5,751 matches
-
Fulga, Sașa Pană, Radu Tudoran, Alexandru Balaci, Mati Aslan, Eugen Schileru, Nicolae Mărgeanu, Nicolae Crișan, Nicolae Jianu, Mircea Marc, de la care am apucat să învăț ceva din lupta cu poncifele vremii.[ 1]Era o iarnă tristă și-o atmosferă de teroare. Tata fusese radiat din baroul avocaților și lăsat fară nici un venit fiindcă făcuse politică liberală, mama, din nici un alt motiv decât ca soție a lui, nu mai era medicul spitalului ci bătea drumurile la niște dispensare de pe Canal, unchiul meu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
de Filocalie contemporană, relevând cu prisosință că în temnițele comuniste, în jurul lui Valeriu Gafencu, s-a constituit, mutatis mutandis, o mișcare spirituală corespunzătoare celei promovate, dincoace de gratii, de gruparea „Rugului Aprins” de la Antim (cumplit lovită la rândul ei de teroarea ateismului oficial al epocii staliniste)”. În încheiere, vreau să subliniez că lucrarea de față reprezintă meritul de necontestat al ierarhului locului, al editorilor de la Alba Iulia, al Părintelui Moise Morgovan de la Mănăstirea Oașa - un om tânăr, care n-a trăit
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]
-
de Filocalie contemporană, relevând cu prisosință că în temnițele comuniste, în jurul lui Valeriu Gafencu, s-a constituit, mutatis mutandis, o mișcare spirituală corespunzătoare celei promovate, dincoace de gratii, de gruparea „Rugului Aprins” de la Antim (cumplit lovită la rândul ei de teroarea ateismului oficial al epocii staliniste)”. Nădăjduim că documentul de față, ce este unic în felul său la noi, unul al răscumpărării timpului mântuirii și a vremurilor prin credință, în care suferința, asceza, viața duhovnicească și cunoașterea mistică calcă îmbinate și
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
din cele 102 piese înscrise în competiția de artă concurențială a momentului respectiv. Pentru salvarea libertății spiritului, a entității ontologice, a conștiinței creștine pe care e imprimat chipul lui Dumnezeu, pentru lupta crâncenă a camarazilor de război și gulag contra terorii fizice și morale, Radu Mărculescu trebuia să depună mărturie și în fața oamenilor, nu numai înaintea Bunului Dumnezeu, prin volumul lucrării monumentale, Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică. Succesul cărții s-a înfrățit în 3 ediții succesive: 2000, 2007, 2010. Lucrarea
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
Mărculescu, se aseamănă prințului gruzin fără pereche în lumea aristocrată contemporană, născut în același an 1921, cu marele erou-martir român Aurel State, Ciabua Amiredjibi. Persecutat, prigonit, arestat, anchetat în lagărele de muncă, evadat, prins, rearestat, reevadat pe un traseu de teroare, fatidic, timp îndelungat, pe mii de kilometri, cu 16 ani de lagăre polare, cu 83 de condamnări politice, condamnat la moarte, care i-a învins totuși pe cei mai răi ai lumii: Stalin, Beria, Ceka, NKVD-ul, Gulagul, întregul sistem
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
de 45 de ani, cei care-și spuneau comuniști fiind singurii teroriști reali ai acestei perioade. <> adevărați erau cei care guvernau, după ce puseseră mâna pe putere în 1945 prin mijloace violente și conduceau țara prin metode ce provocau teamă și teroare.” (Pascu Vasile, op. cit. vol. II, p. 528) În satul Viștea de Sus al comunei brașovene Viștea, în familia înstărită a creștinilor Sofia și Vasile Bucelea, vede lumina zilei mezinul Vasile la 27 Iulie 1935, adăugându-se sorei Ana și fratelui
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
împreună cu omul ei pereche, distinsul istoric Gheorghe Lazea, autor al unor puternice studii-eseu, de mare actualitate - dar și omul priceput la toate cele ale gospodăriei. Titlul a trei cărți semnate de acest cărturar: „Omul și Puterea”, „Sub tăvălugul umanismului socialist”, „Teroare și oroare în raiul comunist”). Dar despre ei, despre proprietarii pensiunii, vom mai vorbi, căci avem încă destule de spus! Să precizez numai un fapt: cu doamna Dorina ne-am auzit prima oară la telefonul pe care l-am dat
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
față - este realizată pe baza unui interesant material arhivistic inedit, inaccesibil până în 1989. Făcând parte din aceeași categorie de scrieri, în paralel au apărut o serie de lucrări memorialistice, inclusiv ale unor preoți și laici care au cunoscut regimul de teroare și înfruntare din închisorile comuniste, de la Pitești, Aiud, Jilava, Gherla, Canal sau chiar din lagărele din fosta Uniune Sovietică, fiind și ele de o importanță covârșitoare pentru elucidarea acestei perioade a calvarului dus cu credință, nădejde și dragoste de către lumea
