2,886 matches
-
senzorială etc.). Cercetările științifice, de exemplu, au adus în viața noastră tehno logiile moderne de informare și comunicare ce permit accelerarea proceselor cognitive. În concluzie, se poate afirma că actul cunoașterii rămâne mereu un miracol ce ne conferă ipostaza de „trestie gânditoare“, contribuind esențial la dezvoltarea complexă a personalității umane și la evoluția spectaculoasă a societății omenești. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Relația dintre două personaje întrun roman studiat, aparținând lui George Călinescu George Călinescu, Enigma Otiliei (relația dintre Felix
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu-l lipești bine și nu-l văruiești pînă peste doi-trei ani, ca să nu moară cineva. Se crede că dacă se adaugă la casă veche ceva nou, apoi trebuie să moară cineva din acea casă. Să nu te măsori cu trestia, că mori. Cînd îți moare copilul dintîi, să pleci de-acasă cu nevasta, ca să fugă moartea de casă cum ați fugit voi. Unele femei nu bocesc, nu se despletesc și nu se duc după primul copil mort, nici nu tămîiază
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te scapă de purici. (Gh.F.C.) Pămîntul e „rănit“ de săpăturile pentru temelie și trebuie îmbunat. La temelie, săracii îngroapă un cocoș, iar bogații, un cap de berbec. Mai nou, se aruncă bani. Există locuri unde la temelia casei se îngroapă trestia cu care a fost măsurată umbra unui om. Se crede că omul acela va muri în patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Păpușoi Primăvara, dacă se vor vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sîmbătă dimineața, apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută caii pe timpul cînd sînt în drum, este obicei a zice: „Sănătos!“ Streașină Să nu smulgi trestie din stuhul* din streșina casei, că faci a pustiu. Strecurătoare Cu strecurătoarea de brînză nu se trece pragul, nici găinile să beie din zăr, că pe urmă se întinde laptele și se face albăstriu. Strigoi Dacă o mamă a avut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rug - și așa se pune în mormînt; apoi i se mai pune mei în ochi, în gură, în nas și în urechi, ca să nu se mai facă strigoi. Se face strigoi omul a cărui umbră i s-a luat cu trestia spre a fi clă dită într-un zid. Mortul peste care pășește mîța se face strigoi. Se face strigoi mortul sub care a trecut mîța sau vreun cîne. Pune în gura și nasul mortului smirnă și tămîie, ca să nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
presus de om"... "Statul ... ucide"; "Omul e Dumnezeu"; O crimă monstruoasă trebuie să nască o pornire uriașă de răzvrătire universală"), pacifismul "disprețuitor de moarte", în numele suferinței mîntuitoare, al iubirii (Cervenco, "inimă îngerească", "mergea la lupte numai cu un băț de trestie și cîntînd cîntece bisericești": "Patria noastră e moartea...pretutindeni și mereu moartea..."), supunerea la rigorile statale, oficiale (Varga: " Noi apărăm patria"), dar și lașitatea asumată, recunoscută cu durere autoflagelatoare de Klapka. Cel din urmă se supune și tace (în discuția
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea Andreiului, unde În prezent
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
iau parte activă la lucrările de finisare a bisericii, ai căror urmași o sfinșesc În 1816. În timpul construcției bisericii, Nicolae Săvoiu moare. İacob În amintirea fratelui său, hotărește ca biserica să poarte hramul Sf.Nicolae. Biserica va fi acoperită cu trestie. Un oarecare Costache, din neamul Săvoilor ajunge polcovnic. El adreseaza logofeției treburilor bisericesti din București, o cerere de ajutor, stîruind În același timp să li se Încuvințeze Înființarea unui bîlci În comună de trei ori pe an, din ale căror
