2,401 matches
-
întregul context. Ce va fi însemnat, pentru editor, acest Pisa?", consemnează Aurelia Rusu. După cercetări insistente se descoperă într-un loc versul: "Piso, rivă înspumată"; de aici încep colaționările și în final se descoperă că era vorba, de fapt, despre Tisa. Pentru cititorul de-acum, chestiunea pare de o flagrantă evidență. Dar pentru un editor care are datoria de a respecta în transcriere textul original, lucrurile n-au fost deloc simple. Aurelia Rusu dă acum lămurirea: "Pe tot parcursul poeziei, Tisa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Tisa. Pentru cititorul de-acum, chestiunea pare de o flagrantă evidență. Dar pentru un editor care are datoria de a respecta în transcriere textul original, lucrurile n-au fost deloc simple. Aurelia Rusu dă acum lămurirea: "Pe tot parcursul poeziei, Tisa, atât în M, 25, cât și în retipărirea din O.XV, 935, citită: Pisa. Caligrafia fină, ornamental-arcuită a majusculelor, comportă două detalii decorative specifice, unul încolăcit frumos, la bază, și altul în rotunjirea terminală, a buclei de sus a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
patrie o singură limbă: spaniola, cu excepția doar a Braziliei, adică a bazinului Amazonului; aici se vorbește portugheza. Cât privește România, toate râurile izvorăsc din aceiași Carpați, anume dintr’un loc unde ei se strâng parcă asupra lor Înșiși. Nistrul și Tisa, care fac oarecum excepție, adică izvorăsc pe la periferia zonei, sunt tot un fel de frontiere; În acest creuzet, un popor care s’a chemat cândva geto-dac, viețuiește de cel puțin cinci milenii, de la Cucuteni Încoace. În același creuzet s’au
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
centralizat, cu atât va conferi o stabilitate mai bună. Cazul particular al României e fericit: oricâți ar fi cei ce se opun, mai mult visează o fragmentare a României, România se va reîntregi În bazinul său hidrografic, de la Nistru la Tisa. Nu e cazul Germaniei, Angliei sau Rusiei, de pildă, prea fragmentate din punct e vedere hidrografic. Asta poate contracara tendința de entropizare, adică de uniformizare, datorat impunerii unui mod de viață cosmopolit, uniform, comun, insipid, chiar dacă “civilizat”. Apa nu poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o barieră formidabilă între coasta Adriaticei și interiorul terestru al teritoriului Bosniei și Herțegovinei. Și mai la sud, întrega Grecie este străbătută de Munții Pindului. Principalul sistem hidrografic al regiunii este alcătuit din cursul Dunării și din afluenții ei: Drava, Tisa (Theiss), Sava, Morava, Iskerul, Siretul și Prutul. De-a lungul întregii istorii a Balcanilor, Dunărea a fost principala rută din regiune a invaziilor militare, comerțului și călătoriilor. Acest măreț drum fluvial pune obstacole în calea comunicării doar la Porțile de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
7; 29; 30; 31; 91 Ștefan Uroš al V-lea, 30 T Tîrgoviște, 196 Tamerlan, 41 Tanzimat, 252; 255; 256; 301; 302 Teofil, mitropolitul, 145 Tesalia, 36; 77; 201; 235; 294; 297; 315; 317; 320; 323 Theiss, rîul, vezi rîul Tisa, 14 Thessaloniki, 16; 171; 197; 232; 340; 341; 344 Timișoara, 92 Tisa, rîul, 14 Titograd, vezi Podgorica, 226 Tomis, vezi Constanța, 19 Tomislav, regele Croației, 34 Topal Osman Pașa, 310 Tott, baron de, 112 Tracia, 16; 77; 94; 294; 317
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Tîrgoviște, 196 Tamerlan, 41 Tanzimat, 252; 255; 256; 301; 302 Teofil, mitropolitul, 145 Tesalia, 36; 77; 201; 235; 294; 297; 315; 317; 320; 323 Theiss, rîul, vezi rîul Tisa, 14 Thessaloniki, 16; 171; 197; 232; 340; 341; 344 Timișoara, 92 Tisa, rîul, 14 Titograd, vezi Podgorica, 226 Tomis, vezi Constanța, 19 Tomislav, regele Croației, 34 Topal Osman Pașa, 310 Tott, baron de, 112 Tracia, 16; 77; 94; 294; 317; 319 Traian, împărat roman, 13; 20; 339 Trandifilov, Alexander, 243 Transilvania, 6
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acolo, iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obișnuitele clișee și pline de tâlc, scrise la persoana I, ca o spovadă a răposatului însuși. Tot în Săpânța am vizitat și Mănăstirea Peri. Aceasta, așezată fiind pe malul românesc al râului Tisa, în Parcul Dendrologic Livada, în imediata apropiere a graniței cu Ucraina, este făcută în întregime din lemn și are o înălțime de 78 de metri. Este cea mai înaltă mănăstire din lemn din lume. Drumul de întoarcere a fost lung
