3,498 matches
-
mic se pot asocia semne de meningism, confuzie, letargie sau convulsii, cauzate de tulburările electrolitice și hipoglicemie. Cele mai severe complicații intestinale ale dizenteriei sunt megacolonul toxic, perforația intestinală, invaginația intestinală sau prolaps rectal. Sindromul hemolitic uremic este cauzat de toxina shiga produsă de Sh. Dysenteriae tip1 și se manifestă prin anemie hemolitică severă, trombocitopenie și insuficiență renală. Dezechilibrele metabolice prin hipoglicemie, hiponatremie și deshidratare, pot fi severe, mai ales la copiii mici. Bacteriemia și sepsisul cu diverse localizări secundare sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
botulism Să înțeleagă și să explice epidemiologia, patogenia și manifestările clinice din poliomielită. 9.1 Toxiinfecțiile alimentare Definiție Toxiinfecțiile alimentare sunt boli digestive acute de tip gastro-enteritic, produse prin consumul de alimente contaminate cu diverse specii de bacterii sau cu toxinele lor. Epidemiologie Sursele de contaminare alimentară sunt animalele și omul. Studii efectuate în România arată că alimentele care cauzează cel mai frecvent toxiinfecții alimentare (TIA) sunt: 36% carnea (C. perfringens, Campylobacter, Salmonella sp., E. coli) 34% ouăle (Salmonella spp.) 18
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
frecvent TIA în România sunt Salmonella (3060%), Stafilococii enterotoxigeni (20-30%), Proteus spp., E. coli spp. Au fost identificate mecanismele patogenice în apariția TIA: Ingestia odată cu alimentul a unei cantități mari de germeni invazivi (Salmonella sp., Campylobacter spp.) Ingestia alimentului cu toxina preformată (S. aureus, B. cereus, Cl. botullinum) Elaborarea de toxină la nivelul tubului digestiv de către bacteriile ingerate odată cu alimentul (E. coli, Shigella spp.). Aspecte clinico-etiologice TIA stafilococică Incubația este scurtă, de 30 minute 6 ore. Sursa TIA stafilococice o constituie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Proteus spp., E. coli spp. Au fost identificate mecanismele patogenice în apariția TIA: Ingestia odată cu alimentul a unei cantități mari de germeni invazivi (Salmonella sp., Campylobacter spp.) Ingestia alimentului cu toxina preformată (S. aureus, B. cereus, Cl. botullinum) Elaborarea de toxină la nivelul tubului digestiv de către bacteriile ingerate odată cu alimentul (E. coli, Shigella spp.). Aspecte clinico-etiologice TIA stafilococică Incubația este scurtă, de 30 minute 6 ore. Sursa TIA stafilococice o constituie alimente precum : lapte, brânzeturi sărate, preparate cu smântână, carne incorect
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Debutul este brusc, cu colici abdominale, grețuri, vărsături, scaune apoase, febră. Evoluția este autolimitantă, cu remisiune completă în 2-5 zile la imunocompetenți și severă la imunodeprimați. TIA cu Bacil cereus Sursele de TIA cu B. cereus sunt alimentele care conțin toxină preformată: cereale (orez fiert), lapte și derivate din lapte. Manifestările clinice evoluează în afebrilitate. Se deosebesc două forme clinice: forma cu sindrom emetizant (incubație scurtă) și forma cu sindrom diareic (incubație lungă). TIA cu Clostridium Perfringens Sursa frecventă de infecție
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
numai apa potabilă din sursă sigură. Prevenirea TIA poate fi realizată prin măsuri de educație a populației, măsuri legislative și politici consecvente de siguranță a alimentelor. 9.2 Botulismul Definiție Botulismul este o toxiinfecție alimentară cu manifestare neuroparalitică produsă de toxina bacilului Clostridium botulinum. Epidemiologie Botulismul este o boală cu declarare obligatorie. Agentul etiologic al botulismului este răspândit ubicuitar. Se disting mai multe tipuri de toxină botulinică cu patogenitate umană, diferite ca arie de răspândire și gravitate. Transmiterea obișnuită a botulismul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
