1,534 matches
-
fiecare mână câte o conservă cu boabe de năut, roși. Fiindcă fusese luat prin surprindere, nu-și putea recăpăta ușor siguranța sa masculină. — Îmi pare rău... spuse, Înclinând capul spre dreapta. Rose interpretă ticul nervos ca pe un semn de timiditate. Îi zâmbi tânărului ca să-i arate că Îl ierta și apoi se uită la fața lui aproape fără să clipească, făcându-l să se simtă și mai nervos. În afară de expresia suavă, de iepuraș care i se Întipărise pe chip, Rose
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
S-a iscat o veselie generală printre clienții care, după ce mâncaseră și băuseră pe săturate, erau mai mult decât pregătiți să se apuce de cântat. Când lăutarii și-au făcut apariția lângă ei, Armanoush s-a simțit brusc cuprinsă de timiditate. Însă spre ușurarea ei aceștia nu au silit-o să cânte. S-a dovedit că nici Asya nu era mare cântăreață. Au ascultat-o pe mătușa Zeliha acompaniindu-i pe lăutari cu o voce dulce de contraltă - o voce care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În fiecare mână o cutie de boabe de năut. De-a lungul anilor vorbiseră de multe ori despre ziua aia, râzând de fiecare detaliu pe care și-l puteau aminti. Totuși aveau amintiri destul de diferite despre ea: Rose evoca Întotdeauna timiditatea și nervozitatea lui, pe când el Își amintea de părul ei strălucitor și de Îndrăzneala ei, care Îl intimidaseră la Început. De atunci nu se mai simțise niciodată intimidat de Rose. Dimpotrivă, a fi cu Rose era ca și când s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
știe când. Avea obiceiul să-și Încline capul spre dreapta În timp ce vorbea, o mișcare bruscă, mecanică, ce se intensifica atunci când era peste măsură de nervos sau se afla În prezența unor străini. Uneori alții confundau din greșeală mișcarea aia cu timiditatea, Însă Zeliha credea că nu era nimic altceva decât un semn de pură nesiguranță. Sprijinindu-se Într-un cot, a ridicat din umeri. — Pot să ascult ce vreau, așa cum vreau. Însă În loc să se certe cu ea sau să trântească ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mea cînd nu mă regăseam pe mine însumi decît în Cafeneaua Timizilor. La 19 ani, sosit în Capitală pentru a urma studii de filozofie, am descoperit că noua libertate care mi se oferea pe tavă nu mă vindeca nicidecum de timiditate. Preferam să scriu decît să conversez. replicile cele mai strălucite le pronunțam în gînd. ori de cîte ori mă aflam cu mai mult de o persoană la masă, eu eram cel care tăcea cel mai mult. Cînd îi auzeam pe
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pentru mine un semn că urma să fiu pedepsit pentru impertinența mea, pentru îndrăzneala de a fi trecut pragul acelei cafenele și de a fi introdus în ritualul atît de rodat al locului un element perturbator, poate energia negativă a timidității mele. Cît vă datorez, vă rog ? niciodată, dar absolut niciodată, barmanul nu reacționa din prima la această întrebare a mea, chiar dacă în mod ostentativ începeam să-mi scot portmoneul cu mărunțiș, să scormonesc după monede sau să flutur prin aer
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
erau vizibile și pe rue du Faubourgmontmartre : cutii goale de bere abandonate pe trotuare, pubele așteptînd să fie golite, dar vomitîndu-și deja din abundență conținutul, resturi de saltele improvizate sub unele arcade și porticuri... Cîteva cafenele tocmai se deschideau cu timiditate, chelneri obosiți scoteau cu mișcări lente scaune și mese pe terase, iar primii alcoolici erau deja fixați la cîte o tejghea în așteptarea primului pahar cu vin alb. am intrat și eu într-una din acele cafenele obosite, m-am
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
părea să surîdă acestei invenții. Firma Universal Patch propunea pe piață o nouă modalitate de absorbție a medicamentelor, prin intermediul patch-urilor lipite pe piele, precum și o vastă gamă de noi tipuri de patch, cum ar fi patch-ul anti-angoasă, sau patch-ul anti timiditate, sau patch-ul management pentru stimularea autorității naturale. — sunt oameni cărora le este frică să rămînă singuri, îmi mai explică Victor. ei bine, noi le oferim patch-ul anti-singurătate. Iar celor care sunt agorafobi le oferim patch-ul anti-agorafobie. explicînd-mi toate acestea Victor
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