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și să mi-o pun aicea la cap (a arătat locul, lângă calendarul ce l-am adus de la Iași, pus pe perete, lângă pătucul ei în acel ungher de casă). Așa vreau, harta României, a Basarabiei, toată, de la Nistru până la Tisa (arată pe perete). Eu știu , că am văzut la Nina, este, și așa mie îmi încape aici pe perete. Eu când oi ridica capul m-oi uita și m-oi bucura.” ...câți dintre guvernanți, parlamentari, oameni politici sau noi, noi
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
învăța. Inspectorul mi-a răspuns: „Cine nu știe ungurește, nu poate mânca pâine ungurească”. Cu durere în suflet am venit acasă. I-am spus mamei mele că va trebui să mă refugiez în România. În 16 octombrie 1939 am trecut Tisa cu doi contrabandiști - oameni care se ocupau cu comerțul clandestin peste granița dintre România și Ungaria. Ajuns cu bine în România, m-am prezentat la poliția din Sighetul Marmației, unde am primit permis de liberă petrecere în România. Am plecat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la nevoie, dacă nu era prinsă cu un elastic sau în copci. Să ne ridicăm gulerele pentru a nu fi recunoscuți. Să avem tot timpul gumă de mestecat la noi sau, și mai bine, frunze de pătrunjel sau rămurele de tisă, pentru a nu ne mirosi gura (pătrunjelul și tisa făceau minuni, iar tisa avea și avantajul că putea fi culeasă de pe drum). Să tragem, de fapt, aerul, făcîndu-ne că-l dăm afară, atunci cînd vreun profesor ne punea să suflăm
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sau în copci. Să ne ridicăm gulerele pentru a nu fi recunoscuți. Să avem tot timpul gumă de mestecat la noi sau, și mai bine, frunze de pătrunjel sau rămurele de tisă, pentru a nu ne mirosi gura (pătrunjelul și tisa făceau minuni, iar tisa avea și avantajul că putea fi culeasă de pe drum). Să tragem, de fapt, aerul, făcîndu-ne că-l dăm afară, atunci cînd vreun profesor ne punea să suflăm. Să avem șervețele parfumate cu care să ne ștergem
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ne ridicăm gulerele pentru a nu fi recunoscuți. Să avem tot timpul gumă de mestecat la noi sau, și mai bine, frunze de pătrunjel sau rămurele de tisă, pentru a nu ne mirosi gura (pătrunjelul și tisa făceau minuni, iar tisa avea și avantajul că putea fi culeasă de pe drum). Să tragem, de fapt, aerul, făcîndu-ne că-l dăm afară, atunci cînd vreun profesor ne punea să suflăm. Să avem șervețele parfumate cu care să ne ștergem degetele (sau să fumăm
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
puțin prin împrejurimi și să meargă să servească masa pe undeva. Mergeau unul lângă altul fără a se privi. Părea că furtuna îi absorbise cu totul și nu vedeau nimic în jurul lor. La doi, trei pași de ei curgea înverșunată Tisa. Nenumărați oameni asistau de pe un pod la vuietul plăcut al valurilor înspumate ce se loveau, unele de altele la punctul lor de întâlnire, pe alocuri vertiginos învârtejându-se fără de nici un folos, dincolo de limitele rațiunii. La această scenă plăcută la privire și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
vertiginos învârtejându-se fără de nici un folos, dincolo de limitele rațiunii. La această scenă plăcută la privire și înfricoșătoare la atingere, fiecare devenise conștient de prezența celuilalt. Priveau cum valurile înspumate biciuiau și scăldau țărmul trecând peste mal și retrăgându-se imediat. Valurile Tisei păreau că își bat joc de nestatornicia și de caracterul tranzitoriu al omenirii, încercând la rândul ei să-și recapete stăpânirea de sine pe care o avea înainte de ploaia torențială. - Mie îmi place foarte mult, enorm de mult. Ador să
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
care provine din ebraicul ba’al agalah (ad litteram : „stăpân al carului”) <endnote id="(248, p. 160)"/>. Termenul a circulat și În Basarabia, Moldova <endnote id="(436)"/>, Bucovina, Podolia, Galiția și Maramureș : „tatăl ei [evreu dintr-un sat de dincolo de Tisa] era un biet balagulă ce-și câștiga anevoie o pâine pe capra unei cotiuge” <endnote id="(791, p. 75)"/>. Uneori, balagula desemna nu numai „căruțașul”, dar și „căruța” propriu-zisă : un car mare și greoi - cu sau fără coviltir -, menit să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atuncea s-o Împlut satu cu jizi, șî amu zâc că ei-s moșteni” <endnote id="(13, p. 311)"/>. Este posibil ca și Mihai Eminescu să se fi referit la această situație În poemul său Doina : De la Nistru pân’la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Poetul nu-i numea pe evrei ca atare, dar multă lume Îi bănuia În spatele termenilor de „străini” și „străinătate”. „Multe necazuri ne pricinuia [poemul] Doina”, Își va aduce aminte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
