1,736 matches
-
de-al doilea război mondial sunt exemple în acest sens. Acest fanatism a devenit deosebit de absurd și autodistructiv în epoca noastră. Această perioadă se deosebește de cele anterioare din decursul istoriei prin nevoia reformulării interesului național în termeni mai degrabă transcendentali decât exclusiviști. În trecut și chiar astăzi într-o anumită măsură, satisfacerea interesului național al lui A este echivalentă cu nesatisfacerea interesului național al lui B. Astfel, interesul național al lui A poate fi promovat numai cu riscul declanșării unui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pare a fi o distincție ontologică, el susține că aceste contraste, dacă există, sunt doar fenomenologice, adică aspecte diferite ale aceleiași naturi umane uniform rele: Separând astfel dorința de putere de egoism, pe de o parte, și de alte scopuri transcendentale, pe de altă parte, deja percepem greșit natura aspirației; de fapt, ea este prezentă oricând oamenii intenționează să acționeze în legătură cu alții. Am putea-o separa conceptual de alte ingrediente ale acțiunii sociale; în realitate, nu există nici o interacțiune socială care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
noi Înșine și pe celălalt ca pe două substanțe separate: orice unire a acestor două substanțe trebuie, Într-adevăr, considerată imposibilă. De aceea, studierea teoriilor moderne ne relevă un efort de a distinge În adâncul conștiințelor o legătură fundamentală și transcendentală cu celălalt, care ar face parte integrantă din fiecare conștiință Încă din momentul apariției sale” (Sartre, 1943, pp. 277-278). Filosofia modernă, de la Descartes Încoace, trecând prin Berkeley și Leibniz, lăsase moștenire filosofilor spinoasa problemă a legăturii intersubiective dintre două „substanțe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ego sunt Întotdeauna și În mod necesar date Într-o Împerechere originară. Această Împerechere (Paarung) definește o experiență naturală referitoare la celălalt, considerat imediat ca un alt eu, pe când gestul cartezian, apoi cel husserlian, de reducere fenomenologică la un ego transcendental ar risca să ducă la solipsism. Pentru a contracara această obiecție, Husserl este obligat să distingă și apoi să izoleze regimuri particulare ale percepției, de la senzația propriului corp până la „perceperea asimilantă” care Îmi oferă cuplul ego/alter ego. Acum, problema
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunoașterii tuturor oamenilor ca persoane. Sunt stabilite astfel condițiile unei baze finale a eticii. Apel descrie individul ca pe un homo sapiens socializat cu succes prin competența sa de comunicare. În opinia lui, ar fi imposibilă evitarea „jocului de limbaj transcendental În interiorul căruia bănuim, În afară de existența câtorva reguli de logică și a unei lumi reale, prezența a ceva ce seamănă cu niște reguli pragmatice și transcendentale ale comunicării ideale” (Apel, 1981, p. 925). Desprinderea din acest joc al limbajului ar Însemna
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin competența sa de comunicare. În opinia lui, ar fi imposibilă evitarea „jocului de limbaj transcendental În interiorul căruia bănuim, În afară de existența câtorva reguli de logică și a unei lumi reale, prezența a ceva ce seamănă cu niște reguli pragmatice și transcendentale ale comunicării ideale” (Apel, 1981, p. 925). Desprinderea din acest joc al limbajului ar Însemna pierderea simțului identității. Cu toate acestea, nu este sigur că trebuie să legăm idealul de comunicare de presupoziția unor norme etice universale. Nu neglijăm oare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lumea reală. Deși subiectul are un rol constructiv în cunoaștere, el nu poate depăși limitele formelor a priori ale intelectului său și, de aceea, realitatea gîndită și denumită de om este de natură ideală, deoarece este determinată de grila categoriilor transcendentale ale ideilor. Mai tîrziu, Hegel a substituit subiectului astfel conceput un proces abstract de ascensiune către ideea absolută, după o dialectică chemată să înțeleagă realitatea în același timp în care ea se constituie pentru a fi obiectivată. Pe terenul lingvisticii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Pariser Vorträge, Nijhoff, Den Haag 1950 (trad. rom. Meditații carteziene. O introducere în fenomenologie, Humanitas, București, 1994); Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie. Eine Einleitung in die phänomenologische Philosophie, 1936 (trad. rom. Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, Humanitas, București, 2011); Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, Academia, Prag, 1939 (trad. rom. Experiență și judecată. Cercetări cu privire la genealogia logicii, Humanitas, București, 2012). Dell Hathaway HYMES (1927-2009), lingvist american, a cercetat particularitățile vorbirii în condiții sociale concrete
