1,558 matches
-
z.silvost. se.fa.; L5T6C3U5R7N9; Quercion pedunculiflorae, Ulmenion, Galio - Alliarion, Senecion fluviatilis, Fagetalia, Tx. -Arabis hirsuta (L.) Scop. (Gâscariță) - HT:-H., Euras.medit. Frecv., z.silvost.e.bo.; L7T5C3U4R8NX, Festuco -Brometea, Festucetalia valesiacae, Origanetalia, Arrhenathherion *Capsella bursa pastoris (L.) Medik. (Traista ciobanului)T.-TH., Cosm. Comună, z.step.e.bo.; L7TXCXUXRXNX, Stellarietea mediae, Lolio - Plantaginion, Md., Tx. *Cardamine impatiens L. (Râjnică) - HT., Euras. Frecv., z.st.-e.bo.; L5T5C4U6R7N8; Galio - Alliarion, Fagetalia, Tilio - Acerion, Alnion incanae *Cardamine pratensis L. ssp. pratensis
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
mă bucur, să te văd la casă cu bărbat, să te știu că ai lucru tău și că nu pleci de la casa mea cu inima în două. Să știi de la mine când ăi avea copii, să nu-i lași cu traista goală când or pleca de la tine și să nu le amărăști sufletul. Să îi aștepți pe prag sau în ogradă cu vorbă bună, cu mămăligă pe masă, că oricât de bine ar duce-o acasă la ei, cum e la
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
lăsăm lângă tine, n-avem. Două nume Pe jumătate adormit, urcam în carul cu doi boi. Era prea dimineață să-mi dau seama cât era ceasul. Auzeam ca prin vis vocea tatei care îi cerea mamei să se grăbească cu traista cu bucate. Aveam ochii împăienjeniți și nu puteam să-mi ridic capul greu de somn de pe fânul cu rouă, pe care tata îl așezase în coșul carului. Îmi era somn și îmi pierise entuziasmul pe care îl aveam cu o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
poarta Raiului și-mi judecă florile Ce-au făcut miroasele (Versuri din popor) Iarba deasă și mare se pleca, făcând loc tălpilor goale să treacă. Se ridica apoi, răspândind un miros dulce de vară. Coada șoricelului, mohor, albăstrele, coada calului, traista ciobanului, pătlagină, cicoare, troscot. Toate se scuturau de picăturile de rouă și reveneau la viață, rămânând să se uite după lemnul vechi și înnegrit de vreme, care venea din urma piciorușelor. Rămâneau apoi scăldate în razele timide ale soarelului care
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Cu degetele lui lungi, cărnoase, albe, aproape transparente, a scormonit țărâna. Praful ce se ridica ușor l-a stins cu picăturile ce se scurgeau de pe degetele fragede ale Bătrânei. Când totul a fost scormonit, bătrânul a băgat mâna în traistă. Bătrâna a luat lacrimile ei și le-a ținut în palme. Bătrâul a lăsat să curgă din traistă sămânța, iar Bătrâna cu fața senină lăsa să curgă lacrimile ei strânse în palme. Aproape mecanic, mișcările lor erau dedespărțite. Neobosit au
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
stins cu picăturile ce se scurgeau de pe degetele fragede ale Bătrânei. Când totul a fost scormonit, bătrânul a băgat mâna în traistă. Bătrâna a luat lacrimile ei și le-a ținut în palme. Bătrâul a lăsat să curgă din traistă sămânța, iar Bătrâna cu fața senină lăsa să curgă lacrimile ei strânse în palme. Aproape mecanic, mișcările lor erau dedespărțite. Neobosit au lucrat până ce a fost întuneric și a fost lumină și a fost ziua a treia. Bătrâna se uita
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Împărăția cerurilor este aproape!" 8. Vindecați pe bolnavi, înviați pe morți, curățiți pe leproși, scoateți afară dracii. Fără plată ați primit, fără plată să dați. 9. Să nu luați nici aur, nici argint, nici aramă în brîiele voastre, 10. nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălțăminte, nici toiag, căci vrednic este lucrătorul de hrana lui. 11. În orice cetate sau sat veți intra, să cercetați cine este acolo vrednic și să rămîneți la el pînă veți pleca. 12. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
parteneri Întru degustarea vinurilor de soi de pe la noi, uneori mă Întreb, retoric, bineînțeles, pe ce lume trăiți? Nu v-am spus că am informații? Le prind din zbor... Acu’ ia toarnă, Gore, nu mai sta, ce te uiți ca milogu-n traistă, nu vezi că plânge masa precum soacra mică la luatul voalului? problema cu cipurile e dată dracului, că numărul 666 se regăsește pe acolo pe unde n-ar trebui să se regăsească. Am vorbit și cu popa, a trecut pe la
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
