4,316 matches
-
atât din rândurile „burgheziei”, cât și ale țărănimii (categorie socială considerată aliată a clasei muncitoare în construirea societății socialiste)1. Sistemul carceral comunist a fost unul de exterminare a deținuților politici, prin condițiile de detenție, lipsa igienei, înfometarea deținuților, practicarea torturii, brutalitatea gardienilor, munca forțată, precum și vârsta înaintată a unor arestați. Metodele inumane folosite în anchetarea deținuților politici sunt recunoscute de un document oficial păstrat în arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care le împarte în patru mari categorii: 1
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a unor arestați. Metodele inumane folosite în anchetarea deținuților politici sunt recunoscute de un document oficial păstrat în arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care le împarte în patru mari categorii: 1. folosirea bătăii, a subalimentației prelungite și a torturii, în scopul obținerii unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru a constrânge anchetații să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
erau la curent. Eugen Măgirescu povestește că unii deținuți erau dezbrăcați, atârnați cu picioarele în sus și bătuți cu parul la tălpi, palme și șezut. Pe ciomegele cu care erau loviți scria: „Calea adevărului”. El înșiră și alte metode de tortură folosite la Suceava: șocurile electrice până la leșin, înfigerea acelor sub unghii și bătaia cu creionul la testicule 5. În noiembrie 1948, Cobîlaș a intrat în conflict cu Bogdanovici din cauza inițiativelor ultimului. El i-a reproșat acestuia că este incorect și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care îi păcăliseră, nu doar din cauza torturilor la care erau supuși, ci și pentru că le înșelaseră încrederea. Totuși, după încheierea acțiunii și odată cu trecerea timpului, ei au realizat că nimeni nu făcea de bunăvoie favoruri Securității, ci siliți de amenințarea torturii. Unele victime au avut ocazia să își vadă agresorii la dușuri, observând că trupurile le erau brăzdate de răni ori că nu mai aveau fese din cauza bătăilor încasate. După o perioadă care putea varia de la două-trei zile la câteva săptămâni
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cumpănă pentru cei torturați, întrucât trebuiau să decidă dacă își trădează colegii rămași în libertate, uneori chiar membri ai familiei, ori dacă îi înfruntă pe agresorii lor - verbal, desigur, întrucât fizic era deja imposibil. Având în vedere că fuseseră supuși torturii timp de câteva zile și nopți, ori, în alte cazuri, câteva săptămâni, numărul celor care cedau începea să crească. Dincolo de torturile fizice (bătăi la tălpi, la fese, călcatul în picioare, lovituri în stomac ori viscere, statul în diferite poziții fixe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dintre deținuți. Alții nu au fost lăsați să doarmă în mod intenționat timp de câteva zile, ajungându-se până la zece, cincisprezece în cazurile extreme, pentru a-i doborî fizic. La un moment dat, a fost introdusă o nouă metodă de tortură - statul în poziție fixă, care presupunea așezarea în fund, cu mâinile pe genunchi și privirea ațintită la vârful picioarelor timp de săptămâni. La orice tresărire, deținuții erau loviți cu bâta, însă după zile întregi de stat în aceeași poziție fixă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu bâta, însă după zile întregi de stat în aceeași poziție fixă, mulți dintre ei preferau (și chiar căutau) să fie loviți, pentru că astfel aveau posibilitatea de a se mișca măcar câțiva centimetri. După mai multe zile ori săptămâni de tortură, victima era chemată într-un colț al camerei, unde se aflau membrii „comitetului” de agresori, care îi cereau să ofere informații pe mai multe planuri, în primul rând informații care vizau perioada de libertate, legate de activitatea politică și organizațiile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pentru alte viitoare victime, pe care trebuiau să le tragă de limbă, la început, și să le tortureze mai apoi. Este de prisos să adăugăm că cei care refuzau acest sinistru rol erau trecuți încă o dată prin toate etapele de tortură, deseori și mai furibunde, ca leac împotriva încăpățânării lor. Interveneau aici și diverse procese psihologice, agresorii căutând să se răzbune pe cei mai îndărătnici, pentru că tăria morală a acestora le releva propria slăbiciune. Două cazuri cunoscute datorită martorilor sunt cele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au fost preveniți asupra încercărilor ce au urmat, iar solidaritatea dintre ei a făcut posibilă oprirea bătăilor aproape imediat după începerea lor. Mai mult decât atât, bătăile nu puteau avea duritatea celor de la Pitești, lipsind atât instrumentele folosite acolo pentru tortură, cât și izolarea secțiilor și regimul deosebit de dur. În ceea ce privește implicarea autorităților în evenimente, este de notat faptul că directorul sanatoriului nu avea cunoștință de ceea ce urma să se întâmple, iar ofițerul politic a fost prelucrat pe parcurs. Neexistând, probabil, ordine