chiar dacă nu vei citi niciodată aceste rînduri, îți mulțumesc că ai continuat să-mi scrii cîte un poem pe zi. Din poeme n-am șters nimic, în ele n-am intervenit cu nimic. 72. Doamna Bordaz se apropie cu oarecare timiditate de parcela mea înconjurată de trandafiri. Din ezitarea ei emana un imens respect, probabil în fața rezultatul muncii mele, întrucît era evident că trandafirii mei aveau ceva în plus față de toți ceilalți plantați de alți locatari pe alte parcele din spatele imobilului
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
din viața sa. A avut, Între altele, parte de marea satisfacție să observe că populația din Basarabia Începuse să participe activ la viața României, că tânăra ei generație, precumpănitor rurală, se lepădase de tarele Înaintașilor ei, de aceea reținere și timiditate În raporturile cu târgoveții, În majoritate ruși, că Își formase o conștiință a egalității cu toți ceilalți oameni ți Începuse să se simtă stăpână la ea acasă. Din nefericire insă, În 1940, Basarabia a fost din nou răpita, iar avocații
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
pe aclamatul actor fără să-și ridice privirile. Greoi, dar activ, pregătea un mate Într-o căniță de culoarea cerului plină cu apă clocotită. Montenegro era gata să-l accepte; dar Parodi, având fără doar și poate doar alibiul propriei timidități, nu i l-a oferit; ca să-i insufle curaj, Montenegro l-a bătut cu palma pe umăr și a aprins o țigară din pachetul de Sublime de pe o băncuță. — Ai venit Înaintea orei stabilite, don Montenegro; știu ce te aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sa e normală, proprie unui mare scriitor care depășește agitația romantică, pentru a se Încorona, În final, cu nobila seninătate a clasicului. Să lămurim că, mai presus de orice reminiscență școlărească, Paladión nu cunoștea limbile moarte. În 1918, cu o timiditate care astăzi ne emoționează, a publicat Georgicele, după versiunea spaniolă a lui Ochoa; un an mai târziu, conștient de-acum de măreția sa spirituală, a tipărit De Divinatione, În limba latină. Și ce latină! Aceea a lui Cicero! Pentru unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
1932 (după cum afirmă Bioy În Șapte convorbiri cu Aldolfo Bioy Casares, de Fernando Sorrentino), În vila Victoriei Ocampo, care avea să devină cumnata lui Bioy, acesta are 18 ani și o droaie de neliniști literare, iar Borges - 33 și o timiditate comparabilă doar cu cea a noului prieten. La vila Victoriei este invitat În seara aceea celebrul Georges Duhamel. Borges și Bioy se iau cu vorba și pur și simplu Îl uită singur Într-un colț. Victoria se supără pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Astfel Încât volumul rezultat din atari colaborări e, Înainte de orice, o carte de Borges. Dar Bioy e, fără nici o Îndoială, un colaborator mai mult decât excepțional: „Aproape toate aceste prime narațiuni - mărturisește el peste ani - au intrigi concepute de Borges, pentru că timiditatea nu-mi Îngăduia să tratez cu el de la egal la egal. Nu mă refer la redactarea, ci la conceperea intrigii. Primele narațiuni de Bustos Domecq au mult mai multe de la Borges decât de la mine. Eu aduceam fraze, detalii, lucruri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu vă închipuiți. Și dinspre stradă miroase a măgar. A bălegar de măgar. Cîte muște tot atîția măgari sînt la noi." Ar fi trebuit să rîdă, cunoștea tipul de ins care face glume ca să poată ieși din stinghereală, din strînsoarea timidității. N-a rîs. Poate nici nu era de rîs. "O sută de lei pe noapte. Și noaptea asta intră la socoteală." Apoi, ca să se scuze, "sînt mușterii puțini și trebuie să o scot la capăt cumva cu cheltuielile. Nici n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
făcut în numele firmei Mott de către Leonard Bîlbîie, aranjament despre care cei de la firmă habar nu aveau. De asta îi și plăcea lui Radul Popianu de Leonard Bîlbîie, putea și făcea mult mai multe decît arăta figura lui domoală și clăpăugă, timiditatea oarecum afișată, de asta își dăduse seama la timp, un aer de adormire care plutea în preajmă. Descoperise, nici nu se putea altfel, doar era deșcă bătrînă, că Leonard Bîlbîie nu era nici pe departe așa cum arăta, dar nici prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sprijinitori la București, iar el știe dincotro trebuie să bată vîntul, nu e o chiar fosilă, un boier cu ișlic și caftan. În capul junilor, ei îi făcuseră o favoare prințului cu toate că transpiraseră de emoție și le tremurase glasul de timiditate, după cum îi relatase Bîlbîie. Oricum, mișcarea fusese inteligentă, Basarab Cantacuzino nu mai era un necunoscut pentru tineri și cînd va veni vremea nu trebuiau decît să-l recunoască. E mult mai ușor să recunoști decît să cunoști! Îl vor recunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fumeze. Fumam și eu, dar am uitat să aprind, atât de curios eram să văd ce-o să se întîmple. - Domnule Pisani, i-a spus Orleanu fără obișnuitul lui surâs care se vroia fin, puțin batjocoritor (îi masca de fapt o timiditate discretă și un complex de om de cultură autodidact), ce ziceți dumneavoastră de cuvântul inefabil? Bătrânul s-a zbârlit cu mult mai mult decât sperasem noi că avea să se întîmple, s-a ridicat peste birou agresiv și a început
