1,208 matches
-
Cea mai mare parte din ace? ți oameni nu voiau s? se �ntoarc? la inechit?? ile sociale ? i la corup? ia Rom�niei de pe vremuri, la politicianismul fraudulos, la o realitate rom�neasc? �n care 1% erau privilegia? i, iar 99% teroriza? i. Dar tocmai acest lucru voia Br? tianu s?? l reinstaureze ? i pentru acest lucru depunea el toate str? daniile: că s? restabileasc? �n cadrul circumstan? elor schimbate vechiul sistem politic (? i puterea lui), care s? semene c�ț mai mult posibil cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d te afli �n fă? a asasinilor ț? i� ? i (dup? cum �? i aminte? te ziaristul) Iorga a cobor�ț binedispus spre zgomotoasă sal? de curs68. Dac? Iorga lua �n u? or pericolul, șo? ia ? i fiicele lui (doamna Liliana ? i Alină) erau terorizate. ?i nu numai familia Iorga, chiar ? i prietenii familiei ? i servitorii se temeau foarte mult pentru via? a lui. Era acum ministru, Pre? edinte al Senatului Corporatist ? i membru permanent al Noului Consiliu de Coroan? Consultativ, cu func? îi ? i r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
propunerii regizorale: Acest Rică Venturiano e o lichea înăscută, cinic și necruțătoar, un Mecky-Șiș care provoacă delirul politic și erotic, care nu are intenția de a se căsători cu Zița... El i-a zăpăcit, i-a năucit pe toți, îi terorizează și îi manipulează atunci când iși salvează pielea în numele democrației și poporului... Iar în finalul spectacolului îi abandonează... lasându-i năuci să citească într-o semiobscuritate sloganele scrise de el în "Vocea patriotului naționale". Râde sarcastic și dispare tot atât de brusc precum a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
victimele violenței domestice, în SUA și alte țări vestice, că în unele familii apar incidente de violență provocate fie de soț, fie de soție, pe care le clasifică în categoria „violență comună de cuplu”, în vreme ce în alte familii, bărbatul îi terorizează pe ceilalți membri ai familiei. Aceasta din urmă categorie de violență o numește „terorism patriarhal”. Michalski (2005, p. 632), reluând tipologia lui Johnson, găsește că „violența situațională de cuplu”, ce apare ocazional între partenerii de cuplu și nu conduce la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de acasă, că va fi abandonat (nevinovatul: „te dau la lupi și la omul cu sacul!” are un astfel de efect ignorat însă de părinți). Iată mărturia unei tinere care a absolvit studiile în psihologie. Toată copilăria mi-a fost terorizată de spaima că voi fi abandonată de părinți. Locuiam pe aceeași stradă cu leagănul de copii și de câte ori făceam câte o boroboață mama îmi arăta casa de copii și îmi spunea că mă lasă acolo. Izolarea copilului: separarea copilului de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Heidel, 1949). În legendă care l-a întruchipat că erou semidivin, a fost prezentat ca un tiran brutal care nu respecta drepturile omului și care, în virtutea rangului și a puterii sale, c]uta înțelesul prin puterea să neînfrânt] cu care teroriza b]rbații și posedă fecioarele înainte de c]s]torie (Pritchard, 1958, partea I, capitolul îi, pp. 23-27). Cand poporul s-a plâns zeilor, aceștia i-au creat un tovar]s pe nume Enkidu, iar comportamentul antisocial al lui Ghilgameș s-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cum bulinele din șocantul său papion. Duplicitatea bolșevică, atît de bine încarnată într-un Miron Cozma (ale cărui haite de șoc reperaseră, evident, și casa lui Rațiu). Cu pufoaică demonstrativ murdărită cînd își conducea comandourile groazei. În "ținută obligatorie" cînd teroriza nocturn barul. Ținută prin care bolșevicul anarhist copia, de altfel (psihanalitic), pe cea a lui Rațiu. Viceversa, imposibilă: vi-l imaginați pe Rațiu, măcar în glumă, echipîndu-se în miner? Frumusețea firească și stenică (pentru țară) a hainei militare regale. În
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
planeta ar fi încetat să-și răcească magma primordială mult mai devreme decît se credea: cam cu vreun miliard de ani. Noutatea, auzită acum la BBC, în timp ce-mi întind o pînză, are darul să mă liniștească: prea mă teroriza vechea aproximație; cu asta nouă, cuiele pătrund mai lesne în șasiul de lemn. Cum s-or fi uitat iluștrii contemporani ai lui El Greco (1541-1614) la pînzele acestuia (dacă or fi avut cheful/posibilitatea s-o facă). Pictura unor Ribera, Murillo
