1,242 matches
-
pictate de o parte și de alta a icoanei Sf. Nicolae, întocmai cu cea de deasupra intrării în biserică, patru scene care reprezintă Nașterea Sf.Nicolae, prima minune de după naștere, Sf. Nicolae învățacel, Sf. Nicolae preot. Ciclul se continuă în timpanul sudic cu următoarele opt scene: Sf. Nicolae îi apare lui Constantin, Pilda fecioarelor, Cei trei generali îi mulțumesc Sf. Nicolae, Sf. Nicolae îl salvează pe Vasile de sarazini, Povestea mării, Sf. Nicolae impiedică uciderea celor trei oameni, Sf. Nicolae îl
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
Decorul vegetal în care sunt inserate medalioanele celor doisprezece profeți este o constantă a ansamblului de la Hurezi, fiind prezent și în trapeza mănăstirii. Iconografia naosului este alcatuită conform aceluiași principiu, fiind inspirată din aceeași idee. Două din scenele figurate în timpane trimit la intrupare: Nașterea Fecioarei și Nasterea Mântuitorului. Amplasarea Cinei în registrul Patimilor e menită să sublinieze ideea de sacrificiu, condiție fundamentală a învierii. De remarcat este absența ciclului vieții Sf. Ioan Botezătorul, prezent în programul iconografic al bisericilor bolnițelor
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
La baza crucii, în colțul din stânga, un balaur, Iadul cel atotmâncător, amenință cu flăcări, iar în dreapta un călăreț, Lumea cea deșartă, își îndreaptă sulița către călugăr. Reprezentarea este însoțită de multe inscripții. Episodul are ca pandant alte trei pictate în timpanele pereților: Adormirea Sfântului Efrem, Lapidarea Sfântului Ștefan și Corabia creștinătății. Prima scena apare la Muntele Athos, în Mănăstirea Dochiariu, unde ocupă un perete întreg, într-o formă iconografică complexă, alături de Apocalipsă, dar este frecventă mai ales în pictura cretană. Originile
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât și timpanul ce separă bolta naosului de cea a pronaosului au în zona centrală orificii. Pereții încă mai poartă urmele vechilor picturi, făcute probabil de zugravi de la Feisa. Alături de biserică se află clopotnița rămasă de la cealaltă biserică de lemn care a fost
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
între anii 1890-1900 de către firma Rieger Jägerndorf și este unica orgă clasică din oraș. Instrumentul se găsește în tribuna de deasupra intrării principale. Prospectul (fațada orgii) este format dintr-un turn central și două ferestre laterale. Deasupra turnului este un timpan iar pe cornișele ferestrelor la margine găsim câte o urnă. Fluierele din prospect sunt dispuse câte nouă în fiecare câmp, dulapul este vopsit în verde iar ornamentele sunt aurite. Orga dispune de 522 fluiere. Consola este atașată în partea stângă
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Vitalis al cărui trup a fost descoperit împreună cu cel al Sf. Agricola,de către Sf. Ambrosie în Bolognia în 393. Partea centrală este înconjurată de două arcade supraetajate.Cea de sus, "matrimoneum", era destinată femeilor măritate.O serie de mozaicuri pe timpan, deasupra traforului, înfățișează sacrificii din Vechiul Testament; povestea lui Avraam și Melchisedec, sacrificiul lui Isaac, povestea lui Moise și a Rugului aprins, profetul Ieremia și Isaia, reprezentări ale celor 12 triburi evreiești,precum și povestea lui Cain și Abel.Câte o pereche
Bazilica San Vitale () [Corola-website/Science/316363_a_317692]
-
sacrificiul lui Isaac, povestea lui Moise și a Rugului aprins, profetul Ieremia și Isaia, reprezentări ale celor 12 triburi evreiești,precum și povestea lui Cain și Abel.Câte o pereche de îngeri ținând un medalion cu cruce, încununează fiecare parte a timpanului.Pe pereții din margini, în colțuri, lângă ferestrele cu menouri, se află mozaicuri reprezentând pe cei patru evangheliști, sub simbolurile lor (înger, leu, bou și vultur) îmbrăcați în alb.În special, portretul leului se remarcă prin cruzimea sa de moarte
Bazilica San Vitale () [Corola-website/Science/316363_a_317692]
-
felul acesta găsind senzațiile obținute prin contactul direct cu obiectul ca senzația tactilă, gustativă etc și senzațiile obținute de la distanță ca senzația auditivă și și senzația vizuală. Pentru că era totuși un criteriu relativ superficial deoarece chiar și în cazul auzului timpanul are contact cu energia mecanică a vibrațiilor emanate de obiect Sherrington a trecut la a doua clasificare care avea ca punct de reper locul amplasării receptorilor. Conform cu acest criteriu autorul a stabilit că receptorii de la suprafața corpului adică exteroceptorii produc
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