alimentelor. 9.2 Botulismul Definiție Botulismul este o toxiinfecție alimentară cu manifestare neuroparalitică produsă de toxina bacilului Clostridium botulinum. Epidemiologie Botulismul este o boală cu declarare obligatorie. Agentul etiologic al botulismului este răspândit ubicuitar. Se disting mai multe tipuri de toxină botulinică cu patogenitate umană, diferite ca arie de răspândire și gravitate. Transmiterea obișnuită a botulismul se realizează prin ingestia alimentelor care conțin toxina preformată de Cl. botulinum. Alimentele cu risc pentru botulism sunt conservele contaminate cu spori, insuficient preparate termic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
boală cu declarare obligatorie. Agentul etiologic al botulismului este răspândit ubicuitar. Se disting mai multe tipuri de toxină botulinică cu patogenitate umană, diferite ca arie de răspândire și gravitate. Transmiterea obișnuită a botulismul se realizează prin ingestia alimentelor care conțin toxina preformată de Cl. botulinum. Alimentele cu risc pentru botulism sunt conservele contaminate cu spori, insuficient preparate termic. Mai rar, pot fi întâlnite și alte modalități de transmitere: contaminare exogenă a plăgilor, contaminarea endogenă, prin ingestia sporilor și producerea toxinei in
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
conțin toxina preformată de Cl. botulinum. Alimentele cu risc pentru botulism sunt conservele contaminate cu spori, insuficient preparate termic. Mai rar, pot fi întâlnite și alte modalități de transmitere: contaminare exogenă a plăgilor, contaminarea endogenă, prin ingestia sporilor și producerea toxinei in situ (predominant sugari), contaminare intenționată în scop criminal (bioterorism) sau injectarea inadecvată a toxinei botulinice prin intervenții cosmetice sau terapeutice. Etiopatogenie Bacilul botulinic, numit Clostridium botulinum, este un bacil gram pozitiv, anaerob, prezent în sol și în tractul digestiv
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
spori, insuficient preparate termic. Mai rar, pot fi întâlnite și alte modalități de transmitere: contaminare exogenă a plăgilor, contaminarea endogenă, prin ingestia sporilor și producerea toxinei in situ (predominant sugari), contaminare intenționată în scop criminal (bioterorism) sau injectarea inadecvată a toxinei botulinice prin intervenții cosmetice sau terapeutice. Etiopatogenie Bacilul botulinic, numit Clostridium botulinum, este un bacil gram pozitiv, anaerob, prezent în sol și în tractul digestiv al unor animale. Supraviețuiește sub formă de spori rezistenți, termostabili (100șC). Speciile de Cl. botulinum
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
al unor animale. Supraviețuiește sub formă de spori rezistenți, termostabili (100șC). Speciile de Cl. botulinum se clasifică în grupe secretante și 8 neurotoxine cu proprietăți identice (A, B, C1, C2, D, E, F, G). Botulismul la om este dat de toxinele A, B, E și F. Tipul G a fost asociat cu moartea subită fără manifestări neuroparalitice. Mecanismul patogenic al botulismului este explicat de activitatea toxinei botulinice, care inhibă eliberarea acetilcolinei la nivelul sinapselor colinergice, urmată de paralizie flască și manifestări
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
identice (A, B, C1, C2, D, E, F, G). Botulismul la om este dat de toxinele A, B, E și F. Tipul G a fost asociat cu moartea subită fără manifestări neuroparalitice. Mecanismul patogenic al botulismului este explicat de activitatea toxinei botulinice, care inhibă eliberarea acetilcolinei la nivelul sinapselor colinergice, urmată de paralizie flască și manifestări vegetative parasimpatice. Bariera hematoencefalică nu permite trecerea toxinei. De aceea, în botulism sistemul nervos central nu este lezat și starea de conștiență se menține pe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a fost asociat cu moartea subită fără manifestări neuroparalitice. Mecanismul patogenic al botulismului este explicat de activitatea toxinei botulinice, care inhibă eliberarea acetilcolinei la nivelul sinapselor colinergice, urmată de paralizie flască și manifestări vegetative parasimpatice. Bariera hematoencefalică nu permite trecerea toxinei. De aceea, în botulism sistemul nervos central nu este lezat și starea de conștiență se menține pe tot parcursul bolii. Tablou clinic Incubația medie a botulismului este de 12 72 ore (2 ore 10 zile). Debutul poate fi brusc (în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
