1,201 matches
-
unei ocazii precise. Jocuri de rol Terapeutul și Isabelle efectuează împreună jocuri de rol care corespund fiecărei situații, care permit să se verifice dificultatea pe care o are Isabelle în a-și controla comportamentul coming out, atunci când vorbește simplu despre trac sau timiditate cu persoanele cu care are relații superficiale, despre lipsa de încredere față de ceilalți cu cei cu care are relații mai apropiate, și despre fobie socială cu cei cu care are relații intime. In timpul jocurilor de rol, terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o prezintă ca pe o amplificare a fenomenelor psihologice normale. Anxietatea socială benignă este normală și utilă, cu rol de amortizor social (a fi puțin rezervat, a ține cont de celălalt este un comportament benefic). Uneori, aceasta devine prea importantă (trac, timiditate) și se aseamănă unei stări de jenă. Alteori, în sfârșit, ea devine în mod clar patologică (fobie socială). Această stare poate fi comparată cu ceea ce se petrece în legătură cu imunitatea: această funcție de apărare naturală, dorită și adaptată, își depășește scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și despre care n-am vorbit niciodată cu tine". "De exemplu, în timpul unei discuții cu unii prieteni, să-i întreb dacă n-au niciodată trac atunci când vorbesc în public, sau când întâlnesc persoane necunoscute, etc. Apoi să le vorbesc despre tracul meu". "De exemplu, dacă sunt invitată la serviciu să prezint o traducere în fața unui grup de persoane, sau dacă părinții unor elevi doresc să mă convingă să fac parte din asociația lor, în loc să găsesc pretexte, să spun că sunt prea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o paranteză. Potrivit lui Radu Anton Roman, „marea bucătărie țărănească“ ar fi originală în primul rând datorită filonului străvechi din miezul ei. Ar avea „măduvă tracică“... Din nefericire, nu putem decât presupune că dacii ar fi fost cei mai gurmanzi dintre traci, căci nu cunoaștem mai nimic despre obiceiurile lor culinare. În orice caz, știm mult mai puțin decât au aflat francezii despre strămoșii lor, galii; detalii despre stilul de viață al galilor (cum ar fi măiestria lor în domeniul cârnățăriei) s-
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
legat de un par”. Crucificarea a fost practicată în zona estică a Mediteranei cu mult înainte să fie adoptată de romani, fiind aplicată de persani (cf. Herodot 1.128.2; 3.125.3) și alte popoare, precum asirienii, sciții și tracii. Se spune că Alexandru cel Mare ar fi răstignit mii de persoane (cf. Curtius Rufus, Istoria lui Alexandru cel Mare 4.4.17), iar succesorii săi au continuat această practică. Nu e de mirare, așadar, dacă, în timp, romanii au
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
zmeu”, o reptilă înaripată, cum credea P., ci șarpele din adâncuri, frumusețea construcției din Getica va fi mereu admirată: măreția olimpiană a lui Zalmoxis, distincția sacerdoților săi, hărnicia, tenacitatea, austeritatea spartană a dacilor, „cei mai viteji și mai drepți dintre traci” după Herodot. După cum va fi neîncetat apreciată limpezimea gândirii, noblețea stilului, clasicismul structural al autorului. Adevărate creații literare sunt eseurile lui P. Volumul Idei și forme istorice (1920) însumează patru studii de filosofia istoriei, unele cuprinzând pagini cu inflexiuni poematice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
Africii, cele din Egipt (Delta Nilului) se situează pe primul loc. Renumite au fost și viile din împrejurimile Cartaginei sau cele care se găseau pe teritoriile Tunisiei, Algeriei și Marocului de astăzi. În Europa, cei mai vechi viticultori au fost tracii. Viile ilirice și celtice sunt amintite în operele lui Strabo și Dio Cassius (155-236 e.n.). Xenofon amintește de vii întinse pe malul Pontului Euxin. Se pare că grecii au luat vița de vie și vinul de la ei, odată cu mitul dionisiac
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
1943; De la Zalmoxis la Gengis-Khan, 1984); I. Evseev (Cuvânt-simbol-mit, 1983; Simboluri folclorice, 1987), T. Herseni (Forme străvechi de cultură poporană, 1977), M. Mesnil (Etnologul Între șarpe și balaur, 1996), Gh. Mușu (Din istoria formulelor de cultură arhaică, 1973; Din mitologia tracilor, 1979), T. Papahagi, (Mic dicționar folcloric, 1979), Gh. Pavelescu (Pasărea-suflet, 1942; Mana În folclorul românesc, 1941) sau O. Hedeșan (Șapte eseuri despre strigoi, 1998) reconstituie universul mitologiei sub semnul probabilului, printr-un joc de refracții care sugerează semnificații cu mare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Rituals, The University of Alabama Press, Tuscaloosa Douglas, Mary, 1965, Purity and Danger: an Analysis of the Concepts of Pollution and Taboo, Ark Paperback, Londra Douglas, Mary, 1975, Implicit Meanings: Essays in Anthropology, Routledge, Londra Drăgan, Iosif Constantin, 1976, Noi, tracii, Scrisul Românesc, Craiova Dubish, Jill, 1985, „You and What You Eat: Religious Aspects of Health Food Move”, Magic, Witchcraft and Religion, MacMillan, New York Duby, Georges, 1997, Cavalerul, femeia și preotul, CEU Press, București Dujardin, Philippe, 1993, „Le geste commemoratif”, În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