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de lemn, cozi de topor, sape, coase, mînere de secere, ghiveci pentru flori, sandale, făcăleți, etajere, stelaje; b) tinichigeria: grătare, bilițe ( curse ), forașe, cănuțe de apă, tăvi, lopățele pentru foc, clește; c) lucruri din pae, papură, foi de porumb, din trestie, de nuele, de salcie, răchită, păr de porc, cînepă, din piatră II. Atelier pentru fete. 1. Atelier de bucătărie. 2. Atelier de lucru de mînă, cu subatelierele: a) croitorie; b) broderie națională; c) cîrpituri; d) rufărie; e) Împletituri de lînă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de sorginte baudelaireană, ca un reflex al esteticii urâtului: "Cu vreo câteva tuleie/ Mă, tu semeni a femeie,/ La sprânceană/ Fetișcană/ Subsoară/ De fecioară/ Ai picioare/ Domnișoare", "fătălăul" fiind o împreunare fabuloasă, mitologică, dintre un strigoi sau voievod, cu o trestie sau căprioară. Utilizând literar blestemele, poetul răzvrătit calcă peste tabuuri, ocara se prăvălește infernal, în unele poezii sau în pamflete. În insolitele Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între violențe și galanterii de mahala, unde protagonistele sunt Tinca, țiganca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
erotic al zburătorului: "Buzei tale apă dă/ Fântâna și leapădă/ Fata de cum te-o vedea/ Ca din vânt rămâne grea". Numai că erotismul fătălăului este demonic și poetul caută o explicație a originii sale: "O fi fost mă-ta vioară/ Trestie sau căprioară/ Și-o fi prins în pântec plod/ De strigoi de voievod?" Sau poate se trage dintr-o "făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de-omăt". În finalul poeziei este schițat portretul unui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lumea lui în paradisul lunar. Iubirea se împlinește într-un spațiu terestru protector, exuberant, plin de vitalitate, de armonie, în codru ( Dorința) sau aproape de jalea buciumului și plânsul apelor (Sara pe deal). Atrăgătoare sunt "codrul de verdeață", "ochi de pădure", "trestia cea lină" (Floare albastră). Într-o natură terestră exuberantă se desfășoară și idila din Luceafărul, dintre Cătălin și Cătălina. Evaziunea în vis: Cunoașterea, singura cale de a atinge Absolutul se desfășoară numai în spațiul oniric. În Luceafărul, Cătălina își prelungește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
multe modalități de modificare a acesteia: tratament cu uree și formaldehidă; tratament termic în prezența aldehidelor; combinare cu o rășină fenolformaldehidică; tratament cu poliizocianați. VI.3. FOTOSTABILIZATORI, POLIMERI CONDUCTORI DE ELECTRICITATE ȘI FERTILIZATORI ORGANICI S-a studiat utilizarea ligninei din trestie de zahăr ca fotostabilizator pentru cauciucul butadienic, plecând de la asemănarea structurală a unităților respective fenolice ale ligninei cu a compușilor cunoscuți ca fotostabilizatori. Acțiunea acestora are loc prin apariția radicalilor fenoxil stabili, care inhibă scindarea fotoindusă a legăturilor din cauciuc
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
ligninei cu a compușilor cunoscuți ca fotostabilizatori. Acțiunea acestora are loc prin apariția radicalilor fenoxil stabili, care inhibă scindarea fotoindusă a legăturilor din cauciuc prin împiedicarea formării radicalilor peroxid pe scheletul cauciucului, asigurând astfel integritatea structurală a elastomerului. Lignina din trestia de zahăr conține aproximativ 2% unități guaiacilice și siringilice într-un raport de 4 la 1. Aceste structuri sunt similare cu cele ale fotostabilizatorilor obișnuiți și sunt mai eficiente decât moleculele de fenoli, deoarece fiind legate de lanțul polimeric se
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
siringilice într-un raport de 4 la 1. Aceste structuri sunt similare cu cele ale fotostabilizatorilor obișnuiți și sunt mai eficiente decât moleculele de fenoli, deoarece fiind legate de lanțul polimeric se limitează migrarea și dimerizarea radicalilor formați. Lignina din trestia de zahăr a fost testată într-un amestec format din 90% lignină și 10% N’, N bis (1 etil - 3 metil pentilăp-fenilendiamină în cauciucul butadienic. Diaminele sunt utilizate frecvent în asociere cu fenolii pentru a inhiba fotodegradarea în cauciuc. Probele
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
