1,581 matches
-
comorile ard de cu sară pînă la miezul nopții, sînt comori răle, stăpînite de Necuratul; de ard de la miezul nopții pînă în zori de ziuă, sînt curate și halal de cel ce le găsește, că are cu ce trăi în tihnă. Cînd se vede jucînd vreo comoară, iese flacără verde-albastră; cînd e aur, iese flacără galbenă. Cînd se vede jucînd vreo comoară, să se facă o gropiță în acel loc, căci, mutîndu-se comoara, se mută și groapa cu ea și se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a pășit, cinic, peste ea. Spectacolul a fost scos de pe afiș și era evident că, sub viitoarea direcție, nu se va mai relua. Peste cîteva zile, într-o mică berărie de lîngă teatru, mașinistul-șef al teatrului își lipăia, în tihnă, berea. Se așează la masă, întîmplător(?), un amic. Din vorbă-n vorbă, amicul aduce vorba despre cele 20 de plăci de tablă. Se face o înțelegere: pentru fiecare două table, mașinistul primește o sticlă de votcă. Tîrgul pare avantajos pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
roman exotic avînd ca temă întîlnirea între două civilizații."(5) Chiar dacă citită în traducere (6), opera ambasadorului Nicolae Milescu Spătarul își păstrează o energie a narațiunii, caracteristică suflului epic. Autorul nu este simplul diarist, un solitar care-și află în tihna locului său de recluziune sau de reculegere refugiul pentru meditație, pentru introspecție. Jurnalul lui are un destinatar, un cititor ce s-ar chema "intim"(7), de n-ar fi unul cît se poate de oficial: explicit, țarul Alexei Mihailovici. Scrierea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
este copil, ―drăgăliță Doamne, eram și eu acum holtei, din păcate!Despărțirea de satul natal a copilului este una simbolică. Părăsindu-și satul, copiii își părăsesc în același timp copilăria, își iau adio pentru totdeauna de la libertatea ludică șsi de la tihna trăirii fără gânduri și fără probleme. Acest episod simbolizează pierderea paradisului copilăriei, la care nimeni nu se va mai întoarce vreodată și în același timp semnifică reintrarea brutală în timpul real și dureros. În acest fel, Amintiri din copilarie este o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dogmă. Ultimele fraze din jurnalul lui Fred Vasilescu învederează afirmația. În chip aproape firesc, spre deosebire de raportul tensionat dintre tată și copii, relația acestora cu Raluca Eminovici a fost plină de o devotată afecțiune și iubire. În preajma mamei ei regăseau acea tihnă și senzație de protecție, tulburate de puseele autoritare ale tatălui: "Copiii o iubeau mai mult decât pe tată, pentru că, blândă și miloasă, îi apăra și îi ascundea de vajnica mânie pedagogică a acestuia."291. Poezia naturii, care la Eminescu se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
diferite boli, să le accepte cu mulțumire și rugăciune către Dumnezeu, cu răbdare, fără cârtire, ca pe o binecuvântare cerească. Căci „calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu răsfăț (cu tihnă). Calea tihnei știm unde sfârșește, iar pe cel ce se scufundă pe sine în Dumnezeu nu-l vrea Dumnezeu să fie niciodată fără grijă. Însă el trebuie să fie cu grijă pentru adevăr. Dar și din aceasta se cunoaște că
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
să le accepte cu mulțumire și rugăciune către Dumnezeu, cu răbdare, fără cârtire, ca pe o binecuvântare cerească. Căci „calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu răsfăț (cu tihnă). Calea tihnei știm unde sfârșește, iar pe cel ce se scufundă pe sine în Dumnezeu nu-l vrea Dumnezeu să fie niciodată fără grijă. Însă el trebuie să fie cu grijă pentru adevăr. Dar și din aceasta se cunoaște că este sub
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
clar că nu mai avea mult timp de trăit. Îl întreb: <<Cum te simți?>> Se uită la mine cu o privire adâncă și senină - era țăran, simțeai în el acea pace a câmpiilor, a pădurilor, a unei vieți trăite în tihna ritmului firesc al vieții la țară - șimi spuse: În noaptea asta voi muri>>. I-am răspuns: <<Da, azi vei muri. Ți-e frică?>> <<Nu mi-e frică să mor, dar mă doare să mor cu desăvârșire singur. Dacă muream acasă
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
diferite boli, să le accepte cu mulțumire și rugăciune către Dumnezeu, cu răbdare, fără cârtire, ca pe o binecuvântare cerească. Căci „calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu răsfăț (cu tihnă). Calea tihnei știm unde sfârșește, iar pe cel ce se scufundă pe sine în Dumnezeu nu-l vrea Dumnezeu să fie niciodată fără grijă. Însă el trebuie să fie cu grijă pentru adevăr. Dar și din aceasta se cunoaște că