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
destul de important, întrucât aveau o mare libertate de mișcare în penitenciar și adunau multe informații. Ion Voin spune că, de fiecare dată când era anunțată o inspecție, plantoanele Pușcașu, Livinschi și Bărgăoanu adunau din camere hârtiile, creioanele și instrumentele de tortură, pe care le înapoiau după vizită. Într-una din zile, în mai 1951, Avădanei însuși a fost cel care a luat tot ce putea deconspira acțiunea lor 1 - alte dovezi că nu toți oficialii erau la curent cu ceea ce se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Buta, Gh. Simionovici, Gorgos și Bârsan), 102 (Cerbu, Voin, Marin Aldea), 103 (Ar. Popescu, Nițulescu, Vereșmorteanu, Lupescu) și 104 (Mihai Livinschi, Bărgăoanu, Popovici). Pe 1 decembrie 1950 au fost organizate la camera 104 „conferințe” cu ocazia celebrării Unirii, motiv de tortură pentru Vasile Boureanu, Constantin Cristescu, Dumitru Mitrea și Ilie Brânzei. O săptămână mai târziu au fost aduși în cameră Octav Obreja și Vasile Balanovici. Din 10 decembrie 1950 și până în martie 1951 au fost torturați în cameră, sub comanda lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe Constantin Ionescu, Pavel Cotîrlă, Nicolae Preotescu și Ion Stoia 3. Confirmând, probabil, această întâlnire, Voin susține că Sucegan le-ar fi spus la un moment dat să mai reducă bătaia, dar, adaugă el, s-au căutat metode noi de tortură: Vasile Pușcașu a propus să timoreze victimele bătând în talpa unui pantof, iar Grama, metoda sărării excesive a mâncării, urmată de interdicția de a bea apă1. Ambele au fost folosite ulterior în acțiune. Popa era informat de Constantin Ionescu de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Oprirea acțiuniitc " Transferuri. Oprirea acțiunii" Popa și Pușcașu au schingiuit deținuți care urmau să se transfere la Canal în luna iunie 1951 și le-au cerut să răspândească acolo vestea că la Gherla acțiunea continuă. Faptul că informațiile obținute prin tortură de la victime erau verificate și folosite de Securitate prin Biroul Inspecții s-a confirmat și în cazul lui Gheorghe Paraschiv, care a negat veridicitatea informațiilor smulse de la el prin bătaie la camera 99. Sucegan l-a lovit, l-a retrimis
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
uciderea doctorului Ion Simionescu la Canal, provocată de acesta din disperare. Imediat după tragica sa moarte, care a avut răsunet și în afara țării, au început cercetările legate de ceea ce se întâmpla în închisori. Piteștiul a fost desființat ca centru de tortură în luna următoare, Țurcanu și ceilalți fiind transferați la Gherla, iar Gherla însăși a mai funcționat doar până în decembrie, când principalii actori dintre deținuți (dar și unii aleși din cu totul alte motive) au fost ridicați și duși la Jilava
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în anul următor, a devenit membru în conducerea acțiunii, apoi unul dintre principalii conducători, din mai până în septembrie 1951. El stabilea cu Popa și Țurcanu listele cu cei care se vor transfera; a maltratat deținuți, a centralizat declarațiile smulse prin tortură și înșela administrația, căreia îi spunea că deținuții sunt reeducați, „deși, în realitate, aceștia erau mai legionari decât fuseseră înainte”3. Mai mult, a participat la înlocuirea cadavrului lui Ion Dincă cu cel al unui alt deținut, fără știrea medicului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întrebări”, ca și cum legionarii s-ar fi acuzat singuri că sunt bandiți. În schimb, Popa descrie în amănunt activitatea sa „legionară” de „spionaj” de la Gherla, motiv pentru care, cred autorii, i-a fost comutată pedeapsa. Rechizitoriul preia declarațiile autoincriminante luate sub tortură, fără a aduce vreo altă probă, iar sentința reia aceleași acuzații. Autorii cred că regimul avea un triplu scop: distrugerea Mișcării Legionare, disculparea adevăraților responsabili și obținerea unei credibilități internaționale prin aceea că se dorea stoparea atrocităților din închisori. În
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și i-a cerut președintelui să fie scos din boxa acuzaților și să fie chemat ca martor al acuzării. Martorii au fost de două tipuri: cei care erau instruiți să susțină varianta Securității și cei care relatau doar scenele de tortură. Fiecare inculpat avea cel puțin doi martori împotriva sa. Părintele Papken Keropeian, întrebat ce a văzut la Gherla, a spus că a fost torturat de comandanții legionari Gheorghiu și Marcu, în fapt directorul și unul dintre gardienii închisorii, declarație ce
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din acest moment el avea să fie torturat permanent până la moarte de către Țurcanu însuși, Gheorghe Roșca, Vasile Pușcașu și Alexandru Mărtinuș. În primele zile ale lui ianuarie 1950, directorul Dumitrescu a trecut prin cameră și, văzându-l cu urme de tortură, l-a întrebat dacă a fost bătut, moment în care Bogdanovici a început să se lamenteze, recunoscând că a fost oportunist. Mai târziu, spune Cornel Pop, a dat o amplă declarație scrisă în fața directorului. Ștefan Davidescu relatează unul dintre momentele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
având rol de „agent acoperit”, cu obligația de a întocmi note informative despre discuțiile dintre deținuți. A fost eliberat pe 23 iulie 1953 din penitenciarul Craiova 1. După 1989 s-a implicat în organizarea Simpozionului Internațional „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”. Constantin P. Ionescu 2tc "Constantin P. Ionescu2" Născut în comuna Trușești, județul Botoșani, la 7 iunie 1927, a fost arestat ca elev și încarcerat la Suceava. Condamnat la 8 ani de închisoare, a fost transferat la Gherla pe 15 septembrie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
septembrie 1951, a bătut și a participat la bătăi, a făcut propunerile pentru mutările din camere ce aveau ca scop introducerea în torturi a deținuților, a luat parte la ședințele în care s-a hotărât aplicarea de noi metode de tortură (ținerea deținuților în poziții chinuitoare, înțeparea sub unghii cu acul, picătura chinezească). Un amănunt important oferă atunci când pretinde că el, Popa și Șerbănescu au convenit să ascundă administrației metodele folosite. În toate acțiunile lui Ionescu e evidentă dorința sa de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fără să-l descalțe, după care l-au trecut iar prin „manej”, lovindu-l cu pumnii până și-a pierdut cunoștința. După ce l-au lăsat puțin să-și mai revină, timp în care Țurcanu se gândea la noi metode de tortură, Pușcașu i-a legat mâinile la spate, s-a urcat pe marginea priciului și l-a suspendat în aer, luxându-i brațele. Deși Niță făcea eforturi mari să tragă aer în piept, vreo cinci agresori îl loveau cu ciomegele peste
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din lotul său alături de ceilalți timișoreni (Emil Sebeșan, Ion Soare, Ion Angelescu). Într-una din aceste camere au auzit strigăte disperate din altă celulă, așa că s-au înțeles între ei ce să declare în cazul în care nu vor rezista torturii. Imediat au apărut în celulă, pe post de iscoade, Constantin Bogos și Cornel Pop, pe care Plapșa l-a simțit disperat și scârbit de ceea ce făcea. De altfel, Gheorghe Popescu l-a întrebat pe Pop de ce nu are fese, iar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Rândurile acoliților săi s-au îngroșat odată cu sosirea în Gherla a lotului din Târgșor, Popa văzând în Ion Stoian un entuziast al acțiunii. Pentru că din Târgșor au sosit și alți deținuți care trebuiau bătuți, au fost înființate alte camere de tortură (80, 81, 82 și 99), în colectivul său fiind cooptați, în afară de Stoian, Liviu Boeriu, la camera 80, Murărescu, la 81, Octav Botez, la camera 82, și Marcel Buta, Gheorghe Simionovici și Florin Bârsan, la 99. Popa recunoaște că obținerea informațiilor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că va înțelege mai târziu de ce. Viorel Gheorghiță spune că lui Timaru i s-au întins curse pentru a conduce un program de rugăciuni și povești, care, mai târziu, va fi considerat ședință legionară 1, ce va constitui prilej de tortură suplimentară. De altfel, când Țurcanu a intrat în cameră alături de alți agresori (Livinschi, Popa, Mărtinuș, Pușcașu, Murărescu, Fuchs, Steier, Rek, Juberian), prima replică s-a legat tocmai de aceasta: „Ce faceți aici, bandiților? Țineți ședință legionară?”. Timaru și apoi Duduța
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de fier din perete, după care au fixat un bidon de apă deasupra lui și l-au torturat după metoda picătura chinezească. S-au uitat la el să vadă cum reacționează, după care l-au scuipat și înjurat. În urma acestei torturi a înnebunit din nou pentru o lungă perioadă, revenindu-și abia după ce bătăile au fost interzise în închisoare. Doctorul de la infirmerie i-a spus că a fost adus acolo după vreo lună și jumătate, inconștient și murdar din cap până în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]