1,391 matches
-
-fața externă rotunjită prezintă în porțiunea mijlocie a amprentă ruaoasă pentru inserția tendonului inferior al mușchiului rotund; -pronator, iar porțiunea inferioară vine în raport cu tendoanele celor doi mușchi radiali externi; -marainea anterioară denumită și rădăcina inferioară a tuberozității bicipitale are inițial traiect oblic în jos, în afară după care devine verticală și se șterae; -marainea posterioară nu prezintă elemente anatomice distincte; -marainea internă este ascuțită și este locul de inserție pentru liaamentul interosos al oaselor antebrațului. Extremitatea inferioară este voluminoasă și are
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu cel trapezoid; -internă, concavă pentru articularea cu semilunarul și cu capul osului mare. Fetele nearticulare sunt: -externă ce prezintă tuberculul scafoidului pe care se fixează liaamentul lateral extern al articulației pumnului; -anterioară; -posterioară sub forma unui șanț ruaos cu traiect oblic în jos și extern. SEMILUNARUL (OS LUNATUM) Semilunarul prezintă o formă de semilună cu două fețe nearticulare (anterioară, convexă și posterioară, plană) și patru articulare: -superioară, concavă ce se articulează cu osul radius; -inferioară, concavă ce participă la articulația
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul colului chiruraical. Dispoziția fibrelor stratului extern este particulară în zona inferioară a articulației: fibrele superficiale urmează traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și determină ridicarea stratului intern al capsulei formând "frenula capsulae": frâurile proieminente ale stratului intern al capsulei. 1. Osul humerus 2. Capsula articulară secționată 3. Cavitatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul colului chiruraical. Dispoziția fibrelor stratului extern este particulară în zona inferioară a articulației: fibrele superficiale urmează traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și determină ridicarea stratului intern al capsulei formând "frenula capsulae": frâurile proieminente ale stratului intern al capsulei. Stratul intern (sinovial) al capsulei articulare tapetează stratul fibros
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterioară a colului, la unirea 1/3 laterale cu 2/3 mediale; - în sus și în jos, la nivelul liniilor care unesc inserția anterioară cu cea posterioară. O parte din fibrele profunde se reflecă pe col și au un ușor traiect ascendent până la suprafața articulară a capului formând frenula capsulae ș18, 20ț. Este deosebit de rezistență fiind formată din fibre a dkror dispoziție este în funcție de liniile de forță care acționează asupra zonei: fibre lonaitudinale, superficiale și fibre profunde, circulare - zona orbiculară, liaamentul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
deschiderea medială; - cele două meniscuri sunt unite în partea anterioară printr-o bandeletă transversalăliaamentul transvers al aenunchiului (2, 11, 12, 18, 20). Capsula articulară se inseră superior la nivelul femurului iar inferior pe tibie, prezentând anterior un orificiu pentru rotulă. Traiectul de inserție este foarte sinuos: pornind de la fața trohleară se continuă pe condilii și epicondilii femurali pe care-i lasă extracapsular, la fosa intercondiliană. La acest nivel capsula se întrerupe și fuzionează cu liaamentele încrucișate. Pe tibie inserția se realizează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sau ampulare în care se acumulează sângele în decursul contracției. în musculatura în repaus numai o parte din capilare sunt deschise, majoritatea fiind închise. în timpul contracției are loc deschiderea și dilatarea capilarelor ceea ce determină sporirea patului vascular local. Venele urmează traiectul invers al arterelor. Vasele limfatice se găsesc numai în perimisium și endomisium. Tendonul prezintă o vascularizație foarte precară. INERVAȚIA MU ȘCHILOR STRIAȚI Fibrele sensitive sunt groase și provin de la nivelul ganglionilor senzitivi din măduva spinării. Aceste fibre se termină în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt lungi. Origine. Masa comună se inseră: - la nivelul proceselor spinoase ale ultimelor vertebre lombare; - pe creasta sacrată mediană; - pe fața posterioară a sacrumului; - pe creasta iliacă; - pe fascia toraco-lombară. inserția terminală se realizează sub forma a trei coloane cu traiect ascendent spre torace și craniu: - coloana laterală: leagă bazinul de coaste, precum și coastele între ele: mușchiul iliocostal (m. iliocostalis); - coloana mijlocie: leagă bazinul de coaste și de procesele transverse: mușchiul longissimus sau lungul dorsal; - coloana medială: solidarizează bazinul cu procesele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în articulația scapulo-humerală. Inervația se realizează prin nervul suprascapular. MUȘCHIUL ROTUND MIC (m. teres minor) Originea este pe: - fața posterioară a omoplatului- Figura 97 - în vecinătatea marginii laterale a acestuia; - fața profundă a fasciei infraspinoase. După formare mușchiul urmează un traiect lateral, în sus, trecând posterior față de articulația scapulo-humerală. Inserția terminală este pe fațeta inferioară, posterioară a marelui trohanter humeral. Raporturile mușchiului sunt cu cei care-l încadrează: infraspinosul și marele rotund. Acțiunea mușchiului: - este de rotator în afară al brațului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și brahial (în planul profund). MUȘCHIUL BICEPS BRAHIAL (m. biceps brachii) Mușchiul biceps brahial este de aspect fusiform fiind alcătuit din două capete distincte cu originea la nivelul omoplatului: unul scurt și unul lung care se unesc și urmează un traiect descendent comun până la nivelul extremității superioare a radiusului (Figura 100). Originea: - capului scurt este: la nivelul vârfului procesului coracoidian printr-un tendon comun cu al mușchiului coracobrahial; - capului lung este: la nivelul tuberculului supraglenoidian al omoplatului precum și pe cadrul glenoidian
