1,407 matches
-
climatice). Războiul lui Ioan Armeanul: "nu era o călcare pe pământ, că și mînile le obosise, și armele îi scăpase. Ca acela prah se făcuse, cât nu se cunoșteau cine de a cui este; nice de sineți se auzia, de trăsnetul puștelor" (imagini de învălmășeală). Darul lui Ureche e portretul moral, concis, xilografic: "Era acest Ștefan-Vodă om nu mare la stat, mânios, și degrabă vărsa sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omora fără județ. Era întreg la minte, nelenevos, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scientiae indepingibilis imago, cu toate elementele de rigoare ale teosofiei (archei, fermenți, blas), Cantemir dizertează cu mult umor dialectic despre intolerabila condiție a omului ("tragicul" existenței am zice azi), pus să dibuiască în noaptea neagră a științei umane. Filozoful propune "trăsnetul fulgerător inelectual". Un interesant capitol despre "timp" ajunge la încheierea că timpul nu e categorie ci o esență în Dumnezeu, locul de explicație a Spiritului. Un punct atrage chiar atenția asupra conversiunii universului istoric spre spiritul absolut: "Timpul trebuie să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
desculță și despletită", ea aleargă "zăludă" și se lungește la pământ cu ochii negri ca mura și gura ca rubinul. Boierul o duce sub un copac mare și, luând chezășie cerul, jură s-o iubească până la moarte: Atunci fulgere cu trăsnet prin văzduh scăpărătoare, Pământul tot în cutremur, și stihiile-n perzare Sămăna înspăimîntate de atâta pătimire!... După aceea, vulnerat, îndrăgostitul cu giubea își poartă "melanholia" prin singurătăți. Visul amorului aduce o bănuială de Roman de la rose și de La carte du
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și lostrița căruntă, Mai iuți decât săgeata, pe piatra de metal. S-ascult la păsări triste ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă, Să zbiere pe ea ursul de groază spăimântat. Poetul dezvăluie o artă decorativă de sursă hugoliană în tablouri amănunțite, sclipitor arheologice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate să plouă, Cu ploaia ce cade, m-apasă Durerea cea veche, - cea nouă... Afară e trist ca și-n casă, - Plouă, - plouă. De acum, efect al condițiilor de viață, Macedonski apare invadat de psihoza de persecuție. Poetul e sub trăsnet, lovit, sfâșiat. Aci el jură răzbunarea cea mai cruntă veacului, aci, resemnat la ideea destinului fatal al oricărui poet, se înseninează și se abstrage. Nu mai este un "poet" răstignit, este Poetul, Geniul neînțeles de contemporani. Fără profunditate, Macedonski ar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
euforie, poetul se simte renăscut: Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit! Noaptea de decemvrie, cu veșnicele refrenuri liturgice, e capodopera lui Macedonski, poemul delirant al mirajului: Și el e emirul, și toate le are... E tânăr, e farmec, e trăsnet, e zeu, Dar zilnic se simte furat de-o visare... Spre Meka se duce cu gândul mereu, Și-n fața dorinței - ce este dispare - Iar el e emirul, și toate le are. Spre bătrânețe poetul vede lumea descărnată, redusă la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Zoroastru și solii zeilor (chaldeeni, egipteni, Iranieni sau ai celor din America precolumbiană). XIX.2. Funcțiile sociale ale magiei în general, magicienii veritabili luptau Împotriva răului. Răspundeau la atacurile demonilor și la efectele ritualurilor vrăjitorești. Practicau medicina magică: abăteau trăsnetul asupra dușmanilor și provocau catastrofe. Proferau blesteme deosebit de eficiente. Exemplu: ṛși-i indieni atingeau prin cuvin tele rugăciunilor lor chiar pe zei. XIX.3. Cercetări socioantropologice clasice asupra magiei R.H. Codrington, The Melanesians, 1891. Cercetează reprezentările magice și constată că esențialul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
tinerețea (sau viața) irosită în minele siberiene, osândirea la exterminare, folclorul deportaților, nedreptatea ce li s-a făcut la întoarcerea acasă sunt consemnate în rubrica „Golgota neamului românesc”, care va concura cu „Pagini din Cartea Neagră a Bucovinei”: Ca un trăsnet din senin de Ion Nandriș, Balada copiilor deportați de Valeriu Zmoșu, Lupul „tovarăș”, Troica de Radu Ieremiciuc, Scrisoarea mamei către fiul refugiat de Aurel Tudor, A fost odată un poet de Vasile Vorobeț ș.a. Liste cu victime ale ocupației staliniste