oricât aș vrea, orice aș face și oricât m-aș stoarce, n-aș putea deveni niciodată, și de aceea stau cu sfială alături de cei doi prieteni, căci zâmbetele lor mă umilesc puțin, nu mult, așa cât s-ar pleca o trestie sub apăsarea vântului."97 În același episod, ironia este de o subtilitate rafinată, cu repercusiuni asupra genezei romanului Patul lui Procust. Portretul fizic al unuia dintre scriitorii de la masă este foarte concis și provoacă ambiguitate: celebru în lumea literară, "bălai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
portretistul și ne trântește în nas poarta grea a două versuri în teutoneză, despre care nu vă pot spune nimic. Voi scrie în schimb o replică, numai bună pentru a trece la noua secvență onirică, ai cărei nori plutesc deasupra trestiilor gânditoare din Frenchie Lake. De-atunci tot plâng tăcuta mea iubire Și o voi plânge pân'la nemurire. 2. Pitou cel voinic și poamele (din epoca) de aur Un vis cu păzitoarele livezii fermecatecccc De mic luase (ziua sau noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
categorie. S-a format în anul 1817 prin prăbușirea unei mine de sare. În această zonă se mai găsesc lacurile: Horia, Cloșca si Crișan, Lacul fără fund, Ocnița, Sfântu Ioan, Lacul Poporului, Brâncoveanu, Lacul Mâței, Lacul cu Gheață Dulce, Lacul Trestiilor si Lacul Vrăjitoarea. Creșterea salinității de la suprafață Ă180-200 g/l) spre fund Ă300g/l) determină formarea fenomenului de heliotermie cu temperaturi mai ridicate in orizontul de apa de la 2-2,5 m adâncime si apoi constante pană la fund. Apele acestor
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
pe roci precambriene ale scutului laurențian, ce se întinde în provinciile canadiene Alberta și Saskatchewan. Samuel Hearne îl descoperă în 1771 și l-a numit Lacul Colinelor ĂLake of the Hills), iar în 1778 își schimbă denumirea în Lacul cu trestie ĂAthabaska), în limba amerindienilor - cree. Apele lacului se scurg spre Lacul Sclavilor ĂGreat Slave Lake) prin râul Slave. În lac se varsă râul Athabaska. Câmpurile aurifere din jurul lacului au determinat apariția localităților Eldorado și Goldfields pe țărmul nordic între anii
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
fără comunicare, întrebându-ne unii studenți de la Litere care vin cu acest bagaj metodologic din liceu deja o fac... dacă nu cumva criteriile de valorizare a literaturii ar trebui redefinite în funcție de adecvarea lor la schemele de "comunicare". Ființa ar rămâne trestie" scrie Elvira Sorohan -, dar nu una gânditoare: sugestiv spus, merită să medităm pe seama formulei. Una dintre frumusețile Salonului literar mulți nu vor fi de acord cu această valorizare, știu... e opțiunea autoarei pentru elitism. Însuși titlul se explică în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
întregime unul dintre ochi, decupaj cu efect de mască, acordând o și mai mare vizibilitate intensității tulburătoare a privirii. De o frontalitate meduzantă, portretul acestei Belle Dame sans Merci este decupat la nivelul gâtului pe textura densă a fundalului de trestii, pentru a bloca dispersia privirii sugerând totodată declicul terifiant, spectral al unei apariții. Încă mai ambiguă este la Gh. Petrașcu tratarea simbolistă a unui peisaj, Seara la mare (Feerie de seară) (ulei pe pânză, 0,917 x 0,738, 1913
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alesese drept profesor pe verișorul ei. După puțină vreme își potoli iar mersul, cu inima bătând. c) în construcții comparative cu adverbele ca și cât: O vede cât căciula și o face cât măgura. Si-l găsirăm/ În pai ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca mazărea. (Teodorescu op.cit., p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
rouă larvăși lăcustă...” (Foc acoperit); ideogramele lirice de tip Gaullaume Apollinaire (Copilărire la zei). Intuim plăcerea Poetului de a explora spațiul ludic care neamintește de verslibriștii francezi care au creat interesante tehnici compoziționale, precum monovocalismul, chronopoemul, monofonismul etc.: „eu domnul trestie de zahăr bocnă pentru copii din flori de styl la ocnă scabia cu vrabia coropijnița cu râjnița...” (în jilțul nevăzut) De asemenea, recunoaștem o zbatere în nesfârșire a ființei în Făutare și întru aventurare în inima cuvântului. și ca o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]