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din separarea subiectivității de obiectivitate, având ca rezultat incertitudinea în cunoașterea conștientă a lumii. Filosoful raționalist René Descartes a exprimat incertitudinea cunoașterii în mod filosofic și matematic prin "Hiperbola dubiului". Kant, în Critica rațiunii pure, analizează și dezvoltă fenomenul "iluziei transcendentale", care ne depărtează de cunoașterea științifică. Bio-medicina studiază corpul omenesc și sistemul de apărare a sănătății individuale, inclusiv multiplele sale aspecte economico-sociale și politice. Dacă câmpul de cunoaștere are un orizont multidisciplinar, capacitatea sa creatoare este mai mare. Cunoașterea medicului
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
percepții sunt o cunoaștere a fenomenelor, cea adevărată sau noumenală putând fi atinsă partial prin rațiune. Cunoașterea fenomenală are componente impuse de sistemul de acțiune al creierului însuși, numite templates ("tipare"), care maschează cunoașterea noumenală. Cunoașterea rațională conține o categorie transcendentală, pe care Platon o numea intuitivă. Schopenhauer 23, spre deosebire de Kant, neagă raționalitatea cunoașterii ca metodă de a ne apropia de realitatea adevărată și o enunță ca unică posibilitate de a cunoaște simțurile. Descartes admite posibilitatea luptei contra imperfecțiunii prin înlocuirea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
morale, iar singura posibilitate de a le asigura coexistența este dialogul, ținând cont că fapta este cea determinantă. 71 Quassim Cassam (1961), filosof, crede în existența cunoașterii a priori, a conceptelor a priori. Analizează relația introspecție-percepție și crede în epistemologia transcendentală kantiană. Cartea sa The Possibility of Knowledge ("Posibilitatea cunoașterii") abordează următoarele întrebări: "Cum este posibilă cunoașterea lumii externe? Cum este posibilă cunoașterea altor minți?" Cunoașterea a priori este explicația învingerii obstacolelor la nivele multiple și variate. 72 Susan Lynn Hurley
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
fixase doar legile unui anumit și limitat orizont fizic! -, Immanuel Kant, În micul oraș Königsberg, Îndrăznește, ca un nou Atlas, a „ridica” Întreaga tipsie a Universului - de fapt, a capacității noastre de a-l percepe și descrie! -, descoperind acea „Estetică transcendentală”, legile „critice” ale Timpului și Spațiului, văzute ca „forme” absolute, dincolo de experiență, ale „interiorului uman” și „exteriorului”. El și școala sa uriașă - Fichte, Hegel, Schelling, Schopenhauer, Nietzsche! - au Îndrăznit, Încă o dată, credem noi, ca ante-socraticii, nu să se „măsoare cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu „viața materială, evenimențială și psihologică”. Și aici, Încă o dată, am reflexe kantiene, categoriile sale apriorice, lucrul În sine, transcendalitatea, se bazează, nu-i așa, se „umple”, mai bine zis, de „molozul” realității materiei; de aici, și titlul capitolului „estetica transcendentală”, estetica - o „formă”, o știință a formelor. Iar din literatură, din literatura mea, a izvorât, a fost posibilă, mai bine zis, libertatea. Libertatea mea, se’nțelege, pe care Însă, prin capacitatea de expresie, de „exteriorizare”, prin „rutina creației”, o Împart
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
El trebuia „ejectat” după ce i se ferfenițise onorabilitatea, iar foștii colegi sau chiar și prietenii erau Împinși pe băncile acuzării, devenind astfel complicii unei proceduri cvasi-raționale, cvasi-magice. În treacăt, amintim aici și de procesul grotesc al episodului bucureștean numit „meditația transcendentală”; savanți, precum psihologul Vladimir Gheorghiu, dar și cercetători și membri ai Institutului de psihologie, care a fost desființat pur și simplu cu această ocazie, au fost excluși din viața profesională, alungați din țară sau obligați să meargă la „munca de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se simte „profund vinovată” și că „se simte vinovată față de tovarășul Ceaușescu!...” etc. Sigur, un rece, imparțial și sarcastic comentator străin - nu ducem lipsă de asemenea „martori” ai timpului nostru! - ar putea interpreta acest episod dramatic și grotesc al „meditației transcendentale”, În care au fost prinși și intelectuali subțiri ca Sorescu sau Pleșu!, ca un semn al „subțirimii” sau „noutății” stratului civilizatoriu sau cultural În țările române; de unde, iutea recădere În practicile primitive ale medievalității târzii sau nu. Nimic mai fals
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
critic și istoric literar, estetician, considerat spiritus rector al romantismului german, teoretician al individualismului, al geniului creator solitar și al intuiției artistice, în care partea revelează întregul; în scrierile poetului, dramaturgului și filozofului neokantian Friedrich von Schiller, practicant al metodei transcendentale și teoretician al relației dintre imaginile poetice individuale și idealurile umanității; în opera lui Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg), cel mai important autor liric și romancier al romantismului timpuriu, autor al unor Fragmente (1798) în care idealismul subiectiv își află