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
să le accepte cu mulțumire și rugăciune către Dumnezeu, cu răbdare, fără cârtire, ca pe o binecuvântare cerească. Căci „calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu răsfăț (cu tihnă). Calea tihnei știm unde sfârșește, iar pe cel ce se scufundă pe sine în Dumnezeu nu-l vrea Dumnezeu să fie niciodată fără grijă. Însă el trebuie să fie cu grijă pentru adevăr. Dar și din aceasta se cunoaște că este sub
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
clar că nu mai avea mult timp de trăit. Îl întreb: <<Cum te simți?>> Se uită la mine cu o privire adâncă și senină - era țăran, simțeai în el acea pace a câmpiilor, a pădurilor, a unei vieți trăite în tihna ritmului firesc al vieții la țară - șimi spuse: În noaptea asta voi muri>>. I-am răspuns: <<Da, azi vei muri. Ți-e frică?>> <<Nu mi-e frică să mor, dar mă doare să mor cu desăvârșire singur. Dacă muream acasă
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
câte nu urmează de aici, ce urâte porniri se înrădăcinează în suflete cu o diabolică îndârjire: Gândurile se desprind să urmeze numai o cale, aceea care pornește de la tine și se întoarce tot la tine, mulțumite de ce au strâns pentru tihna ta. sentimentele își arogă dreptul să nu fie tulburate de nimic în alegerea lor după satisfacții imediate. Că binele ți-1 clădești pe suferințele altora, ca ce ai adunat tu e smuls de la cei care trebuie să aibă și ei
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
patrimoniului cultural..., p. 94. 37 Ibidem, p. 97. 38 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 36. 72 2. Activitatea politică După o activitate îndelungată în viața politică a țării, având o poziție și o prestanță care puteau să-i permită retragerea în tihna bibliotecilor și arhivelor, Alexandru Lapedatu nu a rămas nici o clipă în afara evenimentelor. El a continuat să ia parte la viața politică a țării. În condițiile instaurării regimului monarhiei autoritare prin lovitura de la 10 februarie 1938, de către regele Carol al II
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
patrimoniului cultural..., p. 94. 37 Ibidem, p. 97. 38 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 36. 72 2. Activitatea politică După o activitate îndelungată în viața politică a țării, având o poziție și o prestanță care puteau să-i permită retragerea în tihna bibliotecilor și arhivelor, Alexandru Lapedatu nu a rămas nici o clipă în afara evenimentelor. El a continuat să ia parte la viața politică a țării. În condițiile instaurării regimului monarhiei autoritare prin lovitura de la 10 februarie 1938, de către regele Carol al II
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
călare/ aleargă până-n margine de zi.// ajuns, coboară și se-ntinde/ între tufe de ciulini./ în lumina lunii ochii și-i deschide,/ largi și umezi, știind:// dimineața este astăzi/ o bucată de metal/ din micul clopot care ieri/ vestea de tihnă și mișcare" (nor de nor se-nșiră). Acest gen de descripții, în general succinte și nu întotdeauna convingătoare, se va mai regăsi în paginile cărții, alături de mici elegii, melancolii ușoare sau mai grave, stampe "din țara landurilor", elegii amnășane unele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Sideralia (1979). Publică poezii, eseuri, proză scurtă în numeroase reviste din România. Cărți de poezie: Sideralia, Editura Litera, București, 1979; Farmacii astrale, Editura Junimea, Iași, 1981; Astrul cojilor de ou, Editura Casa de Cultură Vaslui, 1982; Falii 1, Editura 1983; Tihna scoicilor, Editura Junimea, Iași, 1984; Falii 2, Editura 1985; Cabinetul doctorului Apollon, Editura Cartea Românească, București, 1986; Căruța cu nebuni, Editura Contact Internațional, Iași, 1992; Mișcarea cerească, Editura Contact Internațional, Iași, 1993; Vrăjitorii Marelui Vid, Editura Moonfall Press & Contact Internațional
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
