2,347 matches
-
din Alexandria și alte orașe egiptene se îmbogățeau făcând comerț portuar. Unii ajung în mari funcții civile și militare. Romanii îi supun pe toți ocupând Ierusalimul asediat și bombardat de către Pompei. Iudeea nu mai este stat independent. Palestina e împărțită. Tributul e trimis la Roma. Guvernatorii, regii fac ce vor. Irod I iudeul (37 î.Chr.) este regele asasin al celor 14.000 de copii între care trebuia să fie și Iisus Christos. Nașterea creștinismului este începutul unei noi ere și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
literatura ionesciană. În consecință, ceea ce ne propunem în acest subcapitol este să evidențiem în ce măsură scriitorii care s-au aventurat în această zonă literară adjudecată deja celor trei pionieri ai absurdului, respectiv Caragiale, Urmuz și Eugen Ionescu, s-au achitat de tributul intertextual datorat primilor "ocupanți". Considerăm că merită atenție în acest sens încercările dramatice ale lui Tudor Arghezi, Teodor Mazilu și mai cu seamă, inedita dramaturgie a lui Marin Sorescu. În privința celui dintăi, piesele într-un act de tipul Neguțătorul de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ales din partea catolicilor și a comuniștilor (care avuseseră un rol de căpătâi în impunerea cenzurii asupra importurilor, alături de mass-media franceze), fiind probabil singura dată când catolicii și comuniștii s-au aflat în aceeași tabără.699 Banda desenată a plătit greu tribut dependenței sale de câmpul economic, de presiunile și cerințele publicului (alcătuit în mare parte din copii ori adulți care proveneau din mase, deci din afara câmpului "legitimității culturale"), atrage atenția Luc Boltanski. Nefiind arhivată, "însușită", tehnicile se deprindeau oral ori prin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
chiar miezul tragediei aztece. Când soarele a răsărit prima oară, el n-avea viață. Apoi oamenii au trebuit să se substituie zeilor. Pentru ca stelele să strălucească la locul lor pe cer și porumbul să crească, gândeau aztecii, trebuia plătit un tribut. Omul n-a creat lumea, dar de el depindea ca ea să dureze sau nu. Ea exista câtă vreme oamenii erau în stare să urce piatra sacrificiilor, căci totul se obținea prin durere, prin suferință. Și numai moartea putea ține
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
copii se dau la o parte. Ne vom întoarce pe o altă rută și despre aceste sate nu vom ști nimic. Străinii caută în general într-o țară, cu predilecție, ceea ce e celebru, dispensîndu-se de rest. Plătim și noi azi tribut acestei mode. Au trecut timpurile călătoriilor romantice, acum agențiile de voiaj te asigură că poți cunoaște Veneția sau Parisul într-o singură zi, sau chiar în câteva ore dacă ești grăbit, ghizii s-au specializat, spun numai banalitățile de rigoare
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
nu fie dezamăgită. Nu fusese în stare să culeagă cele mai prețioase laude de la Lisa. Când angajații de la Femme se alegeau cu urlete de genul „Ia căcatul ăsta de pe biroul meu și rescrie-l complet“, o luau ca pe un tribut. Apoi Lisa schimbă complet subiectul când și-a amintit ceva. Foarte degajată, întrebă: Hei, cine era bărbatul acela cu care erai aseară? —Care bărbat? Ashling știa foarte bine despre cine este vorba, dar profita de ocazia unei mici răzbunări. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Pentru tine, mamă, care m-ai născut Îndurerată de bucuria facerii, Mă Încearcă iară o reverie tandră spre lucrurile domestice Cât de mult Înseamnă, semenilor, o bucurie mândră de mamă!... Oricând aș vrea să fiu mârșav, chipul tău Îmi cere tributul durerii de a mă fi născut Oricine are mamă, trăind În gesturile ei frumoase, merită viața. De ce se uită repede acest lucru atât de omenește omenesc? Toate În univers s-au rostogolit tot dintr-o matrice nefecundată de zei, Stelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și unde copiii merg pe biciclete, nu din acelea negre folosite la cărat - care împânziseră străzile Amsterdamului până când germanii le-au confiscat și pe ele -, ci biciclete de culoarea pietrelor prețioase din bijuteriile pe care soacra mea le pretinde drept tribut de dragoste de la socrul meu; și el, asemenea multor afaceriști, a prosperat în timpul războiului. Copiii pe biciclete sunt teama mea cea mai mare. Mi-i imaginez lovindu-se de capota lucioasă a Buickului meu. Îi văd alunecând sub cauciucurile dungate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
