29,566 matches
-
este o variantă foarte bună, printre cele mai bune, comparativ cu cele câteva zeci de reprezentații. A fost foarte dificil pentru actori. Una este să ai public și alta este să ai cinci cameramani și doi sunetiști care își fac treaba și nu te bagă în seamă. Asta i-a forțat pe actori să se bazeze unul pe celălalt și cred că ăsta este plus-ul pe care îl are montarea. AMI: Despre ce e vorba în piesă? AM: Un cuplu
LUNI o comedie în premieră la TVR 6 din 49 by http://revistaderecenzii.ro/luni-o-comedie-in-premiera-la-tvr-6-din-49/ [Corola-blog/BlogPost/339391_a_340720]
-
di n-ar avea apucăturili lu' tată-său... Seca-i-ar sămânța!... Că ne-o spurcat neamu' hoardele pustiului ... - Șî Anica, săraca! are zâle bune cu omu' ei? întreabă curioasă Maria. - Numai ea știe. Da' are un bărbat tare di treabă. Pânea lu' Dumnezău! Crește omu' progenitură străină în bătătura lui, ca și cum îi făcut di el. Mai rar om ca aista! * Catrina, nevasta lui Nică Ionașcu, nu prididea cu parastasele, calea prin care săvârșea legătura cea tainică cu cele două suflete
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
fi îndemnat din toată inima pe fiu-său să se-nsoare, ca să mai aducă un braț de muncă în gospodărie, fie el și mână de femeie tânără și nu tocmai deprinsă cu îndeletnicirile casei. Să-i fie ei ajutor la treburile cele femeiești. Dar ori de căte ori îi venea un asemenea gând îl alunga așa cum a și venit. Ca o fulgerare în noapte a norilor ce-și vărsau ploaia departe, spre munte. Băiatul ei era încă prea tănăr. Și-apoi
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
-său, plecat la cele veșnice. Dar nehotarârea lui cu privire la însurătoare atârna greu de faptul că nu făcuse încă armata. Celelalte motive păleau toate pe lângă acesta care dădea bărbatului patalama de maturitate deplină. El știa bine că însurătoarea nu-i o treabă de azi pe mâine și că odată însurat, îți croiești drum fără abatere pentru până unde-a binevoi Dumnezeu să-i pună capăt. Iar în sat îi numărai pe degetele de la o singură mână pe cei însurați înainte de isprăvirea cătăniei
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Ionașcu luase o grea hotărâre pentru rosturile vieții sale, mamă-sa îi porunci să se culce devreme, că a doua zi au a începe secerișul celor zece prăjini de grâu de pe dealul Popii. Era vreme numai bună pentru o asemenea treabă și nu încăpea vorbă pentru vreo amânare. Ion tăcea ca mutul și asta nu-i venea la îndemână Catrinei. Simțea ea că băiatul nu-i în apele lui și știa că îndărătnicia sa nu izbucnește în vorbe ci în fapte
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Simțea ea că băiatul nu-i în apele lui și știa că îndărătnicia sa nu izbucnește în vorbe ci în fapte de răzvrătire. Ca atunci când i-a cerut numaidecât să-i umple ciuberele cu apă, tocmai când avea el o treabă cu niște băieți de seama lui. Nici atunci n-a repezit-o pe mamă-sa cu vorba, dar a aruncat în fântână cele două găleți goale și și-a văzut de treaba care i se potrivea mai bine. Acum Catrina
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ciuberele cu apă, tocmai când avea el o treabă cu niște băieți de seama lui. Nici atunci n-a repezit-o pe mamă-sa cu vorba, dar a aruncat în fântână cele două găleți goale și și-a văzut de treaba care i se potrivea mai bine. Acum Catrina plecă la culcare, lăsând totul pe seama dimineții ce urma să vină. Dar ce dimineață de pomină a avut Catrina în ziua care a urmat! Femeia se culcase de cu seară, încredințată totuși
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
la culcare, lăsând totul pe seama dimineții ce urma să vină. Dar ce dimineață de pomină a avut Catrina în ziua care a urmat! Femeia se culcase de cu seară, încredințată totuși că Ion n-o să treacă peste cuvântul ei, în ce privește treaba ce-o aveau de împlinit a doua zi. Și se sculă dimineață, cu noaptea-n cap, ca să-i pregătească băiatului de-ale gurii pentru mersul la câmp. Buimăcită încă de somnul adânc al nopții, se miră când zări în odaia
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Mamă, vrei nu vrei, eu mi-am luat nevastă...Și dacă-ți convine sî rămâi singură, eu acum o iau di mână și mă duc în lume ... - Da' cini ti-o-nvățat pi tini, Ioane, că luatul nevestii i-o treabă care se face în miezu' nopții? Ti pominești că ți-ai luat dascăli huhurezii, Ioane! Doamne ferești! Uiti ce-am hrănit la sânul meu! - Lasî mamă, că n-am dat în cap nimănui ... O să ai și mata cu cini ti