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în defensivă. Am găsit membri de partid care spuneau că Constituția dă libertate de cult. Constituția este pentru oricine, însă un membru de partid este comunist, este membru al PCR, este revoluționar, dialectician. Ați văzut unde s-a ajuns, la transcendentali, care știți ce-au făcut"71. Copilu Victor (Inspectoratul județean al MI Iași) arată nocivitatea posturilor de radio Europa Liberă și Vocea Americii și propune ca împotriva cultelor religioase să fie folosiți ortodocșii care să lupte cu ele. De asemenea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de pod. D.T.: Am fost și eu de vreo două ori acolo să văd tehnica. Sunt tranzacții, negocieri... Informările de la Securitate către Ceaușescu acreditau ideea că sunt niște întâlniri oculte și că aproape se identifică cu ce a fost "meditația transcendentală" din '81. S.B.: Pe ce poveste s-au dus! D.T.: Da, e adevărat, asta a spus-o și Nicu, iar Valentin, fratele său, era fan bridge. S.B.: Ș-acum joacă bridge. D.T.: Și pentru că n-aveau curaj să rupă rândurile
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să fie secretar la UASCR. S. B.: Cu siguranță că toate evenimentele politice mari erau discutate și de dumneavoastră. Erați, totuși, în siajul puterii politice, ca organizație în primul rând. Cum s-a comentat la vârful UASCR scandalul cu Mișcarea Transcendentală din 1982? D. T.: La vârful UASCR-ului nu s-a făcut foarte mare tapaj, pentru că nu știu să fi fost implicați studenți. S. B.: Erau foarte mulți cercetători și niște lideri de opinie. De la Academie era Alexandru Surdu, care
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a fost agățat, și Andrei Pleșu, tânăr estetician, cunoscut în presa culturală. Erau oameni cu o anumită vizibilitate și de aceea vă întreb: nu v-au prelucrat? Într-o ședință, Leonard Constantin atenționa: "Ați văzut ce s-a întâmplat cu transcendentalii!". D. T.: Într-un comitet executiv, dar nu-mi amintesc data la care s-a convocat, am avut o informare pe care a făcut-o, dacă nu mă înșel, chiar secretara cu propaganda de atunci, Mihaela Irimia. Și ea, și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
schimbare de macaz, asemănătoare "Tezelor din iulie". La Mangalia au fost invitați și cei care activau în propagandă, și cei din cultură, și scriitori, și cei din domeniile de creație. Cred că una dintre cauze a fost problema cu meditația transcendentală. Cu câteva luni înainte, prin aprilie, Ceaușescu a vizitat încă o dată, ca și în 1971, China și Coreea. S. B.: Da, în perioada 13-17 aprilie 1982 a vizitat China și Coreea de Nord. S-a văzut ciclicitatea. D. T.: A venit cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2.2. Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere / 149 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine / 159 3.2. Analitică transcendentală și dialectică transcendentală la Kant / 163 3.2.1. Ipostaza kantiană a dictaturii judicativului / 163 3.2.1.1. Introducere / 163 3.2.1.2. Logică generală și logică transcendentală / 165 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva logicii transcendentale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere / 149 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine / 159 3.2. Analitică transcendentală și dialectică transcendentală la Kant / 163 3.2.1. Ipostaza kantiană a dictaturii judicativului / 163 3.2.1.1. Introducere / 163 3.2.1.2. Logică generală și logică transcendentală / 165 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva logicii transcendentale / 171 3.2
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
2.5. Practică dialectică și corectitudine / 159 3.2. Analitică transcendentală și dialectică transcendentală la Kant / 163 3.2.1. Ipostaza kantiană a dictaturii judicativului / 163 3.2.1.1. Introducere / 163 3.2.1.2. Logică generală și logică transcendentală / 165 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva logicii transcendentale / 171 3.2.1.4. Statutul de judecată și cunoștința veritabilă / 174 3.2.1.5. Raportul de timp și experiența posibilă / 177 3.2.1.6. Necondiționatul, cunoștința aparentă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
transcendentală și dialectică transcendentală la Kant / 163 3.2.1. Ipostaza kantiană a dictaturii judicativului / 163 3.2.1.1. Introducere / 163 3.2.1.2. Logică generală și logică transcendentală / 165 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva logicii transcendentale / 171 3.2.1.4. Statutul de judecată și cunoștința veritabilă / 174 3.2.1.5. Raportul de timp și experiența posibilă / 177 3.2.1.6. Necondiționatul, cunoștința aparentă și precomprehensiunea non-judicativului / 185 3.2.1.7. Schița dictaturii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]