2,400 matches
-
la un loc, se pun ouăle bătute ca la omletă, se frământă bine, după care se fac perișoare, se fierb în apa clocotită timp de 10 până la 15 minute. La sfârșit, se servesc fierbinți cu suc de roșii picant, unt topit și verdeață. PEȘTE CU CAPAC DE ZARZAVAT 200 g unt, 800 g filé de șalău, o ceapă roșie, 1 ardei, o lămâie, 1⁄2 de țelină rasă, ceapă verde, sare, delicat, piper, capere și o legătură de pătrunjel verde. Rețeta
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
natur sau garnitură de orez fiert. RULOURI CU FILÉ DE PĂSTRĂV 4 ouă, 200 g făină, 200 ml apă minerală, 100 ml apte, sare, piper, o legătură de ceapă verde, 1⁄2 de legătură de mărar, 2 linguri de unt topit, 125 ml smântână, 200 g brânză de vaci amestecată cu hrean, o lămâie și 300 g filé de păstrăv. Se prepară un aluat de clătite, se adaugă sare, piper și verdeață tocată mărunt. Într-o tigaie încinsă se pune puțin
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
fiarbă cu bulion și ceapă, iar cartofii se pun la fiert. Când sunt aproape gata, se face un sos din zahăr, bulion, sare, piper și mentă tocată și se dă un clocot, apoi punem peste cartofi un sos din untul topit stins cu lapte amestecat cu oul și trei linguri de făină albă, sare și piper. Ungem o tavă cu unt și o tapetăm cu pesmet, amestecăm tocănița cu cartofi și cu 2 căței de usturoi cu sosul alb, turnăm în
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
un aluat potrivit; facem suluri și tăiem segmente de 3 cm care se fierb în apă clocotită timp de zece minute. După fierbere le strecurăm, le punem în platou cu nucă și zahăr, iar deasupra turnăm 100 gr. de margarină topită. RULADĂ 6 albușuri bătute bine, la care se adaugă 6 linguri de zahăr pe rând, apoi gălbenușurile, bătând conținutul bine. Se adaugă 40 g cacao și 60 g făină amestecând mereu foarte bine. Se pune la copt în tavă tapetată
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
umplu și se decorează cu cremă de ciocolată făcută din: 2 pachete de budincă de ciocolată, 500 ml de lapte, 300 g zahăr, 300 g unt frecat spumă și amestecat cu budinca fiartă și răcită; sau: 300 g ciocolată menaj topită pe baie de aburi, amestecată cu 300 g frișcă bătută cu 300 g zahăr. Se umplu ruladele și se dau la rece. RULADĂ CU CREMĂ DE VANILIE Foile 6 ouă mari, 200 g zahăr, 200 g făină, 50 ml ulei
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ta șuruburi care erau confecționate din bucăți de fier rotund la o anumită lungime, iar capul șurubului era format din altă bucată de fier pătrat, încolăcit la un cap ăt. Urma să fie tratat la foc, și când era aproape topit, maist rul îl ondula și îi dădea forma cerută în comandă. Eu aveam misiunea să bag la focul cu mangal câte șase sau mai multe șuruburi, cum hotăra maistrul. Trebuia să stau cu privirea tot timpul ațintită asupra focului și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
golite și mereu umplute, într-un ritm pe care noi nu l-am fi putut respecta niciodată. Între timp, pe foc, se topise o mare cantitate de brînză grasă, amestecată cu un fel de cașa. Ceva în genul cașcavalului nostru topit. Avem dreptul, ca oaspeți, să folosim primii cele două linguri pe care le deține familia. După noi, castronul cu brînză și lingurile trec la Ganjur și la Sandan, apoi la gazde. Sătui pînă la refuz, suntem invitați afară, în fața iurtelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Malin ,,pământul urca spre cer”, iar ,,cerul coboară printre noi” și patria devine ,,Soarele umblă prin păduri verzi”, ,,Legenda umbrei de fildeș stă uitată În cerul Înfricoșat”. Cât privește ,,Vânătorii de umbre/ Din codrii furtunii/ Le aruncă dincolo de timp/ Aurul topit În rănile cerului” (Lacrima Ironică); ,, Teiul din Copou este plin de stele” (Oră de istorie literară); Liniștea prin umbră de luna” (Tremurul nopții). Despre poezia lui Alexandru Malin Tăcu are cuvinte de Înaripare și scriitorul Aurel Ștefanachi care, la ,,Călătorul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
evlavioasă. Te întrebi dacă ești într-o clinică sau nu cumva, prin cea mai teribilă dintre întâmplări, ai căzut în ghearele vreunei secte. În ciuda gemetelor bolnavilor, cursul de îndoctrinare continuă până când lumânările se sting singure în ultimele picături de ceară topită. Imaginea se estompează. Pierde orice reper de timp și spațiu. Ce țară e asta, fără ferestre? Prăpăd de ninsoare. Ferestrele sunt astupate de troiene. Un necunoscut doarme ghemuit pe masa din sufragerie, cu mâinile vârâte în mânecile hainei jerpelite. În
