2,014 matches
-
mă gândesc mai bine, tot am făcut un progres: am reușit să-mi alung din memorie atmosfera tâmpit de încinsă de la ultima ședință. Adunare, da, ăsta e termenul cel mai nou, cum s-a și făcut, deja, o corectare. În toiul dezbaterilor! O adunare extraordinară și, cum cer uzanțele în astfel de cazuri, la ordinea zilei n-a fost decât un punct. A venit și tovarășa Niculina Udrea, de la forul superior. N.U., cum e poreclită, câteodată. En U, sau mai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
voie, între cei de pe malul drept și cei de pe malul stâng al râului se încingea un “război” pe cinste. Cursul apei era “forțat”, “cuceritorii” (sau “eliberatorii”, cum își ziceau ei) treceau pe malul opus și... Odată, pe când “bătălia era în toi, animalele au părăsit imașul, în timp ce moș Andrei, paznicul câmpului, poreclit, nu se știe de ce, Zgaiban, de către săteni, era la postul său. A fost de-ajuns ca unul dintre “războinici”, Titi Mușat să răcnească din toți rărunchii: “Zgaibaaan!”, ca vaca lui
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
dacă nu chiar ale orașului și județului, tov. Stupariu mi-a replicat tăios că " În fața unei asemenea sarcini, nu poate exista decât un răspuns unic..." Ce s-au mai întorlocat replicile astea. Am vrut să-i explic că suntem în toiul olimpiadelor școlare, că... Dar tov ul mi-a tăiat-o scurt: "Să-mi dați voie să vă spun că acest șantier este exact lucrul care-i trebuiește cel mai mult clasei dumneavoastră" "Da? Nu știam" "Întocmai - și-a continuat preopinentul
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
când nu mă simt în stare să scriu un cuvânt. Alteori, înmugurește, deodată, în mine, dorința de a mă așeza la masa de scris și de a trudi asupra foii imaculate... ... Ce m-o fi apucat să filozofez acum, în toiul nopții? Ce nevoie am eu de așa ceva acum? ...VII.6. ... “Dom’ profesor, poftiți la telefon!” “Dar...” “Lăsați, câteva minute stau eu aici. Băieții, elevii, vor înțelege că-i ceva urgent, vă cheamă doamna, vrea să vă comunice ceva de-acasă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Calculaseră viteza lui Mark, după urmele de frânare. Când mașina ieșise de pe șosea, frânase de la o viteză de o sută douăzeci și opt de kilometri la oră. Cifra o șocă. Dar nu se trădă deloc. Mai încercă o dată: era pe șosea în toiul nopții, conducea prea repede pentru condițiile de drum, pierduse controlul și ieșise de pe șosea. Nu fusese singur, îi spuseră polițiștii. Pe porțiunea de pe North Line, unde pierduse controlul, erau trei seturi de urme de cauciucuri. La reconstituire, rezultase că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Ochii lui Karin se adaptară. Văzu locul în care camionul trebuie să fi zăcut ore întregi, răsturnat. Urcară pe șosea, traversară în partea dinspre nord și se întoarseră spre est, spre locul unde Mark pierduse controlul. Șoseaua era goală, în toiul după-amiezii, în sezonul dezghețului. Suprafața era plină de pete. Nu-și dădea seama cât de veche era o anumită urmă sau cine o lăsase. Merse vreo două sute de metri în ambele direcții, cu Daniel după ea. Criminaliștii trebuie să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Karin. Pe ecran, o șosea care străbătea un peisaj pământiu, vălurit, se desfășura până la linia orizontului. Farurile unor mașini joase măturau asfaltul șerpuitor. Cei trei bărbați așezați tresăreau la unison odată cu farurile, smucindu-se așa cum făcea uneori diabetica Jessica, în toiul unui șoc insulinic. Păreau imagini de amator, curse cu mașini filmate realist cu o cameră de mână, pe fondul sonor al unei melodii tehno bubuitoare. Apoi, Weber văzu firele. Toți trei erau priponiți de consola de jocuri printr-un cordon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Alfa și Omega. Biblia Antioh... Mark, crede-mă. E o nebunie. E o mare parascovenie. Nu-i o parascovenie chiar așa de mare cum a fost chestia cu îngerul păzitor care m-a găsit pe întuneric, pe marginea drumului. În toiul iernii. La dracu-n praznic. Ce șanse sunt să se întâmple așa ceva? Cel puțin, Bonnie se ține de cuvânt. Crede că o să-i salveze sufletul lui Mark. Poate că asta face. În fiecare duminică se îmbracă frumos și colindă bisericile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
