2,801 matches
-
de acțiune a ceferiștilor, apoi arestarea conducătorilor acestei acțiuni revendicative. și petroliștii au impus administrației întreprinderilor de profil recunoașterea tuturor revendicărilor pe care le-au cerut. Personal, ministrul Industriilor, comerțului, Lucrărilor publice și Comunicațiilor, a fost de acord să trucă tratative cu liderii greviștilor de la Atelierele C.F.R. Grivița din București, Eduard Mirto, le-a promis muncitorilor greviști că le va soluționa favorabil se număra: majorarea salariilor cu 15 - 20 % , sistarea sistemului prin care lucrătorii erau trecuți la categoriile de muncă inferioare
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
în cadrul Imperiului Otoman. Politica expansionistă a Austriei și a Rusiei reprezentau pentru Principatele Române un pericol mult mai mare decât suzeranitatea otomană. Printr-o serie de convenții și acte (Convenția de la Ainali Kavak - 779, Senedul din 783 ș. a.), Rusia, în tratativele cu Poarta, a determinat introducerea unor clauze noi, care să limiteze abuzurile comise de otomani în cele două Principate. Prin aceste acte, Rusia capătă treptat dreptul de intervenție în Țările Române, fapt și mai bine observat în Hatișeriful din 802
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
a cărei reprimare era previzibilă. Principatele erau abandonate voinței și puterii țarului, care dorea restabilirea vechii stări de lucruri. Puterea protectoare a impus Porții încheierea Convenției de la Balta - Liman, prin care țarul a obținut mai mult decât pretinsese la începutul tratativelor, și anume: suspendarea adunărilor obștești pe termen nedefinit și înlocuirea lor cu divanuri alcătuite din boieri de încredere, numirea domnilor pe timp de șapte ani, printr-o înțelegere comună între țar și sultan, numirea unei comisii care să facă propuneri
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
crima organizată. O expresie de vârf a manifestărilor conflictuale atât de diverse ale unor disfuncții din sistemul social-economic, o constituie înarmarea. Aceasta a fost și este sprijinită de fonduri imense și de un sector de cercetare științifică militară foarte puternic. Tratative îndelungate au reușit să impună însă reducerea efectivelor militare, atenuarea ritmului producției de armament, renunțarea la anumite tipuri de arme și substanțe de luptă, neutralizarea unor stocuri existente etc. Pericolul înarmării continuă însă, nu numai datorită rezistenței opuse de unele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pământuri ale teritoriului lor au fost dăruite unor soldați pretorieni, și a fost ridicată așezarea denumită Augusta Pretoria. Împotriva asturilor și cantabrilor, a pornit o campanie însuși Augustus. Aceștia nu voiau să se supună și nici nu doreau să înceapă tratative, datorită puternicii poziții pe care o ocupau pe stâncile abrupte, dar nici nu începeau lupta, fiind inferiori la număr și înarmați doar cu lănci; peste toate acestea îl și împiedicau pe împărat să acționeze, dejucându-i planurile favorabile prin cursele ce
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
la o adunare unde ținu o cuvântare în care când îi certa, când îi lăuda. Cu toate acestea nu a părăsit asediul, ci a rămas ferm pe pozițiile ocupate până ce Baton căpetenia răsculată, îi trimite lui Tiberius o sabie în vederea tratativelor. Cum nu-i putea convinge și pe ceilalți aliați de necesitatea unei înțelegeri îi părăsi. Urmarea a fost că Tiberius, făcându-și socoteala că îi va învinge pe dușmani fără vărsarea de sânge, atacă direct întăritura de la pantele abrupte. Lupta
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
în raport cu principalele surse de hidrocarburi, îi conferă acestui stat o semnificație deosebită pentru Uniunea Europeană.275 O viitoare integrare a acestui stat în structura Uniunii Europene ar putea aduce o securitate energetică mai mare întregii comunități. Din acest motiv se duc tratative cu guvernul de la Ankara pentru o viitoare integrare. La conturarea acestui proiect, Federația Rusă a răspuns prin crearea unui nou proiect, South Stream, proiect concurent care încearcă atragerea partenerilor Nabucco. Astfel South Stream propune construirea unei conducte de gaze naturale
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
opinia: „Turcia este un coridor energetic important, cu toate 299 Ibidem; 8 polemicile create, precum cele cu privire la Insula Cipru, o posibilă aderare a Turciei nu va fi blocată de membrii Uniunii Europene."0 Unul din motivele pentru care se duc tratative astăzi, cu Turcia pentru o viitoare aderare fiind chiar necesitatea extinderii securității în această direcție. „Disputele pe marginea resurselor energetice sunt diverse și implica interese multiple. Specialiștii în domeniu prognozează că, în scurt timp, gazele naturale Ămai puțin poluante) vor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