țandăra din orice. Dar tot nu are încredere în mine, mai ales într-o situație ca asta. —E doar o statuie, spune ea, în timp ce încearcă să mă conducă de acolo. Are dreptate, bineînțeles. E doar o statuie a Annei, un tribut, se presupune. Este mai puțin decât originalul și, în încercarea ei de a concentra și de a idealiza, este mai mult. Am lăsat-o pe Madeleine să mă conducă, dar nu am putut să nu mă întorc o dată la câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Du Maurier și Gosse erau, desigur, inestimabil de valoroși; dar sprijinul lor era, la urma urmelor, de la sine Înțeles, iar laudele aduse operei lui trebuiau luate cu un dram de rezervă. Nimic nu era mai dulce pentru orgoliul rănit decât tributul adus de un tânăr inteligent și dăruit, deferența arătată de discipol maestrului. Morton Fullerton ducea omagiul la extrem, imitând stilul lui Henry atunci când Îi scria, incluzând fraze Întregi dintr-un articol publicat Într-o epistolă proprie, fapt pentru care Henry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
evident nu știa, sau uitase, că Henry scrisese o cronică nu tocmai favorabilă la Olivia, o inadecvată adaptare a lui W.G. Wills după Vicarul din Wakefield, a lui Goldsmith, după prima reprezentație, În 1878. Comparația mai atenuă din savoarea tributului, care era Însă vizibil sincer și extrem de măgulitor. Când veni vremea să stabilească termenii, Alexander se arătă a fi un negociator dur, oferindu-i 5 lire de reprezentație și stabilind un plafon de 2000 lire pentru drepturile de autor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
le-ai publicat În Harper’s Weekly - simt că aș putea avea vanitatea de a-mi dori să nu-mi fi fost prieten, dar să fi scris totuși ceea ce ai scris“. Din fericire, Du Maurier nu detectase nici o rezervă În tributul adus, În Încheiere, stilului narativ al romanului: „un stil atât de vorbit și de fumat, de desenat, de jucat, de fluierat și cântat, Încât nici nu ne mai trece prin cap să ne Întrebăm dacă este cumva și scris“. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
bine ca dumneata, James. Nu știu, zise el, Începând să se simtă atras de idee. Șovăia, pentru că Însemna să sacrifice timp și energie, necesare propriilor proiecte de creație. Pe de altă parte, simțea nevoia și obligația de a aduce un tribut prietenului dispărut, iar aceasta era o ocazie potrivită. — Cât de lung? Întrebă el. — Cât dorești, Îi răspunse McIlvaine. Va fi publicat În varianta lunară a revistei. Era un stimulent. Învățase de-acum că Îi trebuia un efort mai mare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
el Într-un pasaj menit să fie stânjenitor pentru memorialist și să ofere oarece consolare familiei Du Maurier - și ce m-a surprins cel mai tare a fost modul În care amicul nostru s-a Întrecut În dezvăluiri.“ După ce aducea tribut Într-un mod general, impresionist, farmecului romanelor lui Du Maurier, afirma că succesul lui Trilby constituia un caz interesant prin unicitatea sa: „Farmecul este una, iar succesul alta, iar numărul de conexiuni lipsă Între cele două este mai mare decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
exorcizarea definitivă a demonului invidiei, care amenințase În ultimii doi ani să Întunece plăcerea prieteniei Îndelungate dintre ei. În acest domeniu, cel puțin, ieșise Învingător și nu putea decât să spere că restul lumii va vedea În articol un demn tribut adus lui Du Maurier, găsind În el tandrețea și afecțiunea pe care i-o purtase Întotdeauna. Se simți Încurajat de confirmarea lui Edward Warren. Acesta sosi Într-o zi la Dunwich, venind de la Felixstowe, unde Închiriase o casă pe perioada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
în afară de Apă mare, piesa în două acte, de piesa într-un act Încă zece minute până în Buffalo și de schițele pentru o piesă de teatru în patru acte care urma să se cheme Unchiule, unchiule și care voia să fie tributul meu plătit absurdului, care să-i permită ochiului să întrezărească perspectiva publicării în volum? Sau, altfel spus: mi-am evaluat eu oare prima apariție ca pe un eveniment care s-ar fi putut repeta într-un viitor previzibil? Greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Îngăduit ridicarea a două busturi, iar dalta a trebuit să se rezume la o singură efigie, care aglutinează artistic vaporoasa barbă a unuia, nasul cârn al amândurora și laconica statură a celuilalt. O sută douăzeci de pilule neînsemnate dau acestui tribut o notă de prospețime. O dată expediați ambii ideologi, iată-ne acum În fața marelui sacerdot al bucătăriei pure: Pierre Moulonguet. Primul său manifest datează din 1915: un Manuel Raisonné - trei volume in octavo mare - din 1929. Înălțimea lor doctrinară e atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu are importanță aici, spuse Edmunds cu vocea ei exactă, de bibliotecară. Zi sau noapte, pur și simplu nu e nici o diferență. O să vă obișnuiți cu asta. Încuviințară vag. „Toți sunt obosiți“, observă Norman. Stresul și tensiunea explorării Își cereau tributul. Pe Beth aproape că o furase somnul, cu picioarele pe măsuța de cafea, cu brațele-i musculoase Încrucișate peste piept. Dincolo de fereastră, trei submarine se adunară În jurul lor; muncitorii se Îndreptau către habitatul scafandrilor, DH-7. — Se pare că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de gemă în care, prozaic ignorînd vîltoarea, ești nimic și univers totodată. Pînă la tine pătrunde plăcut ceea ce cîndva a fost durere umilitoare, parfumul amar al greșelii. Teai vindecat? Suavitate perversă. Ai dobîndit sfințenia amintirii. Fratele porc își cere veșnic tributul. Pentru că toate pe lume, în grade diferite, sînt infiltrate de porceală. Finalitatea, afectul sau rațiunea, precum ți-e firea, o relevează la iuțeală. Depinde de ce-ai putut filtra. Îmi amintesc de povestea cu cercetătorul de la Cercul Polar, sufocat de
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
stilet subțire. Îi spun tînărului Doctor banalități. Că timpul vine și se duce. Că nimic din el nu te face definitiv. Iară din tine nici o urmă de sfințenie nu-i dă eternitate, să șadă și el puțin. Te cere numai tribut. Doctorul jubilează: „-De aia rîd nebunii, că n-au ce să-i plătească!” „-Da,”-îi răspund. „-Descoperi că nebunul e singurul învingător. Și apoi te dai cu capul de pereți ca nu poți fi ca el.” Aici în spital, în
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Apoi mai departe, la „Idilă În deșert“ și la „Casa de distracții a lui Danny“, un pavilion pe tema călătoriilor spațiale. Inez dădea semne de oboseală, gîtuită de atîtea emoții. Ed căscă. Somnul pe sponci din noaptea trecută Își cerea tributul. Un apel tîrziu primit la secție: schimb de focuri pe Cheramoya, nici un infractor prins. A trebuit să meargă la fața locului. O clădire cu apartamente, focuri trase Într-unul de la parter. Straniu: au fost recuperate gloanțe de calibrele 38 și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
am supus cam fără vlagă. — „I’ll tell you what I want, what I really, really want, I wanna... I wanna... I wanna... I wanna... I really, reallly, really wanna zigga zig aaaaahhh“, am cântat cu umilință, Într-un jalnic tribut adus hitului din anii ’90 al grupului Spice Girls. Și, din nou, Eduardo a rânjit și a apăsat pe buton ca să pot intra. — Hei, nu uita: șaisprezece iulie! a strigat el În urma mea. — Știu, șaisprezece iulie, am strigat eu. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
un asemenea tangaj printre epoci - la peste o mie de ani distanță - nu-i afectează imaginii ponderea simbolică. La sărbătoarea Uniunii Latine, pe care o evocam, eram asistați de o nobilă efigie închinată lui Traian, de către sculptorul Vasile Gorduz: un tribut de recunoștință și un legămînt față de suveranul prin care culmineză Imperiul, și se logodesc destinele noastre, ale Romei și Daciei. Pecetluia, într-adevăr, ideea pe care o enunța și un Colocviu inițiat de Uniunea Latină, Traian, între istorie și imaginar
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
războiului civil din Spania și a celui de-al doilea război mondial. Pe durata vieții sale, războiul, epurările sovietice, agresiunea nazistă și Holocaustul au curmat mai mult de 45 de milioane de vieți și cea mai mare parte din acest tribut a fost plătită de popoarele din Europa Centrală și de Est. În țările post-comuniste, oamenii nu trebuie să citească cărți pentru a învăța că o politică deficientă poate avea drept rezultat moartea. Majoritatea familiilor au avut morți în război și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sînge. În România, singura țară în care s-a făcut uz de arme, un număr estimativ de 10 000 de oameni au fost uciși la răsturnarea regimului Ceaușescu, cu mult mai puțini decît în Bosnia. Dar nici chiar în Bosnia, tributul de vieți nu a atins nivelul înregistrat în războiul civil spaniol sau în Iugoslavia, în timpul celui de-al doilea război mondial. Pe măsură ce țările din Europa Centrală și de Est se îndreaptă spre secolul al XXI-lea, obstacolele ivite în calea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]