viața. Mă simt un alt om. —Serios? Asta-i extraordinar. Deci nu mai ai crize? — Nu chiar. Zuul tot mă mai posedă, din când în când. Un drac mic și capricios. Săptămâna trecută a venit și m-a luat în toiul nopții. Ne-am căcat pe noi de frică amândouă. Spune-i pe nume, o rugă tăcut Weber pe Jess. Dar ea n-o făcu. — Deci ce mai face... Cleo? —Tată! Părea aproape amuzată. Weber binecuvântă monitoarele cu date de la celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tot tovarășa lui de călătorie, în ciuda anilor. Dar cum ajunseseră aici din acel an, Weber nu mai știa. Putea încă să numească majoritatea orașelor în care fuseseră în vacanță, dacă nu chiar când și ce anume văzuseră. Acum, Florența în toiul verii: o nebunie, știuse asta încă de când planificaseră călătoria. Dar iulie era singura perioadă în care-și puteau lua liber amândoi, iar tăvălugul fierbinte, uscat, al mulțimilor o făcea pe Sylvie chiar și mai fericită. Se întoarse și-i zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de latex. Ții minte? Pe cine...? Ce tot spui? Bine, deci Mark nu-l ține minte chiar pe autostopist. Dar ține minte că a vorbit cu el. Așa cum vorbește acum. Probabil că-l luase ceva mai devreme, pentru că erau în toiul unui joc cu ghicitori. Întrebări la care autostopistul nu răspundea direct, ci doar cu indicii. Cald, rece, de-astea. Ghicește secretul. Rupp e tulburat, ceea ce nu se întâmplă des. O dă cu: Stai așa. Ce anume îți amintești? Dar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
satisfacții, arde ale sale noi reacții ca-n gurile de Rai, pe creste. Trag cu-aripa-ntre picioare nisipul auriu, fierbinte: senzații dulci, ispititoare încep vioi să mă alinte. Nu le-ocolesc, le trăiesc vraja, începe luna lui Cuptor, vara-i în toi și toată plaja e-un laic Rai clocotitor. Las sutienul și-a mirare ce soare se aprinde n trup când fagurii în stup se rup de mierea binefăcătoare. 1983 Versuri discrete, armonii În nesecatul iubirii izvor, aflăm al vieții noastre
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
unde odihnește mitropolitul 90 Varlaam, mare apărător al străduinței românești și iubitor de țară. Irineu Suceveanul Episcop-Vicar Arhim. Adrian Hrițcu - Exarh * 10 septembrie 1971 Am ajuns la vestita Mănăstire Secu într-un moment când lucrările de restaurare se aflau în toi. Cinste Înaltpreasfințitului Mitropolit Justin și colaboratorilor săi, autorităților de stat, care ostenesc pentru conservarea valorilor trecutului nostru bisericesc și național. Nicolae Mitropolitul Banatului * 25 septembrie 1971 Am vizitat Mănăstirea Secu a cărei restaurare este în curs și care fără îndoială
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
nu e normal, dat fiind că neoanele supermarketului își fac treaba lor de neoane mai mult decât e nevoie. O explozie infinită, mută și odihnitoare. Oprită în aer în plină desfășurare ca și cum cineva a dat pause pe telecomandă fix în toiul efectului special. Le privesc așa o vreme, verzele alea spulberate prin aer ca o ceață de culoarea apusului de soare dizolvat în oboseală și déjàvu. Apoi mi se face groază și rușine concomitent și împing mai departe căruciorul spre mezeluri
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
tot ce-i de aflat despre Brooklyn? Doamne! CÎt era de nebun! Oricum, mă-ntreb ce s-o fi-ntîmplat cu el! Mă-ntreb dacă i-o fi tras careva una-n cap sau dacă mai hoinărește Încă prin metrouri În toiul nopții cu harta lui! Sărmanul de el! CÎnd mă gîndesc la el m-apucă rîsul! Poate c-o fi ajuns să priceapă că n-o să reușească să trăiască destul ca să cunoască tot Brooklyn-ul. E nevoie de-o viață de om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ce am să fac. Poate că-l dau, poate că nu. De data aceasta urmează o adevărată furtună de rîsete, iar avalanșa de glasuri batjocoritoare e mai mare ca oricînd. De cîteva minute Însă, pe cînd zarva e Încă În toi, unul din cei prezenți a rămas tăcut, pierdut În gînduri, Într-o atitudine de profundă cugetare. Iar acum se ridică și privește În jur cu un aer serios și poruncitor. — Ia stați o clipă, fraților, zice el. Nu sînt chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