halbe. Lasă-l, Gicule, n-are boii acasă, i-a trimis În concediu. Dubai sau Nisa, Sandule, aste-s la modă acu`. Dacă i-ai trimis la poiana lu` brașov ai luat plasă, adio buget. O să te uiți ca milogu-n traistă. Sandu mângâie Îndelung tămâioasa, iar degetele lasă urme pe sticla brumată. Oftează din nou. Băi, mie mi-a plăcut de Kempes. În 78 nu ratam niciun meci. Vă mai aduceți aminte de Pasarella? Ehe, ce jucători! Ardiles, Bertoni. Când cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cel șarlatan Era smerit, cucernic. Dar, ah! acum - sărmanul Tit! La Văcărești el e menit, O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Și-atunci când mare Tit era, Slăvita caracudă La Trei-Sfetite conăcea, Lipsită de-orice trudă. Sărmana Caracudă-acum Cu traista calicește-n drum. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Porunca de surghiun ș-aman Samson nu vra s-asculte, Dar iată vine Petrovan Din Bolgrad cu insulte; Și lui Samson i-a zis: sictir! Căci eu am fost
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Samson nu vra s-asculte, Dar iată vine Petrovan Din Bolgrad cu insulte; Și lui Samson i-a zis: sictir! Căci eu am fost sub Tit martir. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Iar Bodnarachi desperat Luat-a traista-n spete Și-n lumea larg-a alergat Pîn-a dat de Sirete, Dar pentru el loc de popas În lumea asta n-a rămas. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! {EminescuOpIV 518} Ca jidovul rătăcitor, A dat de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
amvon chiar din celulele închisorilor. Înving cei care știu să-și anestezieze frica.. Masă de scris, adică travaliu ... spiritual. Pe stadioane, tinerii trăiesc tulburări aproape erotice. Scriu aforisme parcă aș acorda un pian. Inteligența poate transforma pionul în rugină. În traista amărâtului încape și necazul altuia. Acasă - acest loc geometric al marilor nostalgii. Dorul - această vibrație sufletească garnisită cu melancolie. Lasă-l pe necăjit să vorbească! Este poate singurul lui pansament sufletesc. Suferința demnă provoacă respect, nu compătimire. Managerul inteligent își
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
face că la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Vlasie și femeia lui „o falce de vie făr-de doaădzeci de prăjini ce iaste la Cetățuie, în țarina din deal”. Probabil că dălcăușii lui vodă au pornit la cumpărat vii cu traista plină de parale și cine mai știe? Poate și cu ceva amenințări... fiindcă în aceeași zi : 27 martie 1666 (7174) „Preotul Neculai, și preuteasa mea Mărica, și frate-mieu, Lupul... am vîndut... doî fălci de vie de la Cetățuie în țarina dealului
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
asta, ieșene? De când Hanul Trei Sarmale poartă și numele pe care l-ai pomenit? Da’ cine ți-a spus că Hanul Trei Sarmale poartă și acest nume? Păi... Nici un “păi”, fiindcă Hanul “La Doi Castani” e altă gâscă în ceea traistă... Dacă n-ai să-mi spui cum devine treaba cu hanul acesta, n-am să dorm la noapte și ai să mă ai pe conștiință. Află tu că hangiul Costache Luca și coana Tinca au avut mai mulți copii. Unii
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care nu încape aici. E de ajuns să arăt că printr-o muncă asiduă de zi și noapte, cu furca și fusul în mână, cu suveica și cu stativile de țesut pânză de in și perdele din mătasea gogoșilor, cu traistele pline cu oale de mâncare, la muncitorii de la câmp, a ajuns să facă o gospodărie fruntașă și să o ducă până la moartea tatei și după aceea încă vreo zece ani, după ce trecuse prin persecuțiile regimului și defăimarea cuvântului de răzeș
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
Favret-Saada, José Contreras, Corps pour corps, ed. cit., p. 139. 209 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie, ed. cit., face o apropiere între solomonarul-ghicitor și ereticii bogomili ai secolului al XI-lea. Aceștia din urmă erau phoundaites (din latinescul funda "traistă"). Termenul desemnează o caracteristică a acestora: cerșetoria și traiul din pomană. Ambii scrie autoarea "nu sunt altceva decât niște căutători de adevăr neînțeleși, greșit interpretați de semenii lor" (p. 9). 