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Th. Ilea ( Peste îngrădire, Isvod pentru inimă, Zori, Popas la răscruce de veac), în timp ce Mircea Alexiu, Ionel Neamtzu și I. Săndulescu colaborează cu proză. Giuseppe Cifarelli publică aici câteva traduceri: Gabriele D’Annunzio, Unda și Canto nuovo (fragment), Giovanni Pascoli, Trăsnetul, Tunetul, Nădejdi și amintiri și Cucuveaua, Lionello Fiumi, Căutare zadarnică, Visul, Primăvară. Din „monografia impresionistă”, anunțată în curs de apariție la Editura Fundației „Regele Carol”, Al. Dima alege pentru T. Priveliște spre vestita cetate a Sibiului. Tot Al. Dima asigură
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
un om care a zis: „Mai degrabă ne dădeați un cartuș!”. Și când am auzit asta, atuncea parcă am rămas așa cu ceva la cap. Înțelegeți? Când am auzit așa, cinșpe ani! Odată a venit așa, ca nu știu cum, ca un trăsnet, un fulger. Cel mai mare șoc care l-am avut ăla a fost... Și când ne-am dus Înapoi, sergenții ăia care ne păzea spunea: „Lasă, mă, că nu se Întâmplă asta”... Era niște oameni cu suflet, domne... Da’ așa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în 2 acte] Dl. Drumăreseu, [comedie locală în 2 acte cu cânt] Copiii, dramă [în 3 acte], traducție Copiii regimentului, comedie [în 2 acte], tradusă Junețea lui Mirabeau, dramă [în 5 acte], tradusă Jean poștașul, [dramă în 5 acte, traducțiune] Trăsnetul, comedie tradusă. Marchizul caporal, id. id. Marchizul Arpagon, id. id. Maura, id. id. Nepotul lui Poupiniac, dramă [în 4 acte], tradusă Muzicele, comedie tradusă, [în 4 acte] Pălăria ceasornicarului, comedie tradusă, [într-un act] Așa sunt femeile, comedie tradusă, [într-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aveam o antipatie instinctivă pentru Achile: era posibil să fie atît de inuman, să nu se teamă de nimic?” și mie mi-a fost frică, de numeroase ori, de șerpi, de lupi, de înălțime și de gol, de noapte, de trăsnet, de cutremur, de accidente etc. Nu mi-i rușine să vorbesc despre asta, în schimb mi-i rușine să dau fricii o formă patetică. *„în mod schematic, omul a trecut prin două faze: prognatism (hrană vegetală) și epignatism (alimentare cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acestei opere. Dar despre aceasta vom mai vorbi. Eu m-am Întors foarte bine. șoferul a fost amabil (cum nu prea sunt de obicei) și drumul bun. Aci la Varatic am sosit când abia se terminase o ploaie bogată, cu trăsnete și fulgere, cum Îi stă bine la munte. Eu Însă nu am mai găsit decât băltoacele pe drum. Te rog transmite bunului meu coleg și prieten Balan mulțumirile mele și amintirea ce mi-a sugerat-o. M-am gândit tot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
contra unei agresiuni comuniste. Evenimentele luaseră un curs precipitat: înțelegerea de la Craiova se soldase cu pierderea Cadrilaterului, (județele Durostor și Caliacra), Basarabia și Bucovina în urma pactului Ribentrop-Molotov, din 26 iunie 1940, erau deja ocupate de ruși. Se aștepta să cadă trăsnetul și asupra Ardealului. În timp ce Comandantul lucra la Manifestul Legionar, prin care cerea abdicarea regelui, în noaptea de 29-30 August, s-a aflat că delegația română, pentru discuțiile cu ungurii, plecase la Viena. Se așteptau toți ca discuțiile să dureze câteva
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nepăsare. Eresurile, ca la Gala Galaction și V. Voiculescu, trimit în insolit și magic; nici vorbă de „cerul care zboară”; aici forfotesc spirite maligne, făpturi subpământene. Peste morminte părăsite, vechi, scufundate, „stă și duhănește dracul”, iar vara, pe furtună, lovește trăsnetul. Compozițiile mai ample Urcan bătrânul și Înmormântarea lui Urcan recomandă un talent viguros, năzuind să realizeze un mare roman al Câmpiei Transilvane, Ospățul dracului. Prin rapacitate, prin tertipuri și furtișaguri, bătrânul Urcan a ajuns „gazdă mare” (bogat); odată cu „numărul boilor
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
povestitor, lui Ion Creangă. Dar T. Maiorescu, în două rapoarte de premiere la Academia Română, complet negative, îi evaluează cu exactitate scrierile. De altă părere va fi însă Duiliu Zamfirescu, al cărui raport referitor la Povești de Crăciun (1914) și Povestea trăsnetului (1911) le recomandă, supralicitând calități inexistente, pentru premiul Adamachi. Și D. va primi o parte din acest premiu, în 1915, an în care scrierile lui Calistrat Hogaș sunt respinse. După război va locui mai mult la Fălticeni, unde din 1918
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
SCRIERI: Pe drumul pribegiei. Versuri (1896-1903), București, 1903; Facerea lumei, București, 1908; La han La trei ulcele, București, 1908; Fata popei, București, 1908; Povestea copilăriei, București, 1909; Novele, București, 1910; Povestiri alese, București, 1910; Flori și povești, București, 1911; Povestea trăsnetului, București, 1911; Învățați și meserii, pref. Ion Kalinderu, București, 1911; Codreanu căpitan de haiduci, Orăștie, 1912; Împăratul Rogojină, Orăștie, 1912; Volintirii, Orăștie, 1912; Povești de sărbători, Orăștie, 1913; Povești de Crăciun, București, 1914; Sărăcuțul, București, 1915; Firimiturile lui Dalib, București