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
politice este condiționat de câțiva predictori clasici: interesul pentru politică, încrederea în capacitatea de a schimba ceva prin participarea politică (self-efficacy), discuțiile despre politică sau sentimentul că mersul la vot este o datorie civică. De asemenea, anumite caracteristici psihologice, precum timiditatea, agresivitatea sau evitarea conflictului, au un impact direct asupra comportamentului de vot (Blais și Labbe-St-Vincent, 2011). Sintetizând, aceste studii recente demonstrează faptul că variabilele psihologice sunt la fel de importante ca și cele sociale, economice sau politice în înțelegerea motivațiilor care stau
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
niciodată așa. — Cred că mă îndrăgostesc de tine, Francesca Tyler. Blând, dar ferm, îi scoase șorțul mare în dungi și o conduse în dormitor. Capitolul 6 Acum când venise în sfârșit momentul, Fran își închipui că va fi cuprinsă de timiditate sau stânjeneală, dar simțind respirația fierbinte a lui Laurence pe gâtul ei și atingerea solidă a trupului lui, nu fu conștientă decât de o senzație de ușurare. O dorea, de fapt. Cu neașteptată îndemânare, el îi desfăcu fiecare nasture al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
casa lui? Ce straniu era că a face dragoste părea un lucru mai puțin intim decât a rămâne peste noapte la celălalt. Jos Laurence zâmbea. Arăta și mai chipeș în halatul de baie decât în hainele lui obișnuite. Mă întrebam, timiditatea îi revenise, dar acum părea cea unui băiețel, fermecătoare, nu cum fusese, cu o clipă în urmă, un mijloc de-a o ține la distanță, dacă ți-ar plăcea să vii să faci cunoștință cu mama. Fran simți, rușinată, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
întîmplat mai târziu. Dorind să mă strivească sub greutatea autorității sale, el a declanșat în mine o opoziție înverșunată care n-a lăsat să se piardă nici un defect de-al meu. M-am războit cu tot ce era în mine timiditate, îndoială, modestie și am pus în locul lor o dorință aprigă de a-mi da dreptate, indiferent ce făceam. Am devenit un fel de fanatic al nesupunerii, un fel de bigot al nesăbuinței și îmi cheltuiam energiile până la secătuire în această
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
așezase pe marginea patului, picior peste picior, în așa fel încît să i se dea, ușor, la o parte halatul. Și, cu o spaimă voluptuoasă, am descoperit că era goală pe dedesubt. Ca să mă ajute să-mi înving o eventuală timiditate, făcu și o mișcare greșită, lăsîndu-mă să-i văd coapsele grase și albe până sus. Mă privea cu ochi galeși, aburiți de așteptare și câteva clipe n-a vorbit în mine decât instinctul. Mușcat de dorință, hipnotizat de pulpele albe
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în aer. Bănuiești că minte. De unde atâta polen toamna? Și insiști mai departe. Îi propui chiar un compromis; să te aștepte în cătun până îți desăvârșești răzbunarea. În cele din urmă reușești să-i impui voința ta. Era normal. Cu timiditatea lui cam greoaie și cuviincioasă, doctorul Dinu nu putea să-ți reziste la nesfârșit. Și porniți împreună. La baltă, un bătrân se plimbă singur pe mal. Vecu. Deodată îți vine o idee năstrușnică, să-l duci pe Vecu la mlaștină
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sala de spectacol s-a făcut mai întâi liniște. Nimeni nu îndrăznea să miște nici măcar un deget. Se auzeau doar câteva șoapte sfioase. Apoi lumea a prins să se foiască și chiar să se ridice în picioare. La început, cu timiditate și uitându-se în jur, să vadă dacă și alții le urmează exemplul; apoi, cu oarecare grăbire. Cei din primele rânduri s-au sculat cu toții, mai repede decât ceilalți. I-au imitat și alții, din celelalte șiruri. Odată în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]