au plecat la război toți pînă la unul! Și toată lumea venea, firește, s-o felicite, că i-a trimis și-i ziceau că trebuie să fie tare mîndră și altele. „N-am trimis pe nimeni!“ - zice - „Au șters-o În toiul nopții și nu mi-au spus nici măcar o vorbă. Dac-ar fi după mine, i-aș aduce pe toți acasă, unde-i locul lor, să m-ajute să-mi duc gospodăria!“ „Da“ - au zis - „dar nu ești mîndră de ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
femeie, nu glumă; a trăit pîn-la optzeci și șapte de ani și-a fost zdravănă și-n putere pînă-n ultima clipă. Da, și se ducea peste tot să dea o mînă de ajutor unde era cineva bolnav, chiar și-n toiul iernii. Sigur că atunci spuneau toți că... ei, și, ce-i cu asta?... țin minte c-am zis: „Sigur că n-a vorbit ea chiar așa! N-ați fi Înțeles bine!“... cum să spună o femeie asemenea lucruri fetei ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cumsecade era, credincioasă și cu frica lui Dumnezeu, biata de ea, trebuia să-și cîștige o pîine și să-și ajute fiica - o femeie În toată firea, al cărei bărbat fugise cu altă femeie - și unde nu vine el În toiul nopții strigînd și urlînd că acolo nu-i altceva decît o casă pe pierzanie și că să-i aducă femei. Îți dai seama că s-a trezit toată casa și-au ieșit să vadă ce s-a-ntîmplat, și-a venit femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Păi, nu i-a spus Amy lui Daisy atunci, cînd erau amîndouă la școală, așa, de-a dreptul, că doar era copil, zice: „Vai, ce-o să facem cu tata! Ne temem c-o să-și piardă mințile“ - zice. „Se trezește În toiul nopții țipînd și urlînd și credem c-a luat-o razna“ - a zis. „Aha, pricepi acum, nu-i așa?“ - i-am spus tatălui tău cînd am auzit. „Cei vinovați fug chiar și cînd nu sînt urmăriți.“ „Cred că are multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
până dincolo de Olt chiar, trebuia să fi fost cutreierată de hoardele Sciților cu turmele și carele lor. Precum când turnăm apă pe o suprafață plană si lipsită de ridicături, lichidul se întinde în toate direcțiunile si o acoperă, ast-feli și toiurile de popoare nomade, când le vedem arătate ca ocupând o parte din un șes sau podiș, putem spune cu siguranță că întreaga regiune a acelui șes sau podiș este țara lor, în sensul adică că este cutreierată de ele. Din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
noștri de la Elite. Sper să ne facem prieteni mai buni decît ăia. — Ești un snob, Lanark. Știam eu că ești insensibil, dar nu mi-a trecut prin minte că ești snob. Uitară de starea mizerabilă în care se aflau în toiul disputei, pînă cînd pasarela ajunse la o platfomă din fața unei uși de fier dintr-un perete de ciment umed. Era prima ușă cu balamale și cheie în broască pe care o văzuseră de multe zile. Pe ea erau scrise litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de piatră. Catedrala părea mai vastă pe dinăuntru decît pe dinafară. Coloanele din centru, care susțineau turla, ascundeau tot ce se afla în spatele lor, dar notele orgii și vocile nedeslușite care cîntau un imn indicau faptul că slujba era în toi. în același timp, ritmul unei muzici mai zgomotoase răsuna de undeva de jos. — Nu-i rău pentru un adăpost al lui Dumnezeu, nu-i așa? Cei de la October Terminus își țin seara în criptă. Unii nu sînt de acord cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
întoarce de-acolo. Scriitorul acestei povești are sentimente duioase față de căminele liniștite, dorește ca romanii să aibă succes în războaie și guvernul să preschimbe lumea într-un loc plăcut pentru toți, dar ultimele lui cuvinte îl descriu pe Enea în toiul bătăliei, ucigînd un adversar neajutorat din pură răzbunare. Apoi cartea evreilor despre Moise. Seamănă foarte bine cu aceea a romanilor despre Enea, așa că o să trec la cartea evreilor despre Iisus. Acesta e un om sărac, fără casă și nevastă. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vrăjitori îl vor examina, nu cu graba unor doctori, care te consultă superficial, ci cu frica catastrofei care-i amenința. Liniștiți, în atmosfera calmă, sănătoasă, a super-laboratoarelor, vor acționa, poate, cu înțelepciune. Gândul i se sfârși. Simți schimbarea. Era în toiul unui viscol orbitor. Se clătină pe picioare din pricina suflului puternic, neașteptat al vântului aceluia neîmblânzit. Apoi, încordându-se, se luptă să-și regăsească liniștea mintală și fizică. Atmosfera citadină a nopții strălucitoare, de basm, dispăruse. Dispăruse chiar și drumul frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]