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Cine-i acolo? răspunse Stump, ridicăndu-se din mijlocul staulului. Se uită nedumerit și privi cu atenție spre tănărul care se apropia de stănă. Ieși afară din staul și merse să vadă ce se întâmplă. - Cine ești, tinere? Și care e treaba? întrebă Stump curios. - Bună ziua, bătrăne! Numele meu e John! John rătăcitorul. - Bună să-ți fie inima! Heiii, rătăcitorule, care-i treaba? întrebă Stump deschizăndu-și larg brațele și, ducăndu-și măinile după ceafă, așteptă un răspuns de la interlocutorul său. - Eu, euuuu ... vezi
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1439750713.html [Corola-blog/BlogPost/374771_a_376100]
-
de stănă. Ieși afară din staul și merse să vadă ce se întâmplă. - Cine ești, tinere? Și care e treaba? întrebă Stump curios. - Bună ziua, bătrăne! Numele meu e John! John rătăcitorul. - Bună să-ți fie inima! Heiii, rătăcitorule, care-i treaba? întrebă Stump deschizăndu-și larg brațele și, ducăndu-și măinile după ceafă, așteptă un răspuns de la interlocutorul său. - Eu, euuuu ... vezi tu ... m-am rătăcit și, văzănd că iese fum din direcția asta, m-am îndreptat încoace șiii ... iată-mă! zise tănărul
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1439750713.html [Corola-blog/BlogPost/374771_a_376100]
-
nu se declarase evreică. Ceilalți erau înscriși să plece în Israel și i-a dat afară în sesiunea de examene! Au fost dați afară din UTC cu tam-tam mare, că patria este unde te-ai născut și povești dintr-astea... Treaba cu „originea nesănătoasă” a fost la admiterea la facultate. Am aflat ulterior că aveau o listă cu cine n-are voie să intre: copiii de „capitaliști”, proprietari de magazine, de fabrici... Nu era împotriva evreilor, dar mulți evrei au intrat
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
nici aici n-a fost ușor... Iudit: Nu. Pentru Duci n-a fost ușor. Nu a fost ușor... Duci: Au fost și părți foarte frumoase... GN: Vă lipsește Timișoara? Duci: Mie? Da! Da, da, îmi lipsește. Eu nici nu neg treaba asta! Iudit: Mie nu-mi lipsește, dar eu iubesc Timișoara! Nu-mi lipsește. Îmi place acolo. Cum să spun? Plec de acasă și mă duc acasă. Mă plimb pe străzi, parcă n-aș fi plecat! Știu fiecare colț, fiecare casă
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
Unii Părinți recomandă un astfel de moment pentru a trezi un suflu al rugăciunii. Adică să nu te apuci imediat să te rogi, ca și cum ți-ai face o datorie, aceea de a-ți citi rugăciunea, după care îți vezi de treaba ta. Nu. Stai un moment. Stai puțin. Să te liniștești. Să-ți dai seama ce vrei să faci. Să-ți vii în simțire. Apoi te poți apuca de rugăciune. De dorit este să faci o rugăciune care corespunde stării tale
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
dumnezeu!!!] i s-ar putea reproșa că nu a oprit la timp diareea lui Engels sau l-a lăsat să sufere de limbrici. De notat că în sat nu mai exista nici un Engels și tatăl lor era foarte mândru de treaba asta, iar mama îi chemă din praful uliței cu numele întreg, nu cu diminutive, cum s-ar putea crede. Marx și Engels, veniți la masă! Sau spălați-vă pe mâini! Când s-a născut al treilea frate, în ciuda faptului că
SCHIŢE UMORISTICE (11) – PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE... de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1414658845.html [Corola-blog/BlogPost/384111_a_385440]
-
apară un articol, de exemplu, fără să mai stai să cauți ore în șir printre rafturile bibliotecilor. Bineînțeles că între timp mi-am luat o slujbă, m-am mutat, dar tot în apropiere, si am continuat să-i ajut la treburile pe care nu mai puteau să le facă. Îmi cumpărasem o mașină nouă și îi luăm la plimbare. Le plăcea să călătorească, dar nu s-o și conducă. Deși și-ar fi permis, nu au vrut să-și cumpere un
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
trecut la numele de Palmer. Celălalt consul, domnul Herescu, se află și astăzi în orașul Chicago, alături de familia lui. L-am întâlnit de nenumărate ori în casa Eliade. Maestrul îl trata cu distanță, iar Christinel, care-l folosea pentru diferite treburi casnice, îl trata cu dispreț și batjocură. - Dintre universitarii americani cine îl vizită acasă? Cu cine colabora? - În casă, Eliade era vizitat de cei mai apropiați și dedicați profesori din departamentul Istoriei Religiilor. L-aș aminti în primul rând pe
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
surori era de vârsta mea, una mai mare și alta mai mică decât mine. Cea mare era învățătoare într-o comună mai îndepărtată, însă nu așa de departe încât să nu-și viziteze familia când avea chef, sau venea cu treburi spre oraș. Doar comuna era în drumul ei către Constanța. Era interesant că toți noii mei cumnați erau consăteni cu soțul cumnatei mai mari, inclusiv soția fratelui ei, și ea învățătoare în comuna unde m-am stabilit provizoriu. Doar cea
