11,040 matches
-
La mulți ani. Fără să mă vadă el, i-am luat cartea și am sărit și m-am rostogolit printre pietrele de-abia acoperite de iarbă și mi-am zdrelit fața și spatele și creștetul capului. Când m-am ridicat, tramvaiul o băga iar în viteză - și l-am văzut din urmă, ca o carapace, cum se repede pe pod cu tot mai multă forță, cum iese de pe șine cu o pârâitură și mare zgomot de fierărie, cum trece prin balustrada
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
din colțurile camerei. Uneori își spunea că acesta era motivul principal pentru care continua să meargă la munte, posibilitatea de a se refugia în amintirile acelea pline de freamăt sufletesc fără a fi deranjat de zgomotele bulevardului înțesat de mașini, tramvaie sau autobuze. Erau amintirile lui. Amintirile lor, în pofida faptului că viața rupsese punți, măcinase maluri de gând cu insensibilitatea caracteristică și fiecare pornise pe un alt drum, nemarcat, către destinații diferite, chiar dacă Eugen se retrăsese la un moment dat din
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
un păr auriu ce strălucea în lumina apusului de soare. Nu știu dacă era frumoasă, dar ceva mă atrăgea la ea ca un magnet. Mă uimea cu răspunsurile neașteptate. Când am ieșit din parc, ne-am oprit în stația de tramvai. A venit tramvaiul, a fugit repede de lângă mine, s-a urcat și a dispărut. Nici nu m-am dezmeticit bine, tramvaiul plecase, nu știam ce număr avea, unde se ducea, nu știam nimic. Știam doar că doream s-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ce strălucea în lumina apusului de soare. Nu știu dacă era frumoasă, dar ceva mă atrăgea la ea ca un magnet. Mă uimea cu răspunsurile neașteptate. Când am ieșit din parc, ne-am oprit în stația de tramvai. A venit tramvaiul, a fugit repede de lângă mine, s-a urcat și a dispărut. Nici nu m-am dezmeticit bine, tramvaiul plecase, nu știam ce număr avea, unde se ducea, nu știam nimic. Știam doar că doream s-o mai văd. După vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ca un magnet. Mă uimea cu răspunsurile neașteptate. Când am ieșit din parc, ne-am oprit în stația de tramvai. A venit tramvaiul, a fugit repede de lângă mine, s-a urcat și a dispărut. Nici nu m-am dezmeticit bine, tramvaiul plecase, nu știam ce număr avea, unde se ducea, nu știam nimic. Știam doar că doream s-o mai văd. După vreo zece zile am primit un telefon de la Clody: Sunt la Cireșica, mănânc o înghețată, vii și tu? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Dar comorile de neprețuit în lumea de azi se păstrează bine ascunse, bine păzite! Într-o seară, sfioasă, m-a sărutat pe obraz. Am ținut-o lângă mine de mijloc, așa cum o țineam altădată. Ne-am îndreptat către stația de tramvai. Mi-ai spus că stai în apropierea mea, ori aici suntem în direcția opusă. Am să mă mut în curând. Ședeam unul în fața celuilalt și deodată mi-a spus: Te iubesc! Și în clipa următoare tramvaiul pornise din stație, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
îndreptat către stația de tramvai. Mi-ai spus că stai în apropierea mea, ori aici suntem în direcția opusă. Am să mă mut în curând. Ședeam unul în fața celuilalt și deodată mi-a spus: Te iubesc! Și în clipa următoare tramvaiul pornise din stație, ea s-a repezit să urce și din urmă o mașină a lovit-o... Nuuuuuu, am strigat! Acum, când scriu, înțeleg că apariția ei din nou în viața mea a fost ca un rămas bun. A vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
unde stau, ce-i cu mine... Încă îl mai iubesc. ...început de octombrie. Plec iar la București! Am să-l sun și am să-i dau întâlnire pe aceeași bancă din Cișmigiu. Am să-l las să mă conducă până la tramvaiul care nu știu unde va merge... Acolo am să-i spun, pentru ultima oară, că e minunat să poți să mărturisești cuiva că-l vei iubi până la sfârșitul vieții. Inelul, inelul de logodnă cu ametist..., să am grijă de el! M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în sfârșit, ce a însemnat acea zi pentru el și pentru ea. Căuta să-și aducă aminte discuțiile lor din parc, ultimele cuvinte pe care ea le rostise atunci. Își aminti că pe marginea trotuarului, înainte de a se îndrepta către tramvai, îi spusese "Te iubesc"! Făcea eforturi mari să-și amintească trecuseră atâția ani... Uitase