ADRIAN NICOLAE PETCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367150_a_368479]
-
Asta e al tau destin ! De - i destinul tău sau chin Nu ai să - ntelegi vreodată Dar în fața lui te - nchini Implorând o altă soarta ! Este greu să știi , să simți Că întregul tău depinde De iubirea celor sfinți Și teroarea te cuprinde ! Charon stă tăcut la vamă Așteptând să îi plătești Peste Styx să treci cu luntra Spre tărâmuri nelumești ! Zece pași ! Și ești pe punte Și te pierzi de viața ta Ai în suflet scut credință Și nu știi
ZECE PASI de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368636_a_369965]
-
mine ... O viață întreagă vă veți putea iubi confuz, prinși în flamurile straturilor de nemurire, cu-ntreagă vecinicie pe poale și cu a inimii mele zvâcnire în focul de pe urmă - mă întreb așa v-a fost ursit? Mă-ntreb de ce teroarea asta a amorului plăpând s-a abătut asupra voastră, mă-ntreb, ce semănați voi aici, molatic și docil fior de ghiață, ghinion pictat în expresii mute și o tăcere surdă se lasă peste cimitir ... doar o luminiță se mai zărește
AMOR PE LEPĂDATE ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368665_a_369994]
-
Asta e al tau destin ! De - i destinul tău sau chin Nu ai să - ntelegi vreodată Dar în fața lui te - nchini Implorând o altă soarta ! Este greu să știi , sa simti Că întregul tău depinde De iubirea celor sfinți Și teroarea te cuprinde ! Charon stă tăcut la vamă Așteptând să îi plătești Peste Styx să treci cu luntra Spre tărâmuri nelumești ! Zece pași ! Și ești pe punte Și te pierzi de viața ta Ai în suflet scut credință Și nu știi
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
puțin !Nu - ndrazni să ceri un altulAsta e al tau destin !De - i destinul tău sau chinNu ai să - ntelegi vreodataDar în fața lui te - nchiniImplorand o altă soarta !Este greu să știi , să simtiCa întregul tău depindeDe iubirea celor sfințiȘi teroarea te cuprinde !Charon stă tăcut la vamaAsteptand să îi platestiPeste Styx să treci cu luntraSpre tărâmuri nelumești ! Zece pași ! Și ești pe punteSi te pierzi de viață taAi în suflet scut credintaSi nu știi ce vă urma.Viata e un
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
e teamă să nu ți se uite careva peste umăr ca să vadă ce citești!” Cartea lui Preda eclatase precum lumina unui far peste apele negre și amare ale unei întinderi marine, prinzând în fasciculul ei de lumină întregul sistem de teroare și opresiune al regimului comunist. A fost socotit romanul-sumă al unei epoci. Pe Marin Preda, fiindcă tot a venit vorba de el, l-am văzut prima oară în carne și oase cu ocazia lansării cărții sale „Intrusul”. Ne aflam la
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
Halucinează bălți de nuferi albi Din care ursitoare ies bizare Ni s-au închis ieșirile la mare Zăpezile cad roată peste Alpi; Se cerne seara pe lambriuri joase O dublă confruntare ne pândește Din menghina ursitei ca un clește Suav teroarea ne-a pătruns în oase O sevă dulce timpuriu se lasă Pe ochii adormiți pe jumătate Se-aude vag un clopot care bate Și cad vrăjiți în somnul de melasă. Referință Bibliografică: Amurg pe cai / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
AMURG PE CAI de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364638_a_365967]
-
în numele libertății de conștiință, al egalității de tratament și al fraternității creștine. Totuși, în cazul lor, este de semnalat pregnanta notă legalistă, poate paradoxală în cazul unor revoluții, dar nu mai puțin evidentă. (4) Pe de altă parte, probabil că Teroarea din anul 1794, ce a urmat Declarației... din anul 1789, dincolo de conjuncturile evenimențiale și temperamentul protagoniștilor revoluției, poate fi pusă și pe seama nedesemnării explicite a legalității ca valoare fundamentală în corpul celebrei declarații. (5) Un fapt destul de ciudat dacă ne
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
indiferent de spectrele politice cărora le aparțineau autorii și cei vizați -, și, în plus, tot ce s-a putut cumula și salva din zestrea documentară, științifică, culturală, literară, publicistică, artistică ori de altă natură a României de mai înainte de instaurarea teroarei comuniste, valori care în R.P.R., R.S.R. ,R.S.S.M etc., au devenit inaccesibile, interzise sau au fost distruse în mod premeditat. Institutul - Biblioteca Română din Freiburg a constituit, dincolo de ori ce fel de insinuări partizane, un cadru de interferență și referință
