2,542 matches
-
mă zbat să ajut niște prieteni pasionați care plănuiesc să procure bani pentru a face un film îndrăzneț și emoționant, pe tema unei căsătorii interrasiale. Deși va fi un film cu buget redus, scenariul debordează de adevăruri tulburătoare și are tonalități și ironii dintre cele mai fascinante. A fost scris de Shmuel, un băiat pe care îl știu de când eram la liceul Taft. Shmuel va juca și rolul soțului din film. Am găsit pe străzile Harlemului o fată care să joace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
lor propriu, să reacționeze la stimuli externi și să își exprime felul lor de transpunere a emoțiilor. Motorul vieții artificiale conceput de Fujitsu dirija comportamentul produsului, pe baza anumitor informații traduse de inputul senzorial al utilizatorului, cum ar fi volumul, tonalitatea și mișcarea. Motorul însuși se bazează pe o tehnologie de înaltă performanță a inteligenței artificiale, care permite produsului respectiv să acționeze pe baza propriilor „gânduri” și „instincte.” Acest proiect pe care l-am dezvoltat cu compania Fujitsu și mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
invadă Încăperea venind probabil de la o moschee din apropiere. În câteva clipe acesteia i se alătură altă moschee, apoi alta și alta. Chipul Zelihăi se schimonosi de neplăcere. Nu-i plăcea faptul că o rugăciune ce fusese la origini destinată tonalităților pure ale vocii omenești era dezumanizată, preschimbată Într-un muget electronic ce se ridica deasupra orașului, răbufnind din microfoane și boxe. Curând larma deveni atât de asurzitoare, Încât ea Își Închipui că era ceva În neregulă ce sistemul de difuzoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
spre marea surpriză a lui Armanoush, Aram a Început să cânte - nu În turcă, nici În engleză, ci În armeană. În fiecare dimineață În zori Ah... Îmi Întreb iubita Unde te duci? Continua Încet, trist pe când tempoul ținea pasul cu tonalitatea ridicată distinctă a clarinetului și cu sunetul greu de stăpânit al daburk-ăi de pe fundal. Glasul lui Aram s-a Înălțat și apoi s-a prăbușit În valuri suave. La Început vocea lui era timidă, Însă apoi tonul ei a devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Și printre ele se agitau omuleți burduhănoși și aroganți care strigau și se certau, și omuleți subțiri și melancolici asistau la spectacolul acelei vieți, resemnându-se sau visând, visând chipuri feminine, care se iluminau - precare - Între nuanțe de gri și tonalități de negru. Sau, dacă nu, apăsau pur și simplu butonul telecomenzii și aruncau totul În aer. Și toate acele desene erau Însoțite de aceeași semnătură minusculă, dar durabilă: ZERO. — Le-ai făcut tu? Întrebă Maja, deși cunoștea răspunsul. Zero aprobă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
malul stâng, ajunse la un luminiș lângă apă, se opri, își îndoi gâtul căutând în pământ un vierme, își înălță cât putu de mult extremitatea opusă a corpului și lăsă să-i scape o lungă și armonioasă bășină presărată cu tonalități romantice, căreia îi răspunse o altă bășină, de data asta pe un ton ascuțit, izbucnită din desișul adânc al mangrovelor. Silueta cenușie cu corp lătăreț și cap minuscul a „trompetistului“ se îndepărtă domol în direcția aceea și deodată un duet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
metri mai jos, la capătul imensei întinderi de coroane de copaci cenușii în lumina zorilor. Primele lui raze au rănit zăpezile vulcanului și culmea Muntelui Strălucitor, iar zăpada a înapoiat razele ca o oglindă, luminând pustietatea cu cea mai ciudată tonalitate pe care o văzuse vreodată. Cât de diferit putea fi totul! Un spectacol fabulos când ziua sosește în Natură; o tristă obligație când acea zi sosește în oraș. — Eu nu sunt, pentru moment, decât un candidat la președinție, repetă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
zise Brunetti, bucuros să-l găsească la cârmă, du-ne aproape San Stae, la palazzo-ul ăla nou, lângă Palazzo Duodo. Nu era nevoie ca Bonsuan să mai pună vreo Întrebare: teama lui Brunetti era contagioasă. Apăsă butonul sirenei cu două tonalități, Împinse maneta În față și roti barca spre canal. La capătul lui, coti În Rio San Giovanni Crisostomo, cu sirena țiuind, și porni spre Marele Canal. Câteva minute mai târziu, barba țâșni În apele largi ale Marelui Canal, ratând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