and Cultural Anthropology, Rand McNally & Comp., Chicago Mușlea, Ion; Bârlea, Ovidiu, 1970, Tipologia folclorului, din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, Minerva, București Mușu, Gheorghe, 1973, Din istoria formelor de cultură arhaică, Editura Științifică, București Mușu, Gheorghe, 1982, Din mitologia tracilor, Cartea Românească, București Myerhoff, Barbara, 1975, „Organization and Ecstasy: Deliberate and Accidental Communitas among Huichol Indians and American Youth”, În Sally Falk Moore; Barbara Myerhoff (coord.), Symbol and Politics in Communal Ideology, Cornell University Press, Ithaca Myerhoff, Barbara, 1982, „Rites
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și nici numai medicilor, și deoarece lumea tot mai mult are nevoie de curățenie, respectiv de igienă, nu e lipsit de interes să adăugăm și câteva reflexii în marginea imnului „Zeița sănătății, Hygea“, (altă ortografiere a numelui n.n.) compus de tracul Orfeu, poetul hieratic prehomeric, inspirat de muze și protejat de Apollo care i-a dat chiar lira sa ca, îmblânzind și fiarele, să întoarcă lumea la armonie. În acest imn, al LXVIII-lea Hygieia este care îndepărtează bolile . Poetul o
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
greacă dinamică, înfloritoare, în expansiune și e de înțeles că el a cunoscut o și pe cea din Mesopotamia și Egipt, pe cea din Creta și din Tracia. știm prin Platon, că Socrate era impresionat de medicina funcțional sistemică a tracilor, după cum învățase la oaste de la un medic al regelui, filosofului și profetului Zalmoxis. De asemenea în Iliada și Odiseea se întâlnesc fapte și elemente medicale din vremuri ce-l preced pe Hippocrat iar medicii respectivi, practicienii evocați de Homer Hippocrat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
naturii (phisis), ale sănătății depline, cum de altfel recomandau și marii medici eleni și romani. Sugestionarea prin vorbe frumoase, provocând destinderea, încrederea, descătușarea spiritului, cum subliniază Socrate, ne face să-l credem pe Pliniu cel Bătrân care considera că medicina tracilor (dacilor) nu practica magia, chiar dacă medicul lui Traian, Criton îi acuza pe discipolii lui Deceneu, respectiv pe preoți, că vrăjesc poporul. Mai degrabă credem că ecouri orfeice intraseră în practica sugestionării, care dubla sau însoțea terapeutica empirică a dacilor și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la daci, fiind prezent, chiar pe drapelul dacic, cu cap de lup și gura deschisă — semnul puterii în acțiune și trup sigmoidic, adică în mișcare. Dar el era întâlnit și în ritualurile de la altarele dacice unde, spune Herodot, unii dintre traci îl numeau pe Zalmoxe, daimon = izvor de lumină, Gebeleizis. În „De la Zalmoxis la Gengis Khaa“ dar și în „Istoria credințelor și ideilor religioase“ Mircea Eliade dă uimitor de multe relații privind implicarea simbolurilor în terapia dacică (tracică). Un subcapitol este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în ceea ce privește șederea acestuia în nordul Traciei și anumiți autori moderni observă în privința cărților I și III ale Epidemiilor, că par a fi scrise de Hippocrat într-o „greacă tracică“, deși în Corpusul hippocratic nu se află nici o referire la tradițiile tracilor. Și istoricul Vasile Pârvan în Getica subliniază înscrierea unor plante cu denumirea lor tracică. Se poate afirma că medicina dacică nu era reductibilă la terapia prin plante, produse animale, minerale, balneoterapie, incantații, ci în același timp dacii practicau chirurgia. O
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Reprezentanții Școlii Ardelene au susținut ideea originii latine a românilor; marele slavist Paul Joseph Schafarik în 1844 neagă amestecul tracilor și geto- dacilor cu romanii. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