După ce Anglia a dat asigurări Franței că nu va fi izolată acceptând cererea germană, la 11 decembrie 1932 s-a semnat acordul prin care Germania a obținut Gleichberechtigung în materie de înarmare și a acceptat să se întoarcă la masa tratativelor. Decizia adoptată de cele cinci țări - Franța, Anglia, S.U.A., Italia, Germania peste capul Conferinței dezarmării și în afara ei, a golit de conținut și a făcut inutilă întreaga dezbatere de la Geneva consacrată dezarmării. În urma situației create, miniștrii de externe ai statelor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
intrate în istorie și sub denumirea Convențiile Litvinov- Titulescu, au avut o mare importanță atât pe planul relațiilor internaționale, cât și în privința raporturilor bilaterale româno-sovietice, care se vor îmbunătăți și vor duce la reluarea relațiilor diplomatice, în anul 1934. “În urma tratativelor purtate de Nicolae Titulescu cu M. Litvinov pe Coasta de Aur și la Geneva, în lunile mai-iunie 1934, s-a hotărât reluarea relațiilor diplomatice între cele doua țări”. Semnarea Convențiilor de la Londra a avut un mare ecou în opinia publică
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
În zona de război a rămas Corpul 6 armată, pentru paza și supravegherea Transnistriei. Alte șase divizii au rămas în Crimeea, în cadrul Armatei 11 germane. Cucerirea Odessei a însemnat și definitivarea ocupării Transnistriei. Pentru administrarea acestei zone s-au purtat tratative între Germania și România. În cele din urmă, administrarea acestui teritoriu a fost acordată României, guvernator a fost numit profesorul Gh. Alexianu. Iarna anului 1941-1942 a reprezentat punctul de cotitură în desfășurarea războiului pe frontul germano-sovietic. Bătălia Moscovei nu a
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
întreprinse de Ion Gigurtu și Mihail Manoilescu la Berghof și Roma, întâlnirile cu Hitler și cu Mussolini, nu au schimbat poziția celor doi lideri. Fuhrerul a declarat „cu franchețe” că România va trebui, în primul rând, să se înțeleagă prin tratative directe cu Ungaria și Bulgaria asupra diferendelor teritoriale cu acești vecini . O atitudine similară a adoptat și Ducele. Reveniți în țară, cei doi demnitari au început să pregătească opinia publică, prin interviuri, articole în presă, declarații la radio asupra necesității
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
îngrijorare la București. CEDAREA CADRILATERULUI La 31 iulie 1940, Fabricius, ministrul Germaniei la București, i-a Transmis lui Mihail Manoilescu decizia lui Hitler ca România să cedeze Bulgariei Cadrilateral, iar granița dintre cele două țări să fie cea dinainte de 1913. Tratativele româno-bulgare au început la Craiova, în ziua de 19 august 1940 . Încă înainte de începerea negocierilor, partea română a cerut păstrarea orașului Silistra și o suprafață de 2000 Km pătrați pe care trăiau 37.500 români și 14.500 bulgari, ceea ce
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
fost acceptată. În fața acestui refuz, Mihail Manoilescu a trimis câte un memoriu lui Ribbentrop și Ciano, în care argumenta punctul de vedere al României, dar atât la Berlin cât și la Roma s-a considerat că orice demers era inutil. Tratativele de la Craiova s-au desfășurat într-o atmosferă încordată. Delegația română era condusă de Alexandru Cretzianu, secretarul general al Ministerului Afacerilor Străine, iar cea bulgară de Svatoslav Pomenov, ministru plenipotențiar. Știindu-se câștigători, bulgarii n-au permis nici o concesie. Românii
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
nu trece la România castelul regelui Ferdinand al Bulgariei de la Euxinograd. Argumentul nu i-a convins pe negociatorii bulgari. În ziua de 23 august s-a desfășurat Consiliul de Coroană, convocat de Carol al II-lea, pentru a analiza mersul tratativelor româno-bulgare și româno- ungare. Între vorbitori s-a remarcat C.Argentoianu, care a spus „În chestiunea Cadrilaterului, care cedează? Cine ratifică? De ce grabă ? Nu suntem în fața unui ultimatum, totuși capitulăm. E primejdios precedent, pentru negocierile cu Ungaria, ne slăbim argumentele
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
frontierele de Est, Nord și Vest; cu oarecare probabilitate de către bulgari și iugoslavi, care vor căuta să speculeze situația noastră grea. 3) Ne considerăm, din punct de vedere politic, înșelați de către germani și de către ruși și de către bulgari, atât la tratativele existente, cât și în promisiunile vagi care ne-au fost făcute. În acest context, tratativele româno-bulgare s-au concentrat asupra unor detalii, iar Tratatul de la Craiova a fost semnat la 7 septembrie 1940. Tratatul consemna faptul că România ceda Bulgariei
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
căuta să speculeze situația noastră grea. 3) Ne considerăm, din punct de vedere politic, înșelați de către germani și de către ruși și de către bulgari, atât la tratativele existente, cât și în promisiunile vagi care ne-au fost făcute. În acest context, tratativele româno-bulgare s-au concentrat asupra unor detalii, iar Tratatul de la Craiova a fost semnat la 7 septembrie 1940. Tratatul consemna faptul că România ceda Bulgariei partea de sud a Dobrogei numită Cadrilater. DICTATUL DE LA VIENA Pe baza recomandărilor lui Hitler
