1,183 matches
-
parnasianismul, pe de o parte, iar realismul pe de altă parte, curente literare adevărate, cu o estetică bine pusă În pagini, Își făceau treaba prin Al. Macedonski, George Bacovia, Ion Pillat, iar Tudor Arghezi, deși nu era nici simbolist, nici tradiționalist, „Împrumutând din toate” (C. Ciopraga), se impunea prin geniul său ca unul din cei mai mari poeți ai vremii. El confirma aprecierea lui G. Călinescu, potrivit căruia, „la apariția geniului, școlile tac.” Din nefericire, azi, literaturii i se acordă o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu „creioane moi”, poetul „picteaza“ cu cuvinte. Modul de expunere este descrierea poetică „Însuflețită”, spune Titu Maiorescu de „o simțire... curată și puternică a naturii ”. TUDOR ARGHEZI - TESTAMENT Vorbind despre Tudor Arghezi, C. Ciopraga spunea: „Nici simbolist, nici clasic, nici tradiționalist, dar Împrumutând din toate, potrivit profilului propriu, poetul „Testament” - ului reprezintă un punct de convergență, fiind un polifonic magistral, asemenea neliniștiților „plopi Înalți, cu voci adânci și șoapte multe”. Plecând de la această apreciere, poate nu ar trebui să nu luăm
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Pe Argeș În sus” este considerată de către exegeți momentul când lirica lui Ion Pillat se impune În atmosfera literară a primei jumătăți de veac al XX-lea, la stadiul maturității artistice. Poeziile acestui volum se Înscriu În paradigma unei lirici tradiționaliste, dar se pare că era necesară o asemenea manifestare poetică, Într-o prea lungă căutare a unei statornicii. Considerată de G. Călinescu o capodoperă a liricii românești, poezia Aci sosi pe vremuri se impune printr-un lirism tradițional, dar mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
afirmă un adevăr universal valabil: „În realitate singurul agent al echilibrului este talentul. Când răsare geniul mor școlile. Căci În capodoperă atitudinea și maniera se distrug În actualitatea echilibrului ca proces spontan al spiritului creator. Un scriitor mare este Întotdeauna tradiționalist și Întotdeauna modernist.” De mare actualitate este și aprecierea potrivit căreia spiritul critic trebuie și el supus unei analize obiective. În aprecierea valorilor „trebuie să vedem nu mutabilitatea valorilor (criticul Îl are În vedere pe Eugen Lovinescu, adeptul teoriei „mutației
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de teoriile modernizării sunt, în principal, două: legitimarea ordinii asimetrice a „relațiilor de putere între societățile tradiționale și moderne”; ideea societăților-lider și a legitimității rolului lor, căci, de vreme ce Occidentul și SUA sunt societăți avansate, iar oricare altă societate întârziată „este tradiționalistă și înapoiată, ultima trebuie s-o adopte pe cea dintâi ca model și linie directoare” (So, 1990, p. 36). Teoriile modernizării susțin, în al treilea rând, ideea și „politica ajutorului străin”, ca factor de ameliorare, promovată ca atare de SUA
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai scăzut (conform datelor EVS’99, un vest-european este membru, în medie, în 1,13 asociații altele decât sindicate și partide politice, în timp ce în Europa fostă comunistă același indicator are valoarea 0,41). Urbanizarea este mai redusă, iar societățile mai tradiționaliste, unele dintre ele (în special România, Albania, Polonia, Bulgaria și Ucraina) cu importante segmente agrare mențin, acest pattern. România nu face excepție. Conform EVS’99, ponderea celor care întâlnesc săptămânal prieteni este de 34%, 27% dintre români își întâlnesc săptămânal
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tipografic redus coordonată de același autor (Mituri istorice românești, 1995), Istorie și mit... a lansat paradigma critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă de o originalitate absolută. După cum însuși autorul este mândru să recunoască, inovativitatea abordării sale este relativă, avându-și antecedentele în istoriografia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a reușit să aresteze pentru moment schimbarea de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda lamentațiilor vocale, dar tot mai neputincioase, ale facțiunii tradiționaliste adeptă a principiului status quo ante, redefinirea memoriei publice românești a continuat impetuos în direcția eticii europene a memoriei. La modul general, comparând universul discursiv despre trecut închegat înainte de 1999 cu modul în care trecutul a fost asumat, înțeles și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]