158,017 matches
-
d. Isopescul, Eminescu, Ștefa-nelli." În scrisoarea lui I. Slavici către I. Negruzzi (București, 20 dec. 1877), scriitorul ardelean spunea că ideea privitoare la albumul "Junimei" (apărut în 1883) ar fi minunată, că atît T. Maiorescu, cît și T. Rosetti vor trimite portretele lor. "Eu și Eminescu nu vi le putem trimite, ar trebui să ne "posăm", pentru ca să ne "posăm" ar trebui ca să avem bani, iară ca să avem bani, ar trebui să ne trimiteți D-Voastre din Iași. Lucrul e dar pe
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
I. Negruzzi (București, 20 dec. 1877), scriitorul ardelean spunea că ideea privitoare la albumul "Junimei" (apărut în 1883) ar fi minunată, că atît T. Maiorescu, cît și T. Rosetti vor trimite portretele lor. "Eu și Eminescu nu vi le putem trimite, ar trebui să ne "posăm", pentru ca să ne "posăm" ar trebui ca să avem bani, iară ca să avem bani, ar trebui să ne trimiteți D-Voastre din Iași. Lucrul e dar pe cît se poate de lămurit: bani și iarăși bani [...]." Iar
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
atît T. Maiorescu, cît și T. Rosetti vor trimite portretele lor. "Eu și Eminescu nu vi le putem trimite, ar trebui să ne "posăm", pentru ca să ne "posăm" ar trebui ca să avem bani, iară ca să avem bani, ar trebui să ne trimiteți D-Voastre din Iași. Lucrul e dar pe cît se poate de lămurit: bani și iarăși bani [...]." Iar în scrisoarea din 8 febr. 1878 a continuat: În urmă am primit bani și nu voiam să Vă scriu înainte de a Vă
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
D-Voastre din Iași. Lucrul e dar pe cît se poate de lămurit: bani și iarăși bani [...]." Iar în scrisoarea din 8 febr. 1878 a continuat: În urmă am primit bani și nu voiam să Vă scriu înainte de a Vă trimite și portretele pe care le-ați cerut. Dați-mi voie să Vă ofer și D-voastră în deosebi unul." Tot așa T. Maiorescu i-a scris lui I. Negruzzi (scrisoare din 26 febr. 1878): "...Portretele lui Rosetti și Mandrea le
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
Trei m-au costat cincisprezece franci, una lui Moțoc, care a cerut-o telegrafic, una matale și una pentru noi." Însuși M. Eminescu, tot atunci, i-a scris Corneliei Emilian: "Astăzi simțindu-mă bine, Vă satisfac dorința de a Vă trimite fotografia cerută de mult timp." În aceeași zi a răspuns și elevilor: "Botoșani, 20 Noemvrie 1887 Domnii mei, În urma cererii D-Voastre de la 27 Octomvrie a.c., am onoare a Vă trimite fotografia cerută, mulțumindu-Vă tot odată pentru dorințele ce
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
simțindu-mă bine, Vă satisfac dorința de a Vă trimite fotografia cerută de mult timp." În aceeași zi a răspuns și elevilor: "Botoșani, 20 Noemvrie 1887 Domnii mei, În urma cererii D-Voastre de la 27 Octomvrie a.c., am onoare a Vă trimite fotografia cerută, mulțumindu-Vă tot odată pentru dorințele ce însoțesc scrisoarea D-Voastre. Primiți Vă rog, Domnii mei, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. Domniilor Sale Domnilor membri ai societății "Eminescu" Strada Plantelor No. 12 București" Pe verso-ul fotografiei e imprimat
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
cu obișnuita sa solicitudine față de tinerii studioși, i-a împrumutat cărți, l-a invitat la întâlnirile Junimii bucureștene, i-a furnizat informațiile istorice de care avea nevoie, i-a verificat apoi datele pentru un articol despre monarhia română ș.a. Scrisorile trimise de Nyrop lui Maiorescu după întoarcerea sa în Danemarca (parțial publicate de către Geo Șerban în Secolul XX, 7-8-9 / 1979) vibrează de o admirație și un respect cu totul ieșite din comun. Corespondează în limba franceză; totuși, în scrisoarea din 7
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
acceptase planul pe care i-l prezentasem. Nu mai puteam da înapoi. În ziua următoare, am părăsit Bucureștiul, grăbind să ajung în casa părinților mei la Sibiu, unde mă aștepta fetița mea în vîrstă de cinci ani, pe care o trimisesem înainte cu două săptămîni, însoțită de guvernantă, scoțînd-o din arșița capitalei. M-am integrat cu rapiditate în atmosfera familiei mele numeroase, în care fetița mea Milena se simțea alintată, fiind înconjurată de frații mei mai mici, care animau jocurile, cu
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
plăcerea micei lor nepoțele. Planul unei călătorii la stațiunea aflată cam la 20 km de orașul Sibiu, pe care o înfățișasem domnului Lovinescu, se topise în atmosfera casei părintești. Mi-am amintit de ea în clipa în care o telegramă, trimisă de la București, îmi anunța sosirea domnului Lovinescu. Stăpînită de un sentiment catastrofic am alergat la gară. Maestrul coborî din vagon cu un salt tineresc și mă salută cu o vioiciune care îmi cuprinse ființa. - La ce oră pleacă trenul spre