210 Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală a magiei, ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o spun mai pe șleau, angajamentele noastre cotidiene ne fac niște Încuiați. Avem mereu armura pusă și sîntem gata de fel și fel de lupte. Dar mai deloc să primim cu generozitate ceea ce ni se dăruiește, dar nu ni se-ndeasă-n traistă. Bănuiesc că m-am gîndit la mai multe variante prin care să surprind starea de indisponibilitate belicoasă, văzută ca un fel de Încrîncenare, și la o modalitate posibilă de armistițiu. Eram deja sensibilizat și, cum este și firesc Într-o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din peizajul lor în caiet". Prin discursul autoreferențial, Arghezi își mărturisește, nu fără un disimulat orgoliu, singularitatea eului poetic: "Când alții ajungeau la țintă și se odihneau de un efort sfârșit sau renunțau să mai fie, eu de-abia ridicam traista și mă uitam, din prispă, încotro să apuc". Sau: "sunt incapabil să rostesc un gând dacă nu țin de vârf un băț de cerneală. Față de scriitorii care lucrează un subiect întreg întâi cu capul, și după ce l-au isprăvit mental
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
elementele din substrat din celelalte limbi romanice. În limba română, avem douăzeci și trei de cuvinte de acest tip (abur, brad, brâu, bucurie, buză, căciulă, cioc, copac, copil, fărâmă, fluier, fluture, ghimpe, groapă, gușă, mal, măgar, mânz, mugur, murg, rață, traistă, vatră), ceea ce reprezintă doar 0,96% din întregul inventar de cuvinte (cele mai multe dintre acestea apar și la Al. Graur, în Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române). Situația este identică și în celelalte vocabulare reprezentative romanice, unde ponderea elementelor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
jupui, a rupe. Corespondentul german pentru dulău este Hetzhund de la hetzen “a goni, a hăitui” (în tracă: do) și Hund “câine”, ceea ce ne face să credem că și ogar poate avea rădăcina lovși suf. -ar, adică “copoi, câine de vânătoare”. Traistă este cuvânt tracic după Hasdeu, care inventează pentru această limbă staristra “pungă pentru caș”. Cuvântul nu poate fi despărțit etimologic de strai “haină, îmbrăcăminte, veșmânt”, pentru care cf. lat. sterno “a întinde ceva pe ceva, a acoperi cu ceva, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
veșmânt”, pentru care cf. lat. sterno “a întinde ceva pe ceva, a acoperi cu ceva, a garnisi, a face patul”, sl. stlatĭ, stelĭu “a întinde, a așterne”, de unde și postelĭ “așternut”, it. sdraio “a pune, a culca”. Albaneza are trastë “traistă, tăgârță” și strajcë “traistă, tolbă”. Rezultă că s este etimologic în creația românească straiț(ă) și omis în traistă. Țurcă (bețișor ascuțit la ambele capete, folosit de copii la jocul cu același nume). Hasdeu îi caută neconvingător origine tracică. El
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lat. sterno “a întinde ceva pe ceva, a acoperi cu ceva, a garnisi, a face patul”, sl. stlatĭ, stelĭu “a întinde, a așterne”, de unde și postelĭ “așternut”, it. sdraio “a pune, a culca”. Albaneza are trastë “traistă, tăgârță” și strajcë “traistă, tolbă”. Rezultă că s este etimologic în creația românească straiț(ă) și omis în traistă. Țurcă (bețișor ascuțit la ambele capete, folosit de copii la jocul cu același nume). Hasdeu îi caută neconvingător origine tracică. El este neîndoielnic o creație
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
patul”, sl. stlatĭ, stelĭu “a întinde, a așterne”, de unde și postelĭ “așternut”, it. sdraio “a pune, a culca”. Albaneza are trastë “traistă, tăgârță” și strajcë “traistă, tolbă”. Rezultă că s este etimologic în creația românească straiț(ă) și omis în traistă. Țurcă (bețișor ascuțit la ambele capete, folosit de copii la jocul cu același nume). Hasdeu îi caută neconvingător origine tracică. El este neîndoielnic o creație românească pentru care latina oferea forme precum surgo “a se ridica, a ieși”, surus “par
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși, 132 a ticsi, 132 tijă, 105 tisă, 132 a toarce, 195 toc, 105 toloacă, 43 traci, 47 trai, 195 traistă, 135 a trăi, 139 a trânti, 195 treabă, 56 a trece, 43 troc, 195 trup, 43 tură, 195 a turba, 56 a turti, 195 țară, 43 țăran, 52 țărână, 195 țărm, 43 țânțari, 110 țeastă, 97 țeavă, 105 a țese
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prea vechi, rupte și uscate. Iar eu copil fiind îmi veneau, chiar dacă mie îmi erau puțin mari, nu conta... decât desculță pe zăpadă era bun așa cum era. Purtam tașcă din pânza de sac făcută anumit pentru scoală, era ca o traistă dar nu așa mare. De scris îmi făceam toc de la spicul de strujan. Legam penița cu ață de tei (haldan) și înmuiam în sticluța cu cerneală și scriam. Dar necazul, uneori se dezlega penița și rămânea în sticluța cu cerneală
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]