efortului continuu de transgresare a granițelor dintre discipline și de valorizare a acelui Unu din și de dincolo de multiplu. Stihuri generos risipite prin volume precum Farmacii astrale (Editura Junimea, Iași, 1981), Astrul cojilor de ou (Casa de Cultură Vaslui, 1982), Tihna Scoicilor Mnemoclastele poesiei (Editura Junimea, Iași, 1984), Cabinetul Doctorului Apollon (Editura Cartea Românească, București, 1986), Mișcarea cerească (Editura Contact Internațional, Iași, 1993), Vrăjitorii Marelui Vid/ Magicians of the Emptiness (Editura Moonfall Press & Contact Internațional, Iași, 1997), Rondeluri și Ovoide (Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
e adevărat, și în restul creației: "Azi, romburi, cuburi, s'au retras/ orânduindu-se în sfere./ Cel mai senin din Labirintul Cerului/ e-acum. Sus, știu, e Podul Curcubeu/ iubindu-ne în cele Șapte Serpentine/ prin care ai urcat din tihna scoicilor,/ tu, perla, mnemocăruța clipelor stelare.// Azi, norii ovoizi, galbene cuburi/ s-au retras orânduindu-se în sfere./ Primește-ți puterea, adâncă blândețe/ și coboară gândul adânc" (Vindecare în nor). Frecvența textuală a acestei imagistici matematice ne indică faptul că
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
îi conferă serenitatea de care are nevoie Seninătatea lemnului dă chiar titlul celui de-al doilea op apărut la editura ieșeană Cronica, în 1997. Spațiul de reculegere preferat este reprezentat, într-o secțiune a creației, de muzeul din Mircești, în tihna căruia fertilitatea lirică pare inepuizabilă: "Cea de-a treisprezecea poezie tot ție ți-o închin/ din jilțul meu înalt de lut aprins de ape/ în care viețuiesc treizeci de morți/ cu cefele sparte de veacuri/ si oale-n mâini de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
odihnește / inima lângă mine (Odihnă ierbii). Pentru Leopardi contopirea nu poate avea loc în prezent; prin urmare chipul iubit al femeii-natură este fie contemplat din afară, fie revăzut în amintire. Eul privește cu un sentiment dureros de excludere armonia și tihna acesteia: Tu dormi; eu stau și bolta-nșelătoare / ce ne zâmbește-ocrotitor contemplu / și vechea atotputernica natură / ce m-a creat durerii (Seara zilei de sărbătoare, vv. 12-15).394 Între privitor și scenă din fața ochilor săi: femeia și natura perfect consubstanțiale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nocturn, mereu armonios. Așa cum silueta feminină din Seara zilei de sărbătoare, cufundata deopotrivă în somn și în tabloul cu luna prilejuia perspectiva contemplativa, iubita eului din poezia ermetica, pradă somnului, uneori împietrita, ca o statuie de marmură din antichitate, transmite tihna, pace, liniște: posa dolce, abbandonata, serenità. Întâi Leopardi, apoi Quasimodo opun seninătății clasice a aparițiilor feminine tulburarea eului exclus din armonia ce o caracterizează pe iubita și pe natură deopotrivă și în care ar dori să se integreze. În ciuda acestei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poeziei ambilor autori, fapt confirmat de felul în care Quasimodo aglomerează în ficțiunile sale figuri feminine din trecutul personal. La el proiecția trecutului se contopește cu visul și dă naștere unui univers al evadării din timp, unui adăpost aducător de tihna. Din sfera motivelor spațiale el îl preia direct de la scriitorul romantic pe cel al desișului. Această limită a vizualului, care în Infinitul împiedica privirea și filtra vântul, determinând aprofundarea cunoașterii, este folosit de Quasimodo cu alte funcții. Păstrând în minte
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nu se bazează pe "logică", nici pe ordonarea dualistă a ideilor, așa cum ne-am deprins aproape tradițional să ni se picure în minte, umplîndu-ne de un soi de angoasă spirituală greu de înlăturat. Gîndirea modernă, care ne-a smuls din tihna unității, nu ne mai satisface. Căutăm un cer nou și un pămînt nou, în care sufletul să fie iarăși liniștit și binecuvîntat, un tărîm al făgăduinței în care Dumnezeu și cu mine suntem unul, în care devenim cu toții fii ai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
picturale, sculpturale și muzicale oferite, așezămintele respective au produs bucurii oamenilor ieșiți să sărbătorească, să se întâlnească. Ele trebuie scoase din paraginile ruinătoare atât pentru frumusețea peisajului și a atmosferei create de un personal talentat, cât și pentru că reconstruiesc climatul tihnei, al apropierii oamenilor. Sunt suficiente cele peste două decenii de cultivare a paradoxului de a fi "oameni săraci în țară bogată turistic". Să părăsim sărăcia mentală și sufletească periculoase și să revenim la frumuseți și daruri naturale foarte reușit redate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]