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
rămas în acest post („comod, neînsemnat după 23 august 1944") timp de... patru ani - „uitat" de noul ministru de Externe Gheorghe Tătărescu, care - să fim drepți! - „liberal colaboraționist" cum era (preferînd, uneori, să fie liberal și nu „colaboraționist") nu prea trimitea în străinătate pe oamenii noului regim! Abia în noiembrie 1947, cînd Externele trec sub ordinele Anei Pauker, Gh. Duca și Neagu Djuvara sînt „rechemați": amîndoi diplomații români au rămas în Occident. Dl Djuvara, fiu de boier cu moșii în Bărăganul
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Românilor împotriva ocupației comuniste a Sovieticilor! Patru ani în care, indirect, și-a servit Patria (între alte fapte, și aceea de a o apăra de dușmănoase dezbateri în problema Transilvaniei românești). Neagu Djuvara a instruit și, cu permisiunea Aliaților, a trimis, în misiune, în România, parașutiști. Tineri Români, mai ales foști ofițeri români refugiați în Apus erau trimiși în munții României - prin Grecia - spre a cerceta teritoriile din spatele cortinei de fier (numele lor, Sabin Mare, Gavrilă Pop, Ilie Rada și alții
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
fapte, și aceea de a o apăra de dușmănoase dezbateri în problema Transilvaniei românești). Neagu Djuvara a instruit și, cu permisiunea Aliaților, a trimis, în misiune, în România, parașutiști. Tineri Români, mai ales foști ofițeri români refugiați în Apus erau trimiși în munții României - prin Grecia - spre a cerceta teritoriile din spatele cortinei de fier (numele lor, Sabin Mare, Gavrilă Pop, Ilie Rada și alții, abia acum ne sînt revelate!). Unul dintre ei, Silviu Crăciunaș, reușește performanța de a pătrunde clandestin în
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
a fost, probabil, atunci, luată prea mult în seamă de organizatori (polemicile de acum pentru actele de curaj de atunci nu mai au sens, iar serviciile speciale occidentale - anglo-americane - știau prea bine ce făceau). Faptul principal era acela de a trimite, în spatele frontului comunist, luptători anticomuniști care își sacrificau viața: aproape toți au fost prinși, judecați și executați - morți în lupta anticomunistă a Occidentului liber. Dl Neagu Djuvara contribuia la realizarea acestor eroice misiuni. Fără îndoială, prin activitatea sa secretă, dl
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
pe Flavia pe care o pândea de ani de zile. Poate pentru frumusețea ei care nu știu de unde-i venea acolo în condițiile alea. După izolarea Flaviei - eu acolo am văzut-o ultima oară, la vorbitor, de acolo ți-a trimis biletul (Mă privea ironic? Nu știu, era întuneric), la ieșire, pe un coridor îngust și întunecat - căpătase și o răceală la plămâni - trei supraveghetoare au sărit pe ea, au călcat-o icnind în picioare. La dispensar nici nu și-a
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
energie citind jurnalul Gabrielei Melinescu și simțindu-mă îndemnat - chemat de vocile amintirii care veneau din text, delicate și totodată vibrînd de o forță subtilă și severă - să scriu despre această carte extraordinară, să scriu numaidecît - ceea ce am și făcut, trimițînd fără întîrziere articolul meu revistei 22, unde a apărut. (Un fragment, spre măgulirea mea, a fost selectat pentru coperta a 4-a a noului volum.) Acest articol era, cel puțin în parte, o scrisoare deghizată în care pronumele la persoana
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
puțin în parte, o scrisoare deghizată în care pronumele la persoana a 2-a singular - acel "tu" cu care te adresezi unui prieten regăsit - alunecase în pronumele la persoana a treia... Abia așteptam să citesc noul volum al jurnalului suedez - trimis de Editura Polirom prin poșta electronică - și l-am citit, în pagini tipărite de imprimanta mea din Statele Unite, cu aceeași adîncă implicație personală cu care citisem primul volum. Această implicație personală în lectură - această relație de lectură de la eu la tu
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
înainte de a-i deveni lui Friedgard Thoma un fel de Vaterfreund "trist-hazliu", el o seduce prin silueta lui de "bărbat fragil", o înduioșează prin fizicul firav și gesturile adolescentine: "îmi săruta urechea dreapta. înduioșare". De altfel, mai tîrziu, el îi trimite versurile "scrise în deznădejde, lîngă Neapole" de Shelley, subliniindu-i de trei ori, cu roșu, strofa a patra, unde poetul apare că și "copil obosit". Tocmai lui Cioran, care nu-l suporta pe Goethe, i se întîmplă, în amurg, să
