13 nu vor mai
INSTRUCŢIUNI Nr. 16028 din 28 noiembrie 1995 privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar la finele anului 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113705_a_115034]
-
respectarea prevederilor legale; ... h) adoptă măsuri și urmărește realizarea operațiunilor de comerț interior și de import-export, prin compartimentele proprii specializate; i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing; ... j) are atribuții și răspunderi similare unui ordonator terțiar de credite pentru sumele alocate institutului național de la bugetul de stat; ... k) poate delega, în condițiile legii, o parte din atribuțiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului național; ... l) exercită orice alte atribuții care îi sunt delegate de consiliul de
HOTĂRÂRE nr. 1.311 din 25 noiembrie 1996 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică - IFT Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116425_a_117754]
-
Adresa: 2.3. Județul ............ 2.4. Localitatea.......... 2.5. Codul poștal........... 2.6. Str., nr. etc............ 2.7. Telefon.........Telex........Fax........ 2.8. Actul normativ de înființare............. 2.9. Codul statistic SIRUES............. 2.10. Felul ordonatorului de credite: principal....... secundar........ terțiar......... 3. Sectorul de activitate ( se marchează cu X unul din sectoare): 3.1. Învă��ămînt ........ 3.2. Sănătate ........ 3.3. Cultură și arta ........ 3.4. Asistență socială ........ 3.5. Gospodărie comunala și locuințe ........ 3.6. Apărare ........ 3.7. Ordine publică
HOTĂRÂRE nr. 224 din 21 mai 1993 privind atribuirea codului fiscal pentru plătitorii de impozite şi taxe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109460_a_110789]
-
puteri contractate sub 100 kW; ... b) mari consumatori, cu puteri contractate de 100 kW sau mai mari. ... (2) După natură consumului de energie electrică, consumatorii se împart în următoarele categorii: ... a) consumatori casnici; ... b) consumatori industriali și similari; ... c) consumatori terțiari. Articolul 6 Orele de virf de sarcină ale Sistemului energetic național se stabilesc, prin decizie a Regiei Autonome de Electricitate "RENEL", până la data de 30 septembrie pentru anul următor și apoi se aduc la cunoștință consumatorilor. Articolul 7 (1) Consumatorii
HOTĂRÎRE NR. 236 din 01 iunie 1993 privind aprobarea Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109469_a_110798]
-
al bărbaților apar și în cadrul pelerinajelor din Grecia, ele fiind puse în relație directă cu rolul și poziția secundară a femeilor din societate (Gothoni, 2010 : 73). Sursele catolice consultate, cum ar fi, de pildă, sinteza istoricului francez Edmond René Labande, terțiar franciscan, dedicată „problemelor, comportamentului și menta lităților pelerinului creștin” din Evul Mediu până astăzi, acceptă ca o evidență faptul că „femeile sunt mereu mult mai credincioase decât bărbații, deoarece ele transmit viața, fiind legate de tradiții, dar și de superstiții
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]