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Caravaggio are (post factum, se-nțelege) doza ei de bagatelă. Dacă plecăm de la constatarea că aria persuasiunii nu cunoaște limite, atunci îi putem atașa, enciclopedic, și scena de umor... alecsandrin dintre Guliță și Luluța. Zgîtia de fată, vrînd să-l terorizeze pe nătîngul ei pretendent, îi pune acestuia în beregată bățul cu care se hîrjoniseră pînă atunci și, mirîndu-se perfid că progenitura Chiriței n-o iubește, o somează: Cum, nu mă iubești? Strîngîndu-i tot mai tare juvățul. La care Guliță, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
chelia căruia clocea deja meningita revoluției. Chiar dacă n-am prea înțeles ce-i cu nifiliștii helveți, să trecem la Drama din amor cu care ne și așezăm sub titlul paginii, Iadul casnic. Camil Brukel, amant tînăr, de familie bună, își terorizează amanta, o aia, și chiar îi și administrează, la un moment dat, un glonț, mai mult ca s-o sperie, zice el. Într-o noapte, face ce face și-o scoate din birtul în care nefericita libertină își consuma splinul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Basarabia nu numai pentru a salvgarda depozitele sale, dar și pentru salvgardarea vieții și bunurilor tuturor locuitorilor provinciei, fără deosebire de origine sau naționalitate, și că aceasta s-a produs în urma cererilor presante ale „Sfatului Țării” și a întregii populații terorizate prin excesele bolșevice, așa cum s-a explicat pe larg mai sus. 7. Este foarte dificil pentru guvernul român să pună astăzi la îndoială veracitatea și temeinicia afirmațiilor conținute în raportul pe care îl făcuse odinioară generalul Coandă, cu atât mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de șomaj în perioada în care, împreună cu soțul său, își construiește o casă. Soțul lui Martine are o situație din punct de vedere profesional instabilă și și-a pierdut deja locul de muncă de mai multe ori. Teama insolvabilității o terorizează pe pacientă. Factori de menținere și de agravare Soțul lui Martine este apropiat de aceasta, o susține, uneori prea mult. El își asumă în mod regulat sarcinile gospodărești, situație care îi amplifică acesteia sentimentul inutilității și mediocrității. Datorită situației sale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
hienelor” - imaginea lugubră a speranței eschatologice într-un univers otrăvit și stigmatizat, unde, odată cu cărțile, „bisericile goale” și bibliotecile, metafizica și idealitatea eșuează în abisul fetid al descompunerii și aneantizării. Viziunea cu accente morbide a autorului, născută dintr-un imaginar terorizat de apropierea morții, trece și asupra iubirii, ale cărei gesturi capătă înfățișarea grotescă a dansurilor macabre medievale: „Ultimul drum al tău trece prin nimfe/ scheletice, prin răvășite membre/ de paradis bolnav” (Eros în amurg). Corabia lui Sebastian (1978), volum publicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
compensare prin ficțiune justifică tratarea ironică a prototipului caragialian al ipistatului, devenit anchetator, șef de cadre sau securist. Printr-o comică inversiune de roluri, anchetatorul din Frica (titlu semnificativ care-l substituie la reeditare pe cel de Confesiuni paralele) este terorizat realmente de subiectul chestionat, decis să-i completeze oral, telefonic, printr-o avalanșă de scrisori, etc. o autobiografie cu numeroase variante, de-a dreptul flexibilă și proliferabilă la infinit. În structura personajului de factură caragialiană, o mutație semnificativă intervine la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și Niña), genovezul Christoforo Colombo, Cristofor Columb (1451-1506), părăsește pe 3 august 1492 portul Palos (în sud-estul Spaniei), în compania fraților Pinzon (Martin Alonso, Francisco Martin și Vincente Yañez), depășește în sfârșit oceanul, această mare de tenebre care i-a terorizat pe marinari încă din antichitate, iar la 12 octombrie ajunge la Guanahani, o mică insulă caraibiană, pe care amiralul Indiilor o va botaza San Salvador, astăzi Watling, în Bahamas, iar apoi în Cuba și Haiti, pe care o va numi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de conservare a unei purități amenințate și fragile. Senzualitatea unor eroine este o exaltare a vieții și a ființei umane necontrafăcute, autentice, în opoziție cu ipostaza oricărei vulgarități. Obsesia bestiei ca forță ostilă și imprevizibilă o au multe personaje feminine, terorizate de imaginea diformității și dizarmoniei de care sunt iremediabil înconjurate și asediate. Căci viața se amestecă inevitabil cu moartea, frumosul cu urâtul, binele cu răul, într-o dialectică pe care scriitoarea o înțelege uneori, dar nu o acceptă niciodată. Fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