sau voise să uite? Viața îl furase, atelierul, munca, copiii... Deodată sări ca ars! O întrebase: Ce-ai făcut în toți acești ani? Și ea parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Ce-ai pățit? Nimic. M-am speriat când te-am auzit. Uite așa face omul infarct. Te rog să nu mai mănânci înghețată la Cireșica, știi că ai probleme cu gâtul și pe la Cireșica mai trec și o groază de tramvaie. Ce-ți veni cu gâtul? N-am nimic, aici e cald și înghețata mi-a prins foarte bine. Iar tramvaiele nu mai circulă pe aici de ani buni, le-au mutat mai în deal. Îți mai ții promisiunea? Ce promisiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mai mănânci înghețată la Cireșica, știi că ai probleme cu gâtul și pe la Cireșica mai trec și o groază de tramvaie. Ce-ți veni cu gâtul? N-am nimic, aici e cald și înghețata mi-a prins foarte bine. Iar tramvaiele nu mai circulă pe aici de ani buni, le-au mutat mai în deal. Îți mai ții promisiunea? Ce promisiune? Să mă primești în vacanță la tine. Am terminat școala, am luat și premiu... Bine, te aștept. O să vorbesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Andrei Moisoiu (Google) Sânziana Buruiană a trecut printr-un moment neplăcut în trafic după ce blonda a mers pe linia de tramvai. Dorind să scape de aglomerație Sânziana Buruiană a mers pe linia de tramvai. La un moment dat, o femeie și un bărbat a vrut să traverseze. Femeia a văzut-o pe blondă și s-a oprit, însă bărbatul a trecut
Sânziana Buruiană, scuipată în trafic - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72282_a_73607]
-
Andrei Moisoiu (Google) Sânziana Buruiană a trecut printr-un moment neplăcut în trafic după ce blonda a mers pe linia de tramvai. Dorind să scape de aglomerație Sânziana Buruiană a mers pe linia de tramvai. La un moment dat, o femeie și un bărbat a vrut să traverseze. Femeia a văzut-o pe blondă și s-a oprit, însă bărbatul a trecut. Sânziana a oprit și a vrut să-l ocolească pe acesta. Înfuriat că
Sânziana Buruiană, scuipată în trafic - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72282_a_73607]
-
a vrut să traverseze. Femeia a văzut-o pe blondă și s-a oprit, însă bărbatul a trecut. Sânziana a oprit și a vrut să-l ocolească pe acesta. Înfuriat că nu poate traversa în liniște nici pe linia de tramvai, bărbatul s-a întors și a scuipat-o pe Sânziana Buruiană. Blonda avea geamul ridicat, așa că saliva bărbatului nu a ajuns acolo unde ar fi trebuit.
Sânziana Buruiană, scuipată în trafic - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72282_a_73607]
-
la ridurile celor de-o vârstă cu noi; imediat ce rămânem singuri, ne detașăm de propriul trecut ca de un bagaj prea greu și încercăm o senzație de imponderabilitate atemporală. Până într-o zi, când controlorul de bilete ne spune în tramvai, de față cu toată lumea: ŤUnchiule, biletul acesta e greșit perforat. N-aveți cumva prin buzunar un altul?ť" Iată un mod cu totul inedit de a lua act de faptul că tinerețea nu este veșnică. Umilința personajului aproape că arde
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
atare perspectivă, Victor Rebengiuc se dovedește a fi unul dintre promotorii de prim-plan ai înnoirii mijoacelor de exprimare actoricească. Dacă nu mă înșel, și sper că nu, primul rol în care l-am văzut a fost Stanley din Un tramvai numit dorință. Spectacolul l-am urmărit cu bucurie, cu o participare afectivă nedisimulată, copleșit emoțional de ceea ce se întâmpla pe scenă. Asta fără să-mi închipui că peste puțin timp voi deveni nu numai un împătimit de teatru, ci și
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
pe universitari și pe Cocó, împărțitorul de planete roș-albastre, că "profesorul asigură viitorul unui diplomat eminent care va ajunge diriginte la gimnaziul din Sulița Nouă, iar papagalul prezice un viitor fericit unei bucătărese pe care a doua zi o calcă tramvaiul." Curat cacealma! Ce, însă, face pamfletul lui Arghezi reconfortant, mirosind a Witz și nu a lehamite? Alternativa. Credința că există o jumătate a lumii care să ocupe locul acestor netoți, pentru care "nici o morală nu cuprinde porunca "Fii inteligent!"". Dacă
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