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444909424.html [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
Vizuală, cum sunt zilele și cum sunt nopțile? Care sunt mai lungi? Cred că nopțile, pentru că dimineață aranjam cadrul pentru restul zilei. Oricum, noi avem vernisaje și seara, iar în ceea ce privește proiecțiile de filme, normal că acestea sunt seară. La noi, treaba se termină după 2 noaptea, pentru ca acasă, după oră 11, vorbim pe mess, pe mail și aranjam etapele ce urmează. Deși teoretic lunea muzeul este închis, noi lucrăm și lunea - dovadă acest interviu realizat tot într-o zi de luni
Muzeul de Artă Vizuală împlinește 45 de ani by http://www.zilesinopti.ro/articole/2184/muzeul-de-arta-vizuala-implineste-45-de-ani [Corola-blog/BlogPost/99534_a_100826]
-
an de contact intim cu Fiscul: În ultimul an, am învățat următoarele: 1. Să mă înclin la 90 de grade. Toate ghișeele sunt făcute la înălțimea fiului meu mai mare, care are cinci ani jumate și, slavă Domnului, încă nicio treabă cu Fiscul. Cei care cresc, trebuie să se aplece: cu cât ești mai mare, cu atât te rupi mai ușor. La Fisc, piticii sunt specia dominantă. Îți recomandăm Trezirea la realitate, Dragnea-ajută: Crede și nu (mă) cerceta! 2. Să concentrez
M-am trezit azi dimineață în Absurdistan și nu știam ce-mi lipsește by https://republica.ro/m-am-trezit-azi-dimineata-in-absurdistan-si-nu-stiam-ce-mi-lipseste [Corola-blog/BlogPost/339104_a_340433]
-
cele două mâini care le are,/ Cu una ia și cu cealalt-adună”/ Prin sita umorului și satirei lui Teodor Barbu au fost trecute căsnicii, servicii, năravuri și metehne omenești, patimi și lupte politice (trepăduși, demagogi, traseiști, nepotisme). Ex.”Sancțiune”: „Fiindcă treabă n-a făcut, / „X” din schemă a căzut, / Dar, având un unchi sus-pus, / A căzut de jos în sus”/ Volumul cuprinde, în partea finală și câteva fabule, sonete și rondeluri în care fibra satirică se continuă: In „Rondel de campanie
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_de_emil_ist_al_florin_tene_1375685246.html [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
primi imediat, era un om ocupat. Când, în sfârșit, își găsi timp, ascultă foarte sceptic relatarea clientei, notă cu importanță într-un carnețel și-i ceru o declarație scrisă, contrasemnată de șeful de raion. - Bine, spuse Pnina după ce termină și treaba asta. Poftim săpunul. Mai am și alte treburi... - Treburile de acasă pot să mai aștepte. Chestiunea care se pune acuma este alta: de unde știm noi că nu ați avut și alte obiecte în plus!? Trebuie să ne sfătuim cu ofițerul
SCHIŢE UMORISTICE (17) – UN SĂPUN PARFUMAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1419118175.html [Corola-blog/BlogPost/376699_a_378028]
-
sfârșit, își găsi timp, ascultă foarte sceptic relatarea clientei, notă cu importanță într-un carnețel și-i ceru o declarație scrisă, contrasemnată de șeful de raion. - Bine, spuse Pnina după ce termină și treaba asta. Poftim săpunul. Mai am și alte treburi... - Treburile de acasă pot să mai aștepte. Chestiunea care se pune acuma este alta: de unde știm noi că nu ați avut și alte obiecte în plus!? Trebuie să ne sfătuim cu ofițerul de securitate... Poate e cazul să ne adresăm
SCHIŢE UMORISTICE (17) – UN SĂPUN PARFUMAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1419118175.html [Corola-blog/BlogPost/376699_a_378028]
-
își găsi timp, ascultă foarte sceptic relatarea clientei, notă cu importanță într-un carnețel și-i ceru o declarație scrisă, contrasemnată de șeful de raion. - Bine, spuse Pnina după ce termină și treaba asta. Poftim săpunul. Mai am și alte treburi... - Treburile de acasă pot să mai aștepte. Chestiunea care se pune acuma este alta: de unde știm noi că nu ați avut și alte obiecte în plus!? Trebuie să ne sfătuim cu ofițerul de securitate... Poate e cazul să ne adresăm și
SCHIŢE UMORISTICE (17) – UN SĂPUN PARFUMAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1419118175.html [Corola-blog/BlogPost/376699_a_378028]
-
dat șefii lui în scris așa ceva, domnule Olaru? s‑a repezit magistratul la ofițerul ce‑l privea uluit. - Nu în scris, dar ne‑au asigurat la telefon. Vor da și declarații scrise. - Și veți vedea că nu vor mai recunoaște treaba asta! Una‑i spusa orală și alta‑i cea scrisă, domnilor. Ce, nu ați mai întâlnit cazuri din astea? - Au mai fost cazuri din astea, nu zic ba. Dar alte situații concrete, alte fapte și, mai ales, alt gen de
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_8_.html [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]