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
slujba Hirei, pus să presteze cele mai grele, de-a dreptul infernale munci. Iar, în sfârșit, cine nu accepta nici să devină sclav, era pe loc transformat în bloc de gheață sau stană de piatră. Era o întreagă domnie a terorii, așa cum niciun cetățean al galaxiei nu și-ar fi închipuit, în urmă cu câțiva ani, că se va petrece. Liniștea și pacea păreau cuvinte desprinse dintr-un dicționar prăfuit și uitat de timp. Oare cât aveam să mai îndurăm? Dar
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
primesc, deși știu că delegația ta este doar un pretext. Spune, așadar, ce ai de spus, tinere pământean”, rosti vrăjitorul, cu o voce răgușită. Mi-am dres glasul și i-am răspuns, pe nerăsuflate: ”Înalte Ji Yan, voi fi sincer. Teroarea pe care a adus-o Hira în Galaxie este fără seamăn. Distruge, ucide, rade de pe suprafața pământului tot ce îi stă în cale, tot ce se ridică împotriva planurilor sale absurde de mărire și dominare totală. Își folosește puterile magice
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > TEROAREA ALBĂ Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: „Somnul rațiunii naște monștri” (Francisco de Goya). Tuturor celor care cred că Planeta poate fi salvată numai dacă ne salvăm, înainte de toate
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
se calmeze, dar îi era imposibil. Nu știa cum să se apere împotriva a așa ceva. A sunat-o pe Corina, prietena lui, avertizând-o să nu iasă din casă. Aceasta aflase la rândul ei vestea de pe posturile de televiziune. Încet-încet, teroarea a pus stăpânire pe el. Bun, putea rămâne în casă o perioadă, și să nu primească pe nimeni, și să zicem că ar fi fost în siguranță. Dar trebuia să se hrănească și să bea apă. Mai devreme sau mai
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
salveze planeta? Mergeau pe străzi speriați, dezorientați, într-un imaginar drum către eliberare. „Nu știu de ce patrulele seamănă atât de mult între ele, cele din București și cele din Constanța... Nu sunt sigur decât de un singur lucru, asta este «Teroarea albă»... Alcătuită din oameni pe care i-am crezut la fel ca și noi... Adevărul e că primul avea dreptate - nu e nicio diferență între a muri de ciumă sau a te prăji pe scaunul electric, între a muri ucis
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
Cei doi îndrăgostiți s-au privit, pentru ultima oară, în ochi, apoi au murit în chinuri groaznice pe scaunul electric. În numele unei așa-zise dreptăți. Șapte. „Sfârșit”, apăru scris, cu litere de-o șchioapă, pe ecran. „Ați urmărit filmul artistic «Teroarea albă»”. Pentru mai multe filme, vizitați site-ul nostru... apoi apărea o adresă de Internet. În sală domnea o liniște totală. Spectatorii erau încremeniți, palizi, nemaiîndrăznind nici să se miște. Ar fi vrut să întrebe unde sunt speranța, bucuria, iubirea
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
supraviețuit unui cataclism, însemnați pe viață, rămași cu o traumă pe care nu o vor putea uita. Stigmatizați. Umili. Învinși. De câteva luni, și în România se introdusese rularea gratuită de filme în cadrul unui program de culturalizare a populației. Filmul „Teroarea albă” făcea parte din acest program. „Auzi tu”, îi zise un supraveghetor de sală unui coleg de-al său, „pe vremea mea nu exista așa ceva... Cum să vadă gratuit filmul?”. „Niște nenorociți... Ar merita gazați cu toții”, răspunse celălalt. Peste ecran
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
Inchiziția sau nazismul), și acesta este mesajul pe care doresc să-l transmit cititorului. Sper că acesta mă va recepta corect, așa cum și eu sper că am înțeles corect operele altor scriitori sau cineaști cu viziuni similare. Autorul. Referință Bibliografică: TEROAREA ALBĂ / Mihai Iunian Gîndu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2107, Anul VI, 07 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Iunian Gîndu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
apoi începu să plângă cu lacrimi stranii, de sânge. Nu... ce e asta? Nu, te rog, oprește-te! Unde sunt?", am articulat, confuz. "Crede-mă... n-ai vrea să știi unde ești. Să știi cât de cumplite, de pline de teroare sunt adâncimile iadului", articulă clar, după care se dematerializă lent, ca și precedenta apariție. "Nuuuu!", am strigat, din nou. "Acest coșmar nu se va opri niciodată...". * Roua dimineții. Susurul izvoarelor. Atingerea ta. E simplu, sublim, perfect. Încărcat de divinitate. Atunci
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]