rima servește cel mai adesea drept garant. Nu mai puțin modernistă este și atitudinea poetului în fața orașului și, în genere, a civilizației și ordinii burgheze. Ilustrativă, chiar emblematică în acest sens este Capra cont-em--porană: Capra mănâncă trandafirii grădinilor municipale / ronțăie tramvaiele ca pe morcovii cruzi / nu pleacă dimineața la birou / nu citește gazeta de seară / dezbracă stâlpii de telegraf ca pe duzi / ignoră semafoarele cu nerușinare / nu-și dorește limuzină și jur / n-a brevetat încă iarba artificială / deși mai știe
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
principal o vioară Stradivarius, iată o idee prin care nivelul educației muzicale n-ar avea de pierdut. Oricum, toată lumea știe acum cine e Stradivarius, ce muncește un lutier, de ce e mai bun un Stradivarius decât un Guarnerius sau Amati. În tramvaiul 34 am auzit o discuție între două doamne care veneau din Piața Obor (dobândiseră urzici) și care știau că toate instrumentele Stradivarius au un nume. Ca să fie clar că sunt inconfundabile. Una dintre ele aflase chiar că regele Spaniei ar
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
Simona Vasilache Nu de o stație de tramvai este vorba, într-o lume care se plimba cu trăsura. Ci de un fel de a reacționa la "de-ale vieții", cu eleganță pișicheră. Școala lui nenea Iancu, alintată Caragialeta (bis) - Leta, din prima și din a doua caragialetă, e
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
nu se va abate de la traseu: manuscrisul și gloria vor fi preluate de un amic, Victor Mincu. Tragic, dar adevăratului autor nu-i va rămâne nici măcar șansa de a asista la premiera propriei piese. El e alungat din antreu, din tramvai, din piesă și din realitate. Acest Mihail Sebastian nu seamănă, ca atitudine și ca temperament, cu Mihail Sebastian. Cu nici un Mihail Sebastian. Ipotetic sau documentar. Iată o confuzie pe care numai Dumitru Crudu ne-ar putea-o desluși. Să-l
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
langue, en amont et en eval de moi, dans cette seule vie, qui se continuera chez ceux qui viendront apres nous et qui nous oublieront, entre deux flash de mémoire, un jour." Declarația Améliei Nothomb, belgiancă la ora cînd pleacă tramvaiele: "Cîntecul primelor tramvaie care pornesc spre infinit e pentru mine muzica mîntuirii. Nu există un echivalent parizian pentru această poezie. Așadar, dacă sînt belgiancă, e grație tramvaielor, compatrioții mei preferați." Proze și interpretări, întrerupte de fotografiile lui Dan Hayon, cadre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
et en eval de moi, dans cette seule vie, qui se continuera chez ceux qui viendront apres nous et qui nous oublieront, entre deux flash de mémoire, un jour." Declarația Améliei Nothomb, belgiancă la ora cînd pleacă tramvaiele: "Cîntecul primelor tramvaie care pornesc spre infinit e pentru mine muzica mîntuirii. Nu există un echivalent parizian pentru această poezie. Așadar, dacă sînt belgiancă, e grație tramvaielor, compatrioții mei preferați." Proze și interpretări, întrerupte de fotografiile lui Dan Hayon, cadre de viață dezordonată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
flash de mémoire, un jour." Declarația Améliei Nothomb, belgiancă la ora cînd pleacă tramvaiele: "Cîntecul primelor tramvaie care pornesc spre infinit e pentru mine muzica mîntuirii. Nu există un echivalent parizian pentru această poezie. Așadar, dacă sînt belgiancă, e grație tramvaielor, compatrioții mei preferați." Proze și interpretări, întrerupte de fotografiile lui Dan Hayon, cadre de viață dezordonată într-o literatură tipicară. În fine, impresii despre banda desenată, hîrtia lui Tintin, de la pagină care rupe monotonia unui ziar la fenomen al artei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
absolut uimitoare. Realitatea e fărâmițată și tocată de o privire obosită, care proiectează asupra exteriorului obscuritatea și petele unei vieți scurse într-o cameră sumar mobilată: "(azi când mergeam pe stradă/ niște copii se băteau cu pietre// în stația de tramvai am/ văzut o femeie care/ avea un scuipat pe spate// acum stau lungit pe saltea/ și îmi scot cu degetul/ scamele adunate în buric)" (Azi când mergeam pe stradă...); "de două zile nu am mai stins becul -/ stau cu mâinile
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]