înfățișarea unei simplități de catifea, care ascundea coduri de fier. Codul (convenția) care semnifică în fond imaginația însăși era mai puternic ca niciodată. Diferența era că în vest el apărea ca o îndepărtare de obscuritatea modernistă, pe când în est era terorizat de o aparentă claritate inofensivă și previzibilă a intenției, care de fapt a adus după ea nesfârșite ambiguități de limbaj. Autorii Desperado din vest au imaginat o mulțime de fețe ale cortinei de fier. Iată câteva dintre ele: * Răsturnări imaginare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o nouă spaimă, aceea de a cădea în cursa unui sistem terifiant, pe care se bazează de fapt toate distopiile. Lanark e prins în cursa propriei vieți, care devine distopică și îl ucide; Ralph (eroul lui Golding) e prizonierul insulei terorizate de Împăratul muștelor și e salvat de un adult; profesorul lui Bradbury o ia la goană din Slaka și descoperă abia la capăt că nu a înțeles nimic din riturile comuniste pe când era acolo. Lumea distopică, indiferent că în jurul ei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Îi mai aparțin cel puțin patru lucrări: „Cântecul lui Ullikummixe "Ullikummi"”, puternicul monstru de piatră surd și orb În fața seducției lui Iștarxe "Iștar"; acest monstru, care fusese procreat de Kumarbi cu o stâncă imensă ca adversar al zeului furtunii, Îi terorizează pe zei până când Ea, luând cuțitul care fusese folosit odinioară la despărțirea cerului de pământ, Îi retează uriașului Upellurixe "Upelluri" sprijinul; „mitul lui ¾eddamu”, un balaur uimitor de vorace născut din Kumarbi și fiica Mării; „Cântecul de Argint”, născut din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
moarte în el. Și pentru că acesta este gata de moarte, celălalt preia și sacrifică, în frica lui, ceea ce acesta îi oferă ca preț al fricii învinse: viața lui. Așa cum frica învinsă lasă să apară curajul, „frica celuilalt“ eliberează teroarea: el terorizează pentru că îi este frică. Pentru că „frica celuilalt“ este o stare perpetuă, teroarea nu poate să se manifeste intermitent: ea are perseverența acestei frici compacte și este însăși proiecția ei. Teroarea se hrănește din iluzia că obiectul fricii, care provoacă și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sunt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. „Omul nou“ este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; „omul nou“ este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
noastră de destin. Că această porție nu e chiar cea sperată? Dar în așteptarea părintelui celui bun, ne putem oricând mulțumi cu cel care acceptă să preia rolul despovărării noastre și care rămâne un părinte, chiar dacă, hotărând pentru noi, pedepsește, terorizează și uneori omoară. Dar există acest altul ? Există altul care să facă în locul nostru ceea ce noi înșine nu vrem să facem pentru noi? Există altul care să se ia și să ne ia atât de tare în serios, încât să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și cei din generația lui fuseseră plămădiți de către Primul Război Mondial (și nu de secolul al XIX-lea). Prin urmare, "nici măcar perspectiva noastră istorică nu poate fi aceeași"161. Iată ce scria Giurescu: "Secția de Istorie a Academiei este încă terorizată de o gerontocrație"162. Nu este deloc greu să ghicim la cine se referea Giurescu. Să ne amintim de discursul de deschidere ținut de Panaitescu în 1929 la Congresul de la Sibiu. El își exprima dorința "de a face (astfel ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și ce să faci atunci cînd te afli în fața asasinilor tăi" și (după cum își amintește ziaristul) Iorga a coborît binedispus spre zgomotoasa sală de curs68. Dacă Iorga lua în ușor pericolul, soția și fiicele lui (doamna Liliana și Alina) erau terorizate. Și nu numai familia Iorga, chiar și prietenii familiei și servitorii se temeau foarte mult pentru viața lui. Era acum ministru, Președinte al Senatului Corporatist și membru permanent al Noului Consiliu de Coroană Consultativ, cu funcții și răspunderi sporite 69
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Roșii s-au prelungit mult după dezmembrarea Germaniei. Desigur, războaiele de ocupație nu erau o raritate În Europa. Dimpotrivă. Amintirea Războiului de 30 de ani din Germania secolului al XVII-lea (când armatele de mercenari trăiau pe socoteala populației locale, terorizând-o) dăinuie Încă, după 300 de ani, În basme și povești. În Spania anilor ’30, bunicile Încă Îi mai linișteau pe copiii obraznici cu amenințarea că vine Napoleon. Dar În cel de-al doilea război mondial, experiența ocupației a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]