ar vorbi spectatorului despre situația sa actuală. "Cum, suntem în mijlocul Europei, scenă vastă și importantă a evenimentelor celor mai variate și mai uimitoare, și nu avem încă o artă dramatică a noastră? Nu putem compune fără ajutorul grecilor, romanilor, babilonienilor, tracilor? Vom căuta un Agamemnon, un Oedip, un Tezeu, un Oreste etc.? Am descoperit America, și această descoperire bruscă a topit două lumi într-una, a creat mii de raporturi noi? Avem tiparul, praful de pușcă, poștele, busola, și cu ideile
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu fața descoperită și nu sunt dispuși să memoreze un text. Acest lucru este dovedit de cuvintele pe care Goldoni i le distribuie lui Tonino, unul dintre actorii trupei Teatrului comic, care-l joacă pe Pantalone. Simțindu-se cuprins de trac, el îi comunică, foarte prost dispus, șefului trupei, Orazio, descumpănirea lui cu privire la o asemenea schimbare. "Tonino Știi ce naiba am? O frică de nici nu mai știu ce e cu mine. Orazio Ți-e teamă ? De ce anume ? Tonino Scumpul meu Domn
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ș.a. În 1975 revista „Manuscriptum”, la care își stabilește colaborarea, îi deschide un spațiu intitulat „Document în replică”, unde publică ani în șir articole însoțite de probe documentaristice. Mai colaborează la „Revista de istorie și teorie literară” „România literară”, „Noi, tracii” și la „Jurnalul literar”. Cercetător pasionat, P.-C. descoperă și editează în 1984, la capătul unor explorări laborioase, teza de licență a lui Mircea Eliade, Contribuții la filosofia Renașterii. Provenind dintr-o perioadă de afirmare științifică și publicistică a viitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
ale originii numelui râurilor interioare și al Dunării chiar, să vedem ce poate furniza substratul lingvistic autohton traco-dacic, din păcate și acesta destul de slab cunoscut. Înțelegând prin substrat geto-dacii din spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic, ce reprezintă ramura nordică a numerosului popor al tracilor, cel mai numeros după cel al inzilor - ne spune Herodot; numim aici limba lor traco-dacă. Ne-am mai referit la substratul traco-dacic al limbii române când am căutat originea unor cuvinte fundamentale. Acum vom căuta rădăcinile numelor unora din cursurile
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
două nume". Literatura antică se ocupă de Dunăre de la primele sale scrieri. Până la o descriere geografică corespunzătoare, ca aceea făcută de Herodot în secolul V î.e.n., fluviul apare în opere literare îndeosebi, sub numele de Istros, o denumire preluată de la traci. În poemul "Theogonia", din secolul VIII î.e.n., Hesiod ni-l prezintă ca "Istrul care curge frumos". În "Călătorie în jurul lumii" din secolul VI î.e.n., Hecateu din Milet semnalează cetatea Orgame de pe Istru (Argamum în hotărnicia lui Laberius Maximus de mai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Tricefalul; Într-adevăr, la Szceczcin, statuia sa avea trei capete de argint, care, conform preoților, simbolizau cele trei lumi: cerul, pământul și infernul. Se pune Întrebarea dacă această divinitate nu a fost cumva modelată după tricefalul grec Hermesxe "Hermes" sau tracul Erosxe "Eros", tricefal și el, sau, mai probabil, prin intermediul sciților, după divinitățile preariene și ariene din India, reprezentate cu mai multe membre și capete (trebuie să se țină cont mai ales că, deja În Rig-Veda I, 146,1 și X
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
relansări, formule de sondare sau de completare care să poată fi utilizate în timpul realizării interviurilor. -Alegerea modalităților de înregistrare a interviurilor se realizează tot în momentul de planificare a anchetei. Reportofonul este preferat tuturor modalităților de înregistrare, pentru că permite evitarea tracului pe care subiecții îl pot avea în fața unei camere video sau a reticențelor pe care le pot avea dacă intervievatorul ia notițe. Trebuie respectate cîteva reguli în utilizarea reportofonului, și anume: obținerea acordului subiectului de a fi înregistrat, plasarea acestuia
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
tracism, de indigenizare și de antichizare a trecutului românesc prin ancorarea sa și mai adâncă în istorie, este vizibilă și în discursul didactic al manualelor de istorie. În Istoria antică și medie a României (sic!), originea românilor este înrădăcinată în traci: în traci "trebuie să-i vedem pe cei mai îndepărtați strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
indigenizare și de antichizare a trecutului românesc prin ancorarea sa și mai adâncă în istorie, este vizibilă și în discursul didactic al manualelor de istorie. În Istoria antică și medie a României (sic!), originea românilor este înrădăcinată în traci: în traci "trebuie să-i vedem pe cei mai îndepărtați strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]