meu - în final - a fost să respectăm directivele Ministerului concretizate în manuale, fiindcă acolo „SUS” este răspunderea pentru nivelul învățămîntului. „Modernizările” neoficializate sînt permise, dar nu sînt obligatorii. Învățămîntul trebuie să fie unitar, de la „Nistru (citește alt rîu) pîn’ la Tisa.” P.S. Eu l-am citat pe Eminescu, „Dumnezeul românismului” , căci nici pe vremea lui nu era Nistru decît pe harta lumii. Anul acesta mă voi duce pe la cercurile pedagogice în cadrul cărora se țin lecții cu caracter oficial. într-o altă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
trebui să se facă. De făcut nu se făcea nimic, fiindcă de fiecare dată domnul Secretar de stat ne anunța, cu o mină tristă, că "deocamdată nu există buget". Precizez în acest context că la vremea respectivă ‚prietenii" noștri de pe Tisa dispuneau pentru promovarea culturală de câteva zeci de milioane de dolari! Am participat la mai multe reuniuni fără buget și, cam după un an, Herr Doktor ne anunță radios "Avem buget". Am tresărit toți fericiți, precum cardinalii de la Vatican la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Matei Corvin (deși nu l-am iertat că s-a luat de Ștefan cel Mare, care "i-a tras-o" la Baia), cu Petofi, Liszt și alți maghiari "de bine", am început să văd halucinant în culorile steagului vecinilor de pe Tisa, în special roșu și verde. Am întocmit o telegramă de răspuns, în termenii cei mai diplomatici cu putință, atenționând-o pe doamna ambasadoare că, rămânând puține zile până la sosirea președintelui, avea cu totul altceva de făcut decât să plece la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
caracteristică anume sau după o combinație de caracteristici; bordurile ca niște cutii pitice ce Încadrau aleile Înguste presărate cu pietriș, care se adunau laolaltă ca personajele unei piese de teatru; o bancă lungă, albastră, sprijinită de un gard viu de tisă, de forma unui cub; un strat pătrat de trandafiri Încadrat de un brâu de heliotropi - aceste caracteristici sunt evident asociate cu micile zone de parcuri din intersecțiile de la marginea Berlinului. La fel de clar, un scaun de fier subțire, a cărui umbră
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
iar Ungurii au ocupat partea de nord-vest a țării. Cât despre etica politicii românilor să amintim că În condiții internaționale favorabile pentru România, după primul război ea a refuzat oferta de a ocupa teritorii locuite de români la nord de Tisa și În Banatul sârbesc. Situarea României În lagărul socialist după cel de al doilea război nu a fost o opțiune proprie. A fost decizia Puterilor Aliate la Ialta după cum Malta a prefigurat evoluția post socialistă a statelor Tratatului de la Varșovia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
locul de naștere al directoarei liceului Eparhial din Chișinău, Elena Alistar, membră În Sfatul Țării și comuna Babele de unde este originar mareșalul Averescu. O frumoasă colaborare menține cu liceul din Bolgrad Ing. F. Nenov din Iași. Românii de la Nord de Tisa sunt așezați În 9 sate cu 40.000 locuitori. Zona făcea parte din Maramureșul istoric de mare rezonanța În trecutul și cultura românilor. Din această zonă a pornit descălecatul Moldovei prin Dragoș Lațcu, Sas si Bogdan precum si migrația țăranilor liberi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
2001 au apărut 4 numere din Revista Curierul "Ginta LAtină" și două suplimente: Rezistența basarabeană sub ocupație sovietică și Ilie Ilașcu erou național. Au fost tipărite la Editura "Terra Nostra" volumele „Noi ce din Generația '48”, „Românii de la Nord de Tisa”, „Dincolo de neguri e patria mea”. Congresul al V-lea al spiritualității românești (Herculane) Desfășurat În zilele de 28-29 noiembrie 2001 la Herculane cel de-al Vlea Congres al spiritualității românești a reunit reprezentanți a 80 organizații, societăți, intituții, publicații, posturi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
numește ARIADNEA FILUM. Pentru o mai bună reușită vă rog să-mi trimiteți adresele sau paginile WEB ale altor Asociații cu preocupări asemănătoare. 18.I. Ing. Ion Stoica Moreni Dâmbovița. Cu deosebită bucurie am primit volumul Românii de la Nord de Tisa. Conștientizarea soartei și a răspândirii conaționalilor noștri ne dă forțe morale de supraviețuire și siguranță. 22.I. Dr. Victoria Mălănescu Hațeg. Mulțumesc pentru revista „Curierul Ginta Latină” care Îmi aduce Încrederea că viitorul ne va aduce realizarea gândurilor pe care
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]