pereți divizori frecvent întâlniți: primezul dintre pronaos și naos și iconostasul, aflat pe aliniamentul de est al navei, care prin cele trei deschizături comunică cu altarul absidei. Interiorul spațiului este acoperit de o boltă unică semicilindrică, care spre vest are timpanul, păstrând încă unele fragmente din picture anteriorului edificiu. Bolta absidei, de aceeași formă, este retrasă de la nivelul pereților. Toate aceste elemente fac dovada realizării bisericii în secolul al XVIII-lea. Liniatura bârnelor este întreruptă doar de ferestrele în mărime de
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
sau tuba auditivă este un canal ce face legătura între timpan (urechea medie) și nazofaringe. La adulți are o lungime de aproximativ 3,5 cm. Se întinde de la orificiul timpanic, situat pe peretele anterior al urechii medii, până la orificiul faringian situat pe peretele extern al nazofaringelui. Este alcătuită din două porțiuni
Trompa lui Eustachio () [Corola-website/Science/324967_a_326296]
-
două porțiuni: acestea două fiind unite printr-o bază îngustă, numită "istmul trompei lui Eustachio". Lumenul tubei este tapetat de mucoasa respiratoare, continuatoare a celei nazofaringiene. Principalii mușchi ai tubei auditive sunt mușchii "levator al valului palatin", "salpingofaringian", "tensor al timpanului", "tensor al valului palatin". Funcția principala a trompei lui Eustachio este egalizarea presiunii timpanice cu cea externă. se poate deschide în timpul înghițirii, a căscatului sau a manevrei Valsalva (expirație forțată cu glota închisă).
Trompa lui Eustachio () [Corola-website/Science/324967_a_326296]
-
balcon realizat din grilaj metalic și consolă de piatră. Peste axul central se observă un fronton triunghiular drept realizat în stil baroc. Ferestrele sunt înconjurate de chenare cu acoladă dublă ce prezintă inflexiuni și motive decorative vegetale și hereldice în timpan. În continuarea fațadei se regăsește poarta de acces în curte. Aceasta are un chenar de piatră de profil concav la muchie și semicircular. Pe de o parte și de alta a chenarului porții se află doi atlanți poziționați pe un
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
serviciului de securitate internă sud-coreean (KCIA), fiind arestat și încarcerat de mai multe ori. După asasinarea președintelui Park Chung-hee în octombrie 1979, Ko a fost ales președinte al unei organizații pentru unitate națională. În timpul unei torturi i s-a spart timpanul. În mai 1980 a fost acuzat de înaltă trădare, adus în fața unui tribunal și condamnat la 20 de ani închisoare. Datorită unei amnistii generale din 1982 a fost eliberat din închisoare și pus sub arest la domiciliu. În 1983 s-
Ko Un () [Corola-website/Science/327488_a_328817]
-
care au urmat. Scopul principal al lucrărilor din 1911 au fost de a stabiliza structura de lemn cu tiranți de fier transversali și a opri deformațiile din fundația de zidărie cu o chingă de fier, de jur-împrejur. Este posibil ca timpanul de vest să fi apărut atunci, sau mai înainte, odată cu adausul turnului peste pridvor. Tot la 1911 se presupune că a fost închis pridvorul cu scânduri, pentru a mări oarecât capacitatea bisericii de a primii credincioși. Pardoseala anterioară de cărămidă
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
pe proprietate de moșneni. Pisania bisericii, însemnată pe un panou de lemn, pe care se află datarea bisericii, a fost demontată și se păstrează în depozitele Mitropoliei din București. Unei renovări din 1883 i se datorează apariția turnului peste pridvor, timpanul spre vest și învelirea pereților exteriori cu blăni verticale. În interior, peretele despărțitor dintre tindă și naos a fost demolat iar interiorul placat cu blăni verticale. În anul 1936 a fost schimbată învelitoarea de șindrilă cu cea actuală de tablă
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
J. L. Bella. În aprilie 1882 s-a încheiat un contract cu tâmplarul Johann Barthmes pentru construirea altarului și a amvonului. Altarul a fost construit de Karl Dörschlag și avea ca temă "Mântuitorul învățând și milostivindu-se de copii". În timpanul portalului de intrare a fost montat un basorelief comandat la Viena, având tema “Isus printre copii”. Ceasornicarul A. Hartmann a oferit un orologiu pentru aceasta biserică. Cele două clădiri au fost inaugurate la 10 noiembrie 1883, la aniversarea a 400
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
ape, susținut de pilaștri. Altarul are forma semicirculară în interior și poligonală în exterior. Intrarea în biserică se face pe latura de est, printr-un portal cu muluri în stil neogotic. Ușa de la intrare este ornamentată cu fier, având în timpan un basorelief în care este reprezentat Isus Cristos înconjurat de copii. Pe aici se intră într-o antecameră. În partea de vest a bisericii se află galeria corului, unde este amplasată orga. Pe vitralii se află înscrise numele donatorului și
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