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ea venea să-l întâlnească la poalele Carpaților, în orășelul de garnizoană, în pofida lui taică-său, care era numaidecât informat. O împunsătură de neliniște îi aduse aminte de bătăile în ușă din liniștea încremenită a nopții, de trupurile lor ghiftuite, topite unul în altul, muiate în sudoare și spermă, și de groaza Isidorei, trezită brutal din somn, și de vocea lui, somnoroasă: "Ioane, ai înnebunit?.." "Nu, domnule locotenent. Veniți repede, s-au suspendat permisiile!" Și așa s-a făcut că o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
relief) că dânsa are mărgele (de pe niște altițe vechi). Am fost de acord și a scos un fișic cu mărgele foarte mici, de diferite culori. Le lua cu un ac mic și le așeza pe oul uns cu ceară fierbinte, topită. Ce muncă migăloasă! Măcar un ou cu mărgele, a dorit bătrâna să ne facă. Mi-a spus că la mănăstirea Sucevița, ouăle închistrite sunt mai ales cu mărgele. Oul cu mărgele reprezenta pe o parte un iepuraș (simbol) semn al
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Poate, unele excese ale tinereții mele, dezlănțuite și iresponsabile, pe care le regret. Poate unele versuri publicate sub presiune, pe care, de asemenea, le regret. Poate unele promisiuni neținute, nerespectate, călcate în picioare. Dar acum e târziu, ,,destinul nostru, plumb topit'', cum spunea un poet grec, Seferis, tradus la noi, acum multe decenii. A.B.Sunteți autorul a numeroase cărți de poezie, publicistică, eseu, proză, traduceri, enorm de mult ați muncit, lăsați literaturii și publicului o moștenire extraordinară; în ce gen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Sahasrarei, consider că Dumnezeu îmi permite să-I sesizez prezența și, în dragostea Lui pentru mine, pentru Spiritul meu, Îi simt îmbrățișarea imaterială, iar inima-mi, aievea unei uriașe și primitoare cupe, se umple cu o iubire infinită, asemenea îndrăgostiților topiți de pasiunea sentimentelor ce niciodată nu vor putea fi descrise cu adevărat și explicate cu ajutorul logicii mentalului... Am vrut puteri paranormale - am primit Spiritul, am dorit să... îndoi fiarele cu mintea - am învățat puterea iubirii. Iată de ce am afirmat că
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
literatura iraniană, Eliade folosește pasaje cosmogonice din BundahiÍn despre etiologia mitologică a metalelor - vezi „Sacrificiile umane aduse cuptoarelor”, op. cit., pp. 69-70. Ar fi interesantă o hermeneutică a partiției trifuncționale a simbolisticii metalului: metalul uneltelor și al armelor războinicilor, metalul ordalic topit (care înglobează perfect funcția ambivalentă malefică/benefică a metalului) în decorul eshatologic al „judecății de apoi”, metalul însemnelor regale, sceptrul și coroana. Din păcate, de la cercetările sale lingvisitce despre numele metalelor la indo-europeni, Wikander nu și-a extins în mod
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
o grămadă de uscături numai bune de pus pe foc și au putut dormi în sfârșit la căldură. Au putut să și iasă să facă un om de zăpadă și să transpire în voie, mama a încălzit găleata cu zăpadă topită și i-a curățat apoi cu o cârpă umedă și i-a îmbrăcat repede. — Mami, când ajungem acasă o să avem săpun ? a între- bat-o Pițu. — Ooo, o să avem atâta săpun să ne spălăm și de cinci ori pe zi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
scrisorile fără număr primite nu înseamnă nimic și că dudu- ițele sunt trecătoare. Ați fi cel mai invidiat cuplu din toate timpurile, îți zic. Și ea așteaptă doar un semn din partea ta. Un simplu gest, o văd cum îți zâmbește, topită toată, și tu nimic... — Titi, de ce insiști ? — De ce nu recunoști tu, Cristiane ? De ce ți-e frică ? Dar Cristi tace. Și mai dă pe gât o gură de vin. — Omule, mergi mai departe cu ea. Îți spun, te-am văzut cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mari virtuți tehnice. O primă secvență din carte: întâlnirea naratorului cu fiica sa, pe care o vede destul de rar, pentru că a divorțat de familie. Îl întreb pe Fatos dacă romanul e autobiografic. „Peste 60 la sută din text este autobiografie topită artistic”, îmi răspunde Fatos Kongoli, într-un limbaj de critic literar, și zâmbește jenat... VITALIE CIOBANU: Se anunță niște ședințe literare în vagonul-restaurant, dar se pare că nimeni nu s-a obosit să meargă la ele. O stare de dizolvare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fiul său puseseră mâna pe Temeșești în condiții nu prea legale. Că este așa o arată privilegiul din 22 octombrie 1448, când este întărit Mihului și fraților săi satul Temeșești, punându-se o zavescă de 60 de ruble de argint topit. Este vorba de o sumă mare de bani, mai mare decât prețul unui sat, și ea avea darul să îl împiedice pe Stan Poiană să se mai judece pentru Temeșești. Numai dacă plătea 60 de ruble de argint topit, Stan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
argint topit. Este vorba de o sumă mare de bani, mai mare decât prețul unui sat, și ea avea darul să îl împiedice pe Stan Poiană să se mai judece pentru Temeșești. Numai dacă plătea 60 de ruble de argint topit, Stan Poiană putea redeschide procesul. Ajuns domn, Ștefan cel Mare a rezolvat acest conflict. La 26 octombrie 1458, Mălin, Vișa și ginerele lor Ivașca Vitolescu dau lui Neagul și Tatul, nepoții lui Stan Poiană, două sate, iar Neagul și Tatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 22 septembrie 1448, Mihul și frații săi Duma și Tador se pârăsc cu Stan Poiană pentru satul Temeșești, de la gura Studinețului. Câștig de cauză au avut fiii popii Iuga și domnul a pus zavescă 60 de ruble de argint topit, încât, atunci când Stan Poiană și urmașii săi se vor ridica împotriva logofătului Mihul și a fraților săi, să plătească mai întâi zavesca. Stan Poiană și urmașii săi nu au putut să-și dovedească drepturile decât la 26 octombrie 1458, când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cădeau, acolo făceau gaură-n asfalt. O singură dată, pe partea adevărului ai fi putut zări o umbrelă roșie, iar pe partea minciunii, o umbrelă albă, din ochiul adevărului picurând în loc de lacrimi, stropi de întuneric, iar din ochiul minciunii pietre topite, rostogolindu-se până spre seară la deal. A doua zi însă, totul reveni la normal: umbrelele, două, circulau în sensul stabilit, lacrimile picurau la momentul oportun, peste umbrela albă ploua de zor, peste umbrela roșie ningea de zor, stăruia și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Duhul ne luminează Sfânta Maică se roagă Cu focul credinței Pe noi ne zidească Inimi să crească Grădini cu flori Veșnice comori Fapte plăcute Rugăciuni multe... Puternice să fie Cu lacrimi smerite Din inimi ofilite Din trupuri sleite Cu glasuri topite Ele urcară Și se Îndreptară Către Tatăl Ce ne cheamă, Acolo să ajungem Acolo să fim Totdeauna În veci. Amin! Tată Ceresc 06.06.2008 Tu din Cer mă privești Și la mine Te gândești Să mă faci o lumânare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
6-14, schimbul II, 16-cu 22, iar schimbul III, 22-6, din nou, cu mențiunea că nu în toate secțiile funcționa acest program. Turnătoria nu avea alte opțiuni. Lucra mereu după acest program, fiindcă se folosea de foc continuu, cu materialul topit. La fel, Forja, foc continuu, pentru că nu se puteau opri cuptoarele. În celelalte secții, după posibilități, se încerca evitarea schimbului de noapte, deosebit de obositor pentru angajați. Cei mai avantajați lucrau la birouri, deoarece beneficiau un program fix, mereu numai în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lucrat tot timpul în trei ture. Deci, în trei ture, era schimbul I: 6-2, schimbul II era 2-10 și schimbul III 10-6 dimineața, nu în toate secțiile, Turnătoria era obligată să lucreze așa, pentru că acolo era foc continuu, cu materialul topit, forja, tot la fel, foc continuu, pentru că nu putea să se oprească cuptoarele, iar în secțiile astealalte unde erau de-astea, erau ture și tura a III-a. Încercam să evităm tura a III-a, pe cât posibil, că era obositoare
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
închizi speranțele. * Pui ștampila și visezi, dar nu știi pe ce votezi. * Multe-ai vrea să înțelegi, dar nu știi pe cine-alegi. * Capul ce se pleacă nu poate vedea soarele. * Vorba dulce nu e întotdeauna unsă cu miere. * Albul zăpezii topite e o apă cu impurități. * Sacul spart nu dovedește că a fost vreodată plin. * Dinții tari preferă bucatele moi. * Băutură multă - sănătate puțină. * Numai acele oprite pot arăta ora exactă. * Ceasul bun pentru tine poate fi rău pentru alții. * Ceasul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]