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
afară pe sine însuși. Dr. V. Voiculescu era ca un mare stejar, la umbra căruia ne lăsam cuprinși și care poate că își trăgea viața din sufletele noastre și se încălzea la vara ochilor noștri. După ce Marie Pillat a fost trimisă - ca moșieriță - în domiciliu forțat la Miercurea-Ciuc, mă obișnuisem cu prezența lui alături de Dinu. Rămăsese singur după moartea soției sale, deși era îngrijit de fiica lui, Gabi Defour, și de bătrânele sale surori. Locuia într-o casă veche cu intrare
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
este, însă, de o acută actualitate: soarta intelectualului în vremuri tulburi, condiția umană prin raportare la o istorie ostilă. Deși în atmosfera cărții se pot identifica elemente ale onirismului, așa cum s-a cristalizat el în opera lui Dumitru Țepeneag, romanul trimite foarte direct la textura socială și la o tipologie umană specifice "epocii de aur"; în acest fel, cartea răspunde orizontului de așteptare al cititorului român de azi care caută mărturia, documentul, adevărul, înțelegerea principiului de funcționare a mecanismului aberant ce
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
că simpaticul nostru contemporan a stat departe de țară vreme de mai bine de jumătate de secol. Privit de la înălțime, destinul lui Neagu Djuvara este de-a dreptul fabulos. Descendent al unei vechi familii boierești, tînărul diplomat Neagu Djuvara este trimis la Stockholm de Mihai Antonescu, în chiar dimineața zilei de 23 august 1944, pentru a-i transmite ambasadorului român în Suedia indicațiile privind negocierile de capitulare a României în fața Uniunii Sovietice. Surprins de dramaticele schimbări politice din țară, - urmând îndemnul
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
Simona Tache I-auziți aici comunicat de presă (prin amabilitatea unui coleg de breaslă, care mi l-a trimis pe mail): “În săptămâna 9 -13 februarie 2009, în Penitenciarul Aiud, vor avea loc o serie de manifestări dedicate promovării tradițiilor și obiceiurilor populare în rândurile persoanelor care execută o pedeapsă privativă de libertate. Sub coordonarea unui educator, un grup
De Valentine’s Day, vom vedea femei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21142_a_22467]
-
pui cursorul și să notezi în el, de exemplu, “aș vrea ca prostii să nu mai aibă idei și inițiative”, dar se lucrează la soluția tehnică și lucrurile se vor rezolva. Poate se va adăuga și un buton care va trimite dorința la Paulo Coelho, care, la rândul lui, o va trimite universului, cu rugămintea să conspire la realizarea ei. Până atunci, notati-va și voi dorințele într-un tabel desenat cu pixul pe un colț de hârtie igienică sau pe
Un tramvai numit “Dorinta de a-ti nota dorintele” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21174_a_22499]
-
ca prostii să nu mai aibă idei și inițiative”, dar se lucrează la soluția tehnică și lucrurile se vor rezolva. Poate se va adăuga și un buton care va trimite dorința la Paulo Coelho, care, la rândul lui, o va trimite universului, cu rugămintea să conspire la realizarea ei. Până atunci, notati-va și voi dorințele într-un tabel desenat cu pixul pe un colț de hârtie igienică sau pe spatele unui bon de la supermarket. Nu uitați să completați și rubricile
Un tramvai numit “Dorinta de a-ti nota dorintele” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21174_a_22499]
-
sau când încearcă să-și bage furculița-n ochi. Asta înseamnă un tată bun. Îi place să facă baie. În multe case din România, mai ales alea muncitorești și țărănești, bărbatul nu se duce să facă baie, până nu-l trimite nevasta de zece ori. Din punctul ăsta de vedere, Traian Băsescu iarăși e un exemplu pentru alegători. Cum nu e atentă soția, cum îl găsește bălăcindu-se într-o mulțime. Promovează femeile. Ce președinte al României, ce politician român (în afară de
Traian Băsescu, dragostea mea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21192_a_22517]
-
lui publică, dacă ai fi reușit s-o duci până la capăt. Comentatorul superior. Ar vrea să-și manifeste undeva superioritatea, dar n-are unde, pentru că la birou îl iau la mișto toți colegii, îi trag șuturi în cur și îl trimit după țigări. Așa că intră pe bloguri și lasă comentarii de genul “Așa, și?”, “ Ar trebui să râd sau ce?”, “ Scrii foarte prost. Lasă-te!”. Comentatorul care ar vrea să te umilească. Pune, de obicei, comentarii de genul “Nu știu cine e Simona
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]