așa ceva. —Și nici nu cred că există șanse să se ocupe, i-a replicat Jake cu îngâmfare. Asta dacă nu acceptă comisioanele sub formă de OSL-uri. —Sub formă de ce? a întrebat Hugo, care abia mai reușea să-și mențină tonalitatea politicoasă. Expresia lui Jake era suferindă și nerăbdătoare. —Obiecte de Schimb Local. Un alt punct de interes pentru noi este să îndepărtăm, în faze graduale, modalitățile convenționale de plată, în favoarea meșteșugurilor care pot produce bunuri destinate schimbului. Sau a altor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
înăuntru. A ridicat însă ochii alarmat, atunci când în cameră s-a auzit un soi de scâncet ascuțit. Zgomotul venea dinspre Lotti, care se legăna de pe un picior pe celălalt, cu capul plecat pe-un umăr și se lamenta fără vreo tonalitate precisă. Tocmai când Hugo începuse să se întrebe dacă e cumva bolnavă, Lotti s-a oprit, a ridicat brusc capul și s-a holbat la el. — Perna e încă la tine, Yogi, l-a certat ea. — A, am înțeles. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
gât. —Ei, dacă-mi dai voie să-ți spun, draga mea, mie nu mi se pare că au mâncat prea mult. Durează cam șase luni până când se pune pe picioare o crescătorie de viermi, a lămurit-o Alice cu o tonalitate defensivă. Le place ca hrana să fie puțin putrezită înainte să se apuce s-o devoreze. Trebuie să le dăm și multe alte delicatese. Alice n-a mai adăugat faptul că și ei erau îngrijorați de aparenta lipsă de apetit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
zici? —Doamnă, îmi dați voie să vă întreb dacă ați cumpărat Pachetul de Asigurare „Puiul grăbit“ oferit de spitalul Cavendish? — Ce să cumpăr? a urlat Amanda în mijlocul unui spasm. — Am pe monitor detaliile dumneavoastră, doamnă, a continuat operatoarea pe aceeași tonalitate monotonă. Dar se pare că nu ați contractat decât Pachetul Standard de Naștere. Amanda și-a adus aminte destul de vag că se certase cu Hugo pe tema asta. El îi atrăsese atenția că asigurarea „Puiul grăbit“ însemna peste dublul sumei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
la o formulă, într-adevăr deloc originală, de deschidere a conversației. Dar trebuia să înceapă de undeva. —OGFO, a răspuns Joss. —Poftim? Alice a tresărit. De ce lătrase Joss? —Oportunități Globale la Ferme Organice, a lămurit-o Joss nerăbdător cu aceeași tonalitate scâncit-nazală. M-am înscris în ’95. Am lucrat în vacanțe în Bosnia, Tibet, Slovenia, în Țara Galilor și-n Albania. Pot să spun „Trebuie să scapi de salteaua de paie“ în șapte limbi diferite. —Îmmm, a spus Alice, încercând să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
-o să te prezinți pentru divorț. Hugo l-a strâns în brațe pe Theo cu atâta putere că pruncul a țipat. Ce vrei să spui exact cu chestia asta? —Tu ce crezi că vreau să spun? Vocea Amandei căpătase o tonalitate ascuțită și triumfătoare. — Ce vor să spună femeile - sau, ar trebui să zic, mamele - aflate în situația mea? Hugo s-a holbat la ea preț de câteva secunde agonizante. —Theo? — Da, Theo. Sinceră să fiu, acum că e așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
niște vorbe de maximă importanță aveau să fie rostite în curând. Oare era Jake pe punctul s-o anunțe c-o părăsea pentru Jessamy? Știu c-am spus că mă duc la o demonstrație. Vocea lui Jake era blândă. Avea tonalitatea pe care o folosești atunci când te adresezi unui invalid. Dar n-am fost. Am fost... Jake părea jenat, ceea ce era ceva complet necaracteristic. — Am fost... eu... mă văd cu altcineva. —Știu, i-a răspuns Alice calmă. Jake a tresărit. —Știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Alice a înțeles. —Vrei să spui că n-ai fost la nici o ședință? În loc de asta te duceai și te vedeai cu... Tarquin? l-a întrebat Alice scuturându-și o șuviță de păr de pe față. Dumnezeule! Vocea lui Jake avea o tonalitate patetic entuziastă. —Dar, Alice, Tarquin m-a ajutat mai mult decât orice ședință de consiliere. M-a ajutat să mă cunosc. Să înfrunt lucrurile pe care până atunci nu avusesem curajul să le recunosc. —Ca de exemplu? l-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
dacă voi putea fi de folos (voce tremurătoare, ca și cum Vecinul s-ar fi simțit, deja, vinovat fiindcă nu spionase îndeajuns printre perdele), eu și dânsul nu suntem, știți dumneavoastră (nu știu, spune-mi!), în relații... Spusese „relații” apelând la o tonalitate aparte, cineva ar fi putut sau ar fi trebuit să tragă concluzia că moșulică avea „relații” cu totul speciale, una și una, nu se încurca domnia sa cu niște scriitorași ratați, amărâți, bețivi, tracasați de lipsa de inspirație și vânați de