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
de cucoară, voi, limpedzi izvoară, a izvorî vă părăsiți, și-n amar vă primeniți. Gliganul sălbatec viieriu, și-n livedzile lui ursul ușeriu să să facă, în grădini târvelește, în pomăt batelește să să prefacă. Clătească-să ceriul, tremure pământul, aerul trăsnet, nuării plesnet, potop de holbură, întunerec de negură vântul să aducă. Soarele zimții să-și rătedze, luna, siindu-se, să să rușinedze, stelele nu scântăiedze, nici Galactea să luminedze. Tot dobitocul ceresc glasul să-și sloboadză, faptă nevădzută, plecându-să, vadză. Cloșca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că numai atât nu ar fi de ajuns, înjunghie un ostatic din neamul moloșilor ale cărui membre încă pâlpâind de viață parte le fierbe, parte le frige pe jeratic. Apoi mi le servește la masă. Eu, cu focul răzbunător al trăsnetului, prăbușesc atunci casa peste penații demni de un asemenea stăpân. El, îngrozit, fuge și încearcă zadarnic să vorbească: urletele sale tulbură liniștea câmpurilor. Pe față i se adună toată turbarea din el și mânat de dorința obișnuitelor sale crime se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
156-159): "Regele zeilor, Jupiter, arse odinioară de dragoste pentru frigianul Ganymede și găsi în ce să se schimbe pentru a fi altceva decât era. Totuși nu găsi cu cale să se schimbe în altă pasăre decât cea care-i poartă trăsnetul. Nu întârzie și, străbătând aerul cu aripi împrumutate, răpi pe Iliadul care și acum amestecă vinul în pahare și fără voia Junonei servește nectar lui Jupiter"15. Prin urmare, încă din vremurile imemoriale, ale mitului, acvila (prefer să numesc așa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tipărită la Strasbourg în 1763, dă cuplului un copil, Aret, pe care ei l-au avut târziu, după douăzeci de ani de căsătorie. Acest fiu iubește o păstoriță, Narcisa, dar cu puțin înainte de căsătorie, cei doi tineri sunt omorâți de trăsnet. Părinții, zdrobiți, își doresc moartea. Jupiter și Mercur sosesc acolo și sunt omeniți. Este tăiată pentru ei gâsca (singura), prevăzută pentru căsătoria fiului. După ce le-a ascultat povestea, Jupiter ia cenușa lui Aret și a Narcisei și îi recheamă la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
creștin, de victimă a regelui Carol al II-lea, cel care a ordonat uciderea liderului legionar: "Din mulțimile oarbe unul s-alege/ gîndul lui: rege.../ vorba lui: lege.../ vrerea-i: platoșă de neînfrînt.../ pasul lui: cutremur de pămînt/ veacul, sub trăsnete, în zbatere grea/ zice cum vrea/ îl botează cum vrea.../ la masa de lucru adună:/ auzul văzduhului lîngă o furtună/ și lîngă o inimă mai bună ca pîinea -/ cruzimi de tigru, auzu-i de cîine.../ noua lui limbă fața țării o
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
într-o formulare autoironică: , Există două categorii de oameni pe care nu-i pot suferi: ziariștii și evreii. Din nefericire fac parte din ambele categorii". Pe fondul acestei sensibilități psihice, refuzul formulat de familia von Dönniges a căzut ca un trăsnet. Printr-o scrisoare injurioasă, Ferdinand Lassale l-a provocat la duel pe tatăl Helenei. Acesta a refuzat provocarea, dar mănușa a fost ridicată de tânărul Iancu Racoviță. Duelul a avut loc lîngă Geneva. Românul l-a împușcat pe Lassale, rănindu
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
în visul Fiarei: azi doi ianuarie" ( Visul fiarei). Scriind cu mîna stîngă, demonică, poetul livrează cu dărnicie imagini crunte, inconfortabile, la modul performant în care s-ar prezenta cuiele unui pat de fakir. Voluptatea sa e una categoric masochistă: "azi trăsnetul/ în patul rîului va naște femeia mea din sud" ( Petic flămînd de infinit). Sau: "...o ploaie metalică îmi este căderea și în spatele/ fiecărui copac aud strigăt de bucurie:/ este Moartea sau un fel de imitație înnegrită/ închipuind un petic flămînd
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
căderea și în spatele/ fiecărui copac aud strigăt de bucurie:/ este Moartea sau un fel de imitație înnegrită/ închipuind un petic flămînd de infinit" ( ibidem). Sau: "soarele avea privirea mortului" ( Sîngele cu gust de heroină). Sau: "am devenit cel care adună/ trăsnete" ( Cel care adună trăsnete). Avem astfel o "liricizare", fie și rebarbativă, a programării expresioniste care, de la un punct, prezintă, vai, riscul aridității, al industrializării. Pe întinsul cîmp conceptual specific pe care se plasează, cîmp pîndit de rutină, autorul se arată
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]