consumul de miere de albine (pentru botulismul la sugar), consumul parenteral de droguri. Criteriile clinice semnificative sunt paraliziile flasce descendente simetrice, predominant ale nervilor cranieni, care evoluează în afebrilitate, cu stare de conștiență normală. Confirmarea bacteriologică se face prin evidențierea toxinei prin testul clasic de seroneutralizare. Această metodă constă în injectarea unor doze egale din serul recoltat de la bolnav, intraperitoneal la mai multe perechi de șoareci, unul din fiecare pereche fiind protejat în prealabil cu o doză de antitoxină botulinică cunoscută
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
serul recoltat de la bolnav, intraperitoneal la mai multe perechi de șoareci, unul din fiecare pereche fiind protejat în prealabil cu o doză de antitoxină botulinică cunoscută (A F). După 24 ore supraviețuiește un singur șoarece, cel protejat cu antitoxina corespunzătoare toxinei din serul pacientului. Identificarea Cl. botulinum prin tehnica PCR și izolarea pe medii anaerobe (din fecale, vărsături, alimente, conținutul plăgilor) sunt metodă dificile, mai greu accesibile în practică. Diagnosticul diferențial se face cu miastenia gravis, miopatia congenitală, poliomielita, sindromul Guillain
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
intoxicațiile chimice, accidentele vasculare. Tratament Botulismul nu necesită măsuri speciale de izolare. Măsurile de terapie intensivă pentru susținerea funcțiilor vitale (respiratorie, cardiacă) și suportul nutritiv sunt necesare în formele severe. Tratamentul patogenic cu clorhidrat de guanidină (15-30 mg/zi) antagonizează toxina la nivelul joncțiunii neuromusculare. Antibioticele sunt justificate în caz de suprainfecții dovedite. Seroterapia cu antitoxină botulinică din ser heterolog de cal are rol terapeutic spefic în botulism. Antitoxina previne fixarea toxinei circulante pe noi receptori, dar nu influențează blocajele sinaptice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
patogenic cu clorhidrat de guanidină (15-30 mg/zi) antagonizează toxina la nivelul joncțiunii neuromusculare. Antibioticele sunt justificate în caz de suprainfecții dovedite. Seroterapia cu antitoxină botulinică din ser heterolog de cal are rol terapeutic spefic în botulism. Antitoxina previne fixarea toxinei circulante pe noi receptori, dar nu influențează blocajele sinaptice deja constituite. Administrarea serului antibotulinic trebuie să respecte următoarele reguli: Să se utilizeze ser monovalent atunci când se cunoaște tipul toxinei sau polivalent, în caz contrar. Administrarea serului este precedată de testarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de cal are rol terapeutic spefic în botulism. Antitoxina previne fixarea toxinei circulante pe noi receptori, dar nu influențează blocajele sinaptice deja constituite. Administrarea serului antibotulinic trebuie să respecte următoarele reguli: Să se utilizeze ser monovalent atunci când se cunoaște tipul toxinei sau polivalent, în caz contrar. Administrarea serului este precedată de testarea hipersensibilizării la serul de cal și de desensibilizare ] Administrarea cât mai precoce a serului este preferată, dar este indicată în orice etapă a bolii (toxina poate persista în ser
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