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
putea folosi capacitățile, energia, numai În scopul rezolvării singurei probleme rămase În atenție, problema pentru care el se roagă. Aceeași stare omul o poate obține și În timpul unei slujbe În biserică, ascultînd cîntece religioase care au un ritm și o tonalitate liniștitoare. Să nu uităm că religia spune că pentru aceasta e nevoie ca rugăciunea să fie făcută cu credință În Dumnezeu, cu pioșenie și evlavie. Că dacă un om nu crede În puterea rugăciunii, nu crede În Dumnezeu, se roagă
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
la cine stă. Mai mult muncit de ciudățenia acestei întîmplări decât de problema petrecerii nopții în necunoscut, Felix mergea în neștire înspre strada Arionoaiei, când, deodată, o imagine i se fixă în minte. Pe un carton mic, o fotografie-vizit în tonalitate cafenie spălăcită înfățișa un om cu capul aproape depilat, cu ochii foarte proeminenți și cu buze groase, cu numai câteva fire negre rare în loc de mustăți. Această fotografie, care se afla pe biroul tatălui său, îi deștepta în minte, nu știa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îl simțea, orice ar fi făcut pentru studiu era de prisos. De fapt la toți clasicii admira măiestria versului, iar când formația Mondial a lansat, după poeziile lor, celebrele cântece, i-a îndrăgit și mai mult. Muzica cu anumite instrumente, tonalități și melodii îl îndemna la reverii și își închipuia că va ajunge poet. Erau zile când putea merge la școală fără obligatoria cravată închisă la culoare. Nu toți profesorii țineau la acest protocol. În cinstea rapsozilor purta cu mândrie în locul
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
el ceva în întinderile marine? Ca și cum marea ar fi făcută pentru oameni! Pentru aceștia e pământul, acest amărât pământ... Dar acordurile nefericirii se împreună cu ale mării, într-o armonie voluptuoasă și sfâșietoare ce ne aruncă în afară de soarta muritorilor. Și astfel, tonalitatea mării este aceea a unei muriri eterne, a unui sfârșit ce nu se mai gată, a unei agonii înflorite. Nu-ți trebuie o inimă bolnavă de nuanțe și nici o simțire atinsă de subtilitățile extazului pentru a surprinde un fior mortal
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nu-mi voi mai găsi sfârșitul... Nu ești cadavru decât în lipsa de sonorități interne. Dar când simțurile gem de ele, imperiul inimii depășește pe cel al ființei și universul devine funcția unui acord interior, iar Dumnezeu, prelungirea infinită a unei tonalități. Când, în mijlocul unei vechi sonate, cu greu îți stăpânești un "Doamne! de nu s-ar mai sfîrși", undele unei verticale nebunii te-avîntă spre dumnezeire. - Acolo să mă exilez, cu toată muzica... Omul e așa de singur, că deznădejdea-i pare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
el niciodată nu e atât de intens încît să provoace o suferință profundă. Actualizarea unor motive sau a unor întîmplări din trecut, însumarea în afectivitatea noastră prezentă a unor elemente care astăzi nu mai pot fi active, relația dintre o tonalitate afectivă a senzațiilor și mediul în care s-au născut, dar pe care l-au părăsit, sânt determinante esențiale de melancolie. Regretul exprimă afectiv un fenomen profund: acela al înaintării în moarte prin viețuire. Regret ceva ce a murit în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
maladii, cu toate implicațiile ei. Formal, atât în cazul melancoliei dulci și voluptuoase, cât și în cazul melancoliei negre, există aceleași cadre de elemente: gol intern, infinit exterior, vag de senzații, reverie, sublimare etc.; numai din punctul de vedere al tonalității afective a viziunii diferențierea apare evidentă. S-ar putea ca multipolaritatea melancoliei să țină mai mult de structura subiectivității decât de natura ei. În acest caz, starea melancolică, în caracterul ei difuz reveric și vag, ar lua forme specifice în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
decât suflet. Sânt oameni care disprețuiesc muzica maghiară. Ei spun: este prea monotonă. Le răspund: nu există muzică mai monotonă. De ce totuși reversibilitatea aceluiași motiv nu te plictisește, ca în muzica orientală? Nu știu bine. Trebuie să fie însă în tonalitatea diferită a tristeții. Muzica orientală este o văicăreală într-un vid cosmic. Disonanțele ei cer ceva; rătăcirile inimii vor să ajungă undeva. Ea nu este decât o chemare. Astfel, misterul ei se anulează în probabilitatea unui răspuns. Și cine ar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]