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capului scurt este: la nivelul vârfului procesului coracoidian printr-un tendon comun cu al mușchiului coracobrahial; - capului lung este: la nivelul tuberculului supraglenoidian al omoplatului precum și pe cadrul glenoidian. Tedonul capului lung al mușchiului biceps brahial, după origine urmează un traiect prin interiorul articulației scapulo-humerale, fiind astfel extrasinovial. După traseul intracapsular se exteriorizează prin culisa bicipitală (șanțul intertubercular) fiind acoperit de tendonul mușchiului mare pectoral. Inserția terminală se află la nivelul tuberozității radiale. Raporturi: - în exterior cu: pielea și fascia- brahială
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchi epicondilieni mediali sau epitrohleeni. MUȘCHIUL ROTUND PRONATOR (m pronator teres) Originea se realizează prin două fascicule: - unul humeral, la nivelul feței anterioare a epicondilului medial; - al doilea ulnar, pe fața medială a procesului coronoid al cubitusului. După un scurt traiect separat se unesc formând corpul mușchiului. Inserția terminală este pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. Raporturi: - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Acțiunea: - pronator al mâinii, - prin fascicului humeral, flexor al antebrațului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
iliotibial este o structură fibroasă care se formează din porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul iliotibial urmează un traiect descendent, pe partea laterală a coapsei până la nivelul condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală atât în mers cât și în stațiunea bipedă. Din fascia lata se desprind teci pentru mușchii: croitor, gracilis, tensorul fasciei lata. De la nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unul anterior și altul posterior ceea ce face posibilă formarea a trei loje musculare: una anterioară, una posterioară și una externă. RETINACULELE GÂTULUI PICIORULUI Retinaculele gâtului piciorului sunt îngroșări ale fasciei crurale la nivelul la care tendoanele își schimbă direcția în traiectul descendent spre picior și au rol important în menținerea în poziția anatomică a acestor tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și una externă. RETINACULELE GÂTULUI PICIORULUI Retinaculele gâtului piciorului sunt îngroșări ale fasciei crurale la nivelul la care tendoanele își schimbă direcția în traiectul descendent spre picior și au rol important în menținerea în poziția anatomică a acestor tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tub numai dacă există o diferență de presiune între cele două capete ale tubului (fig. 64). Debitul de aer depinde de diferența de presiune, dar și de modul de curgere a aerului. La un flux aerian redus, particulele au un traiect liniar, paralel cu peretele tubului (A) ; curgere laminară. Dacă fluxul aerian este crescut are loc o curgere dezorganizată a particulelor, curgerea turbulentă (C). Când tubul se ramifică apar turbulențe locale; curgerea tranzițională (B). In sistemul de tuburi de la nivelul arborelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lemn. Față de cilindrul central, țesuturile corticale se diferențiază de timpuriu, iar procesul de colenchimatizare este mai precoce. În figurile 5 și 6 sunt redate scheme ale secțiunilor transversale prin organele vegetative ale plantulei, de la vârf spre bază. Se poate urmări traiectul țesuturilor conducătoare, structura nodurilor de tip unilacunar, modul în care fasciculele conducătoare (urme foliareă pătrund din tulpină în pețiolii frunzelor. De asemenea, se poate observa formarea mugurilor axilari, atât în axila cotiledoanelor, cât și în cea a frunzelor opuse. La
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de la structura primară a rădăcinii la cea secundară se face foarte repede, astfel încât rădăcina plantule prezintă deja elemente histologice de origine secundară în treimea inferioară; • frunzele opuse nu iau naștere exact de la același nivel, fapt ce poate fi evidențiat urmărind traiectul fasciculelor foliare care pătrund în bazele frunzelor; • la Salvia officinalis, xilemul cuprinde două zone: una externă formată doar din libriform și alta internă, în care, se observă puține vase, de calibru mic dispersate printre fibrele de sclerenchim; • perii la Salvia
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
construcția socialismului va inaugura o nouă fază, sub conducerea noului său lider, Nicolae Ceaușescu. 3.4.2. Sistemul educațional Sistemul de învățământ public românesc s-a dezvoltat, începând cu așezarea pilonilor săi de susținere fixați de legea din 1864, pe traiectul ideologic al naționalismului, modelat fiind după tiparul sistemelor educaționale apusene (german, mai apoi francez). Schimbarea de regim desăvârșită în 30 decembrie 1947 avea să scoată învățământul românesc de pe liniile de-a lungul cărora a evoluat istoricește, repoziționându-l pe aliniamente sovietice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Tudor Vladimirescu. Și aici, caracterul național, al eliberării naționale, este pregnant evidențiat, în contrast cu tradiția marxistă stabilită de Istoria RPR în care accentul cade pe dimensiunea socială, clasială, a "răscoalei populare" a lui Tudor. Am văzut cum mișcările pașoptiste cu traiecte și destine diferite în cele trei țări românești au fost unificate în "revoluția română de la 1848-1849". În optica rolleriană, evenimentele pașoptiste erau văzute prin prisma afirmării burgheziei și a dezvoltării capitalului în societatea românească. Național-comunismul reliefează, în schimb, latura națională
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe care se pune iarbă uscată. Apa din lemnele care ard se scurge pe iască, care se "Îmbăiază"(Îmbibă), iar aceasta se stroarce pe bubă. Tratamentul se folosește și În caz de zona Zoster, Înroșire a pielii și dureri pe traiectul unui nerv. Friguri (frisoane) Contracție involuntară, ritmică, a musculaturii, ducând la tremurături, uneori ritmice, care cuprinde corpul În totalitate. Se asociază cu clănțănitul dinților, cu așa-numita "piele de găină" și cu o senzație puternică de frig, cu durata de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]