și Gavriil” are un plan simplu, dreptunghiular, cu pronaos, naos și absida poligonală cu cinci laturi. Naosul și absida sunt acoperite cu câte o boltă în leagăn, cea a altarului fiind intersectată pe est la capătul laturilor lungi, printr-un timpan, racordat cu restul laturilor printr-o suprafață trapezoidală. Pereții la exterior, cu excepția absidei, păstrează bârnele aparente, reliefându-se consolele, a căror crestături pornesc de la simpla cioplire, la retragerile succesive, în unghi drept, ajungând la profilul « cap de cal ». În secolul
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
scrisă pentru orchestră foarte mare. În afară de vioară solo, concertul necesită două flauturi (plus piculină), două oboaie (plus corn englez), două clarinete, un clarinet bas, doi fagoți (plus un contrafagot), patru corni, două trompete, trombon, harpă, coarde plus percuție care cuprinde timpan, tobă bas, cinele, gong, clopote tubulare, glockenspiel, vibrafon, xilofon și celestă. Ca și majoritatea concertelor, lucrarea este structurată în trei părți: O interpretare tipică a concertului durează aproximativ 25 de minute. Korngold a promis să compună doar muzică de film
Concertul pentru vioară (Korngold) () [Corola-website/Science/326583_a_327912]
-
prin urmare, concertul în Mi minor mai este cunoscut și sub numele de Concertul pentru vioară nr. 2). Concertul este scris pentru vioară solo și orchestră clasică standard: două flauturi, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete, timpane și coarde. După ce a fost numit dirijor șef al Orchestrei Gewandhaus din Leipzig în 1835, Mendelssohn l-a numit maestru de concert al orchestrei pe prietenul său din copilărie, Ferdinand David. Originile concertului se găsesc în această colaborare profesională. Într-
Concertul pentru vioară (Mendelssohn) () [Corola-website/Science/326599_a_327928]
-
sau nu titlul, cert este că editorul a ales să îl păstreze iar titlul a rămas. Simfonia este scrisă pentru trei flauturi (al treilea dublat de piculină), două oboaie, două clarinete, doi fagoți, patru corni, două trompete, trei tromboni, tubă, timpane, tobă bas, talgere, gong și coarde. Uneori, fagotul de la începutul primei părți este înlocuit cu clarinet bas.
Simfonia nr. 6 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/326605_a_327934]
-
și mai îngustă decât cea care acoperă naosul, înălțimea acesteia fiind de 3,99 metri iar lățimea fiind la fel ca și cea a absidei: 4,65 metri. Bolta care acoperă altarul este închisă în partea de răsărit cu un timpan drept, restul, în secțiunea ce se îngustează a absidei altarului fiind acoperită de un tavan drept. Încăperea este luminată de cele două ferestre amplasate una pe latura de sud iar cea de-a doua pe latura de est a absidei
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
pot determina apariția de despicături labiale și/sau palatine care se pot asocia, în unele cazuri, cu anomalii ale altor structuri derivate din primul arc branhial și care pot determina surditate (anomaliile ciocănașului și nicovalei sau ale mușchiului tensor al timpanului) sau defecte de fonație (anomaliile structurale ale vălului palatin moale sau ale mușchiul tensor al palatului moale). Cauzele care determină despicăturile labiale și palatine sunt încă insuficient cunoscute. Aceste malformații sunt catalogate în trei categorii: Despicăturile labiale și palatine izolate
Despicături labiale și palatine () [Corola-website/Science/322729_a_324058]
-
științific al ordinului, "Dermaptera", este de origine greacă, din cuvintele "dermatos" însemnând piele și "pteron" - aripă. A fost introdus de către Charles De Geer în 1773. Termenul popular provine din superstiția că urechelnițele își pot depozita ouăle în creierul uman perforând timpanul. Urechelnițele se ascund în locuri intunecate și umede, și există posibilitatea de a intra ocazional în canalul auditiv uman, dar fără ca acestea să caute în mod special prezența umană. Urechelnițele se găsesc în abundență în Americi și Eurasia. Urechelnița comună
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
soluționată monumental, cu un portic central situat în axa de simetrie, alcătuit din patru coloane ale ordinului corintic, flancate de doi piloni pătrați în secțiune, soluționați în aceiași cheie stilistică, pe care se sprijină un fronton triunghiular. Relieful sculptat al timpanului, executat de sculptorul L. Dubinovsky, la ultima reconstrucție a dispărut. Fațadele laterale au o compoziție simetrică, cu porticuri centrale din șase coloane la mijlocul fațadelor, cu rezalite, încununate cu frontoane triunghiulare, prin care au loc intrările laterale în clădite.. Sala teatrului
Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău () [Corola-website/Science/329653_a_330982]