atunci când se cunoaște tipul toxinei sau polivalent, în caz contrar. Administrarea serului este precedată de testarea hipersensibilizării la serul de cal și de desensibilizare ] Administrarea cât mai precoce a serului este preferată, dar este indicată în orice etapă a bolii (toxina poate persista în ser circa 30 zile) Se poate repeta, până la oprirea progresiei simptomelor. 9.3 Enterovirozele Enterovirusurile sunt virusuri mici, de tip ARN, din familia picornaviridae, care au capacitatea de a se multiplica în tractul gastro-intestinal. Contrar denumirii, gastroenterita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pentru cele mai multe encefalite sporadice la adult. Epidemiile de encefalite, în funcție de regiunea geografică, pot să fie cauzate de Flavivirusuri, Bunyavirusuri, Enterovirusuri. 11.4 Patogenia meningoencefalitelor Bariera hemato-encefalică (BHE) este o barieră naturală care protejează structural și funcțional SNC față de agresori (microbi, toxine, hormoni și medicamente). Bariera hematoencefalică este formată din meninge, vase de sânge, plexuri coroide și procese arahnoide. Patogenia infecțiilor meningoencefalice poate fi explicată pe baza particularităților anatomice ale SNC. Protecția mecanică a SNC este asigurată de structurile osoase rigide, inexpandabile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
anticorpii specifici, reținerea bacteriilor încapsulate de către splină. Invadarea germenilor sau a componentelor microbiene in sângele circulant este consecința unui răspuns ineficient al mecanismelor compensatorii antiinfecțioase din partea gazdei. Septicemia este o infecție sistemică severă, caracterizată prin prezența persistentă a microbilor sau toxinelor microbiene în sânge, cu însămânțarea secundară a germenilor în diverse organe și manifestări clinice sistemice severe. În concepția clasică a vechilor clinicieni, septicemia este un concept anatomo-clinic, care presupune recunoașterea unor elemente bine stabilite: (1) poarta de intrare (2) focarul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
experiența medicului care îngrijește un caz de sepsis. 12.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei. Agenții patogeni sunt germeni sau a fragmente ale acestora (polizaharide LPS, acidul teichoic, enzime, toxine), care provin din tractul gastro intestinal, de pe tegumente sau care sunt introduse direct in sânge (cateter). Mecanismele de apărare sunt reprezentate de barierele naturale, apărarea imună nespecifică, asigurată de celule (macrofage tisulare, celule dendritice, leucocite, macrofage tisulare sau fixe) și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Transmiterea poate fi directă sau indirectă (prin obiecte contaminate), pe cale cutanată, digestivă sau respiratorie. Receptivitatea este generală. Etiopatogenie Bacillus anthracis este un bacil gram pozitiv, aerob, imobil, sporulat. Tulpinile virulente au o capsulă care inhibă opsonizarea și fagocitoza, precum și o toxină cu trei componente: factorul I edemațiant, factorul II protector (stimulează formarea anticorpilor), factorul III cu acțiune letală. Mecanismul patogenic este de tip toxinic, evidențiat de forma virulentă. Antigenul protector favorizează atașarea toxinei de receptorii celulei gazdă. Factorul edemațiant pătrunde în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
capsulă care inhibă opsonizarea și fagocitoza, precum și o toxină cu trei componente: factorul I edemațiant, factorul II protector (stimulează formarea anticorpilor), factorul III cu acțiune letală. Mecanismul patogenic este de tip toxinic, evidențiat de forma virulentă. Antigenul protector favorizează atașarea toxinei de receptorii celulei gazdă. Factorul edemațiant pătrunde în celulă, unde se activează și crește nivelul AMPc, determinând creșterea secreției celulare de apă și formarea edemului. Factorul letal induce citoliza celulelor de tip macrofagic și constituirea leziunilor endoteliale severe. Tablou clinic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bacili gram pozitivi, izolați sau în lanțuri scurte, cu capete tăiate drept, sporulați culturi pe geloză sânge din vezicule, LCR, spută, conținut intestinal, hemoculturi (colonii cu aspect de cap de meduza) reproducerea bolii prin inocularea produselor biologice la cobai identificarea toxinei prin teste ELISA sau de biologie moleculară (PCR). Diagnosticul diferențial în forma cutanată se face cu furuncul antracoid, herpesul, înțepăturile de insecte, erizipelul, stafilococia malignă a feței. Pot apare confuzii de diagnostic cu toxiinfecția alimentară, shigeloza, yersinioza, invaginația intestinală, abdomenul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]