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Craiova a fost semnat la 7 septembrie 1940. Tratatul consemna faptul că România ceda Bulgariei partea de sud a Dobrogei numită Cadrilater. DICTATUL DE LA VIENA Pe baza recomandărilor lui Hitler și Mussolini, au început în ziua de 16 august 1940 tratative româno-ungare la Turnu- Severin. Delegația română era condusă de Valer Pop, iar cea ungară de Andrei de Hory. Negocierile s-au desfășurat extrem de anevoios, datorită revendicărilor exagerate ale Ungariei . Astfel delegații Budapestei au emis pretenții asupra unui teritoriu însumând aproximativ
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
în ședința finală - era una „exclusiv teritorială”, excluzând putința schimbului de populație. Or a specificat delegatul Bucureștiului, „nu putem lua în considerare nici astăzi, nici în viitor, propuneri care trec sub stăpânire străină chiar numai un singur român” . Constatând că tratativele româno-ungare nu ajungeau la nici un rezultat, Hitler a decis să intervină personal pentru rezolvarea situației. La 27 august a stabilit cu propria mână granița de stat între România și Ungaria. Istoricul Hillbruger, care a studiat îndeaproape această chestiune, aprecia că
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
o întâlnire cu Iuliu Maniu la Ploiești, în cursul căreia au căzut de acord să acționeze pentru detronarea lui Carol la II-lea și formarea unui guvern de uniune națională. În zilele de 2-4 septembrie 1940, Ion Antonescu a dus tratative cu Constantin I.C. Brătianu, Iuliu Maniu și cu Horia Sima (prin intermediul lui Mihai Antonescu ) în vederea constituirii unui cabinet de uniune națională. În fapt, liderii național-țărăniști și național-liberali nu doreau să-și asume răspunderea conducerii țării în asemenea împrejurări dramatice, urmărind
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
întrevederi cu ministrul ungar la Roma, Ciano recunoștea postura celor doua puteri: "Italia și Germania au luat asupra lor traiul liniștit al românilor din Ungaria și se vor ține de cuvânt". Germania și Ungaria au încercat să rezolve situația impunând tratative directe românoungare, pentru a nu fi constrânse să ia o atitudine favorabilă uneia sau alteia dintre părți . Comisia mixta întrunită la Budapesta, în septembrie 1940, nu a rezolvat nimic, așa cum era de așteptat. În cadrul lucrărilor ei, se definea un element
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
papalitate, cu dorința de a obține ajutor politic și militar la granițele sale orientale, amenințate de puterea musulmană. Demers sancționat curând de către țările ortodoxe sau în mod particular de importante centre urbane și ecclesiastice din imperiul bizantin, prin neparticiparea la tratativele duse cu papalitatea, prin susținerea contra-partidei monastice și preluarea isihasmului palamit, replică dată patriarhiei bizantine (Mazilu, Recitind literatura română veche 42-59), și, în fine, prin lipsa unui răspuns efectiv în apărarea Constantinopolului. Țările Române, la puțin timp după ce decid afilierea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și principalele reprezentări ale vieții terestre proiectate în imaginar, dar surprinse și în textele medievale. Evenimentele vieții laice împart existența în: "istorie" politică (spre exemplu, temporalitatea narativă în letopisețe sau în cronici; timpul bătăliilor și al victoriilor; secvența temporală a tratativelor, a primirii solilor sau a aplicării pedepselor politice), timp social (judecata; munca și relațiile profesionale; educația; târgul; momentul aparițiilor în public ale domnitorului; botezul, căsătoria, înmormântarea) și timp privat (postul și masa, odihna, lectura). Corespunzător acestor "specializări", în spațiul religios
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
contestatari subtili. Așa cum trebuie să renunțăm la o parte din libertatea naturală pentru a ne bucura de avantajele de cetățeni, la fel trebuie să sacrificăm unele libertăți individuale pentru avantajele date de apartenența la un mare imperiu. Dar, în toate tratativele corecte, lucrul cumpărat trebuie să se ridice la valoarea prețului plătit. Nimeni nu-și va da ușor la schimb comorile sufletului său.11 Din acest punct de vedere, diplomația se confruntă cu cea mai dificilă sarcină a sa. Pentru mințile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
6. Rezolvarea pașnică a diferendelortc "Capitolul 6. Rezolvarea pașnică a diferendelor" Articolul 33 1. Părțile la orice diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale trebuie să caute să-l rezolve, înainte de toate, prin tratative, anchetă, mediere, conciliere, arbitraj, pe cale juridică, făcând apel la organizații sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pașnice, la alegerea lor. 2. Consiliul de Securitate, când socotește necesar, invită părțile să-și rezolve diferendul prin asemenea mijloace. Articolul 34 Consiliul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]