1,810 matches
-
Din privirea sa bridată, Însăși eterna Venus ne face ispititor cu ochiul; gura Îi e o floare purpurie fără pereche; mâinile Îi sunt numai mătase și fildeș; trupul, vădit de triumfătoarea sa cambrure, e cocheta avant-garde a pericolului galben și triumfă de-acuma În pânzele lui Paquin și În liniile echivoce ale lui Schiaparelli. Mii de scuze, dragă confrère: poetul a luat-o Înaintea istoricului. Pentru a schița portretul acestei Madame Hsin, am recurs la pastel; pentru efigia lui Tai An
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Pantalon cu Elastic Dublu În Spirală, respins de breasla scăunarilor, a câștigat favorurile locului, și avântul pe care l-a luat ne scutește să-l mai recomandăm În această reclame. O abordare strălucită Paradoxal, teza de istorie pură care a triumfat la ultimul Congres al Istoricilor, desfășurat la Pau, e un important obstacol pentru Înțelegerea completă a acestuia. În fățișă contradicție chiar cu teza, am coborât În beciurile Bibliotecii Naționale, secția Periodice, pentru a le consulta pe cele referitoare la luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cartezian. Nu ne precupețim aplauzele În fața acestei amabile ipoteze, pe care o adoptă, de altfel, Jean-Christophe Baculard, continuatorul și promotorul maestrului. Eisengardt a murit Într-un accident de automobil marca Bugatti; nu i-a fost dat să vadă Inutilii care triumfă astăzi În uzine și birouri. Dumnezeu să-l ajute să-i contemple din ceruri, micșorați de distanță și, din pricina asta, mai conformi cu prototipul pe care el Însuși l-a desăvârșit! Să schițăm acum imaginea Inutilului pentru cititorii care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
odată ș-odată. Mai bine s-o facă c-o pasăre călătoare, cu unu care o să se risipe ca fumu după ce ai tras ultima oară dân trabuc. La urma urmelor, chiar dacă trăiește dân pungășii și dilapidări, cetățeanu onorabel vrea să triumfe dreptatea. Bine spuneți, da mă Îndrăznesc să vă dau coraju că ie mulți cei care sondăm În adânc producțea matale și-l iubim cu corecție, dacă mă Înțelegeți, pă bărbatu care ni-l revelă babilonia asta. — Pă meritate. Da io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
se ițesc printre scâncete, sărutând cu lumina aprinsă, zarea pustie de dor neîmplinit în horă luminii. Soarele, se strecoară în pași de dans, ocolind valuri de nor, sfios și tandru, depune că o pecete sărutul cald pe fructul purpuriu, apoi triumfând el și rodul bogat, își dau mâna cu bucuria culegătorului. Trăiesc, împletind o dimineață abandonată în mii de culori, alese cu măiestrie și blândețe de EL și dăruite urmașilor lui Adam prin iubire !
Octombrie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83271_a_84596]
-
cobori și iar urci și descoperi că e un drum atât de lung înainte, până la orizont și dincolo de el, peste nenumărate alte coline și văi, încât nu mai întorci capul, pentru că, întorcându-l, ar însemna să te compătimești și să triumfe piatra pierzaniei care ar vrea să te țină pe loc, dar tu știi acuma că există o mare familie căreia îi aparții și care suferă la fel și freamătă și fierbe și iubește și urăște și se arată indiferentă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
scînduri. Sacii stătuseră În soare și miroseau destul de plăcut a iută pe cale de a se usca. Unii se rupseseră și lăsau să se vadă pămîntul străveziu cu rămășițe vlăguite de flori și iarbă. Julia trase o tulpină frîntă. — Natura care triumfă asupra războiului, zise ea, cu o voce radiofonică, pentru că despre asemenea lucruri scriau oamenii de la posturile de radio - despre o nouă varietate de floare sălbatică pe care o depistaseră În locurile bombardate, despre noi specii de păsări și altele asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Când iarna amintirilor va trece în umbre de arțari întortocheate noi doi împrăștiați pe firul gheții ne vom vedea de-a pururi într-o carte, nescrisă, cum triumfă-n calea vieții plutești mereu la umbra ierbii noastre când ne-aspersam în unduiri febrile, pierdute-n depărtări apropiate, și-uitam cum delicatele begonii dispar în neguri și imensitate.
Mi-e dor de Belvedere by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83920_a_85245]
-
pierdem capacitatea de a striga asta cu voce tare. Rulează, rulează. 39tc "39" Final de partidătc "Final de partidă" Articol din numărul din noiembrie al Inside Finance: Edwin Morgan Forster, una dintre cele mai vechi instituții financiare din centru, a triumfat la cea de-a cincea ediție a premiilor anuale Equality Now de marți seara, câștigând la categoria „Compania care a făcut cele mai mari progrese“ pentru angajamentul În direcția diversității. Firma a Înregistrat un punctaj foarte bun În cadrul unui sondaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
hotărît să publice această nouă ediție, în care s-a învrednicit să facă modificări pretutindeni unde i s-a atras atenția că ar fi necesar. Poate în fervoarea zelului și a durerii cauzate de relele ce frămîntau Biserica (unde impietatea triumfă, iar numele lui Cristos este profanat), pana sa nu a mai zugrăvit acele rele, resimțite din plin, care ar fi putut leza în mare parte Clerul căruia se mîndrește că îi aparține. El cinstește întru totul sfințenia, doctrina și zelul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
-lea. "Evenimentul desfășurat la Novara, legat de beatificarea lui Rosmini, a fost caracterizat drept un "triumf al rațiunii". Și nu putea în nici un caz exista o coincidență mai potrivită între viața și preocupările filosofului raționalist și o rațiune care a triumfat în cazul reevaluării și beatificării gîndito-rului din Rovereto. De la investigarea rațiunii a plecat Rosmini în tinerețea sa cînd și-a desăvîrșit studiile în filosofie și teologie la Universitatea din Padova, pe unde cu 500 de ani în urmă trecuse și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
spun, care se lamentează în continuu de nedreptățile și greutățile materiale, poate că are o sursă secretă, pe care popoarele în sine nu au descoperit-o încă în ele însele; și se ascunde o necesitate religioasă acolo unde pare că triumfă ireligiozitatea; necesitatea unei religii libere de a comunica inimii popoarelor fără intermediul principilor și guvernelor; și strigătul ireligios se minte pe sine și prin ura unui preot al religiei respectate se produce confuzie și este angrenată din greșeală religia însăși
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
că lor le-a încredințat Cristos toată turma, deci Clerul și poporul împreună, punînd cuvintele pe buzele lor și învrednicindu-i în mod special cu har în misiunea lor. 30. Prin aceste sentimente și prin aceste obiceiuri ale Clerului a triumfat Religia Crucii înaintea tiranilor și a ereticilor, iar Mai-Marele său nevăzut i-a destinat o altă victorie nu mai puțin frumoasă asupra violentelor barbarii. După cum am spus mai sus, prin trimiterea barbarilor din nord să distrugă vechea societate, pentru a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
contradicție cu el însuși, acea neliniște spun, acele lamentații continue cauzate de nedreptățile materiale poate că au o sursă secretă, pe care popoarele însele nu au recu-noscut-o încă; și se ascunde din întîmplare o necesitate religioasă acolo unde pare că triumfă lipsa de Religie; necesitatea unei Religii libere care să fie transmisă inimii popoarelor fără intermedierea principilor și a guvernelor; și strigătul nereligios se minte pe sine iar, în ura unui slujitor al Religiei aservit, se confundă și învăluie din greșeală
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Acesta a fost semnalul unei cumplite bătălii: Biserica se ridica din oprimarea îndurată atîta vreme, scuturînd jugul nemilos, iar acest lucru, în mod necesar, trebuia să dezlănțuie lupta dintre Aceea care era oprimată și cei ce o oprimau. Nu a triumfat decît după trei veacuri de lupte. Abia s-a eliberat cu tărie de servitutea puterii laice că marea schismă a occidentului a sfîșiat-o. Abia se stinse și aceasta, că apărură ereziile din nord, și numai prin Conciliul de la Trento Biserica
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
odihnă. Între timp, cele două mari principii ale lui Grigore al VII-lea, deci libertatea puterii ecleziastice și integritatea morală a Clericilor, au devenit literă de lege, iar primul a adus numaidecît rod, dînd forță Bisericii și curajul de a triumfa înaintea atîtor dușmani, iar Conciliul însuși de la Trento poate fi considerat un rod al său, după care Conciliul a început cu înțelepciune să folosească și cel de al doilea principiu pentru corectarea disciplinei clericale și a obiceiurilor. 93. Această îngrozitoare
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
vreme; în cele din urmă, era necesar ca să cîștige Creștinismul în sufletele monarhilor o așa mare putere, încît aceștia să hotărască: Noi sîntem creștini, vrem să fim corecți față de noi înșine, vrem ca legea Evangheliei să ne reglementeze puterea, să triumfe deasupra patimilor noastre". Acesta era mare fapt! Și s-a obținut, dar treptat; și pînă ce această vigoare a Religiei nu s-a manifestat în monarhi, aceștia, de mîndrie, nu-și plecau capul încă; și nici monarhi absoluți nu mai
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
-lea în 1213 și 1220 și Rudolf I în 1275, renunțînd la abuzivele drepturi de regalia, de sechestrare și de rechiziționare care încă lezau mult libertatea Bisericii? 105. Se poate spune că Biserica și Sfîntul Scaun, care o conducea, au triumfat pe deplin prin promisiunile jurate de Rudolf la Lausanne; și totul promitea ca libertatea alegerilor să fie hotărîtă odată pentru totdeauna, ca mai apoi să aibă loc înflorirea universală a turmei lui Isus Cristos. În acel moment, diavolul a descoperit
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lui Isus Cristos. În acel moment, diavolul a descoperit un mijloc nou și mai subtil de distrugere a păcii și a prosperității Bisericii, iar acest mijloc și abia îndrăznesc s-o spun era constituit de nelimitatele rezervări. Sfîntul Scaun a triumfat pe drept și cu neprihănire în lupta sa cu puterea seculară și a cîștigat în mod inevitabil puterea; Necesitățile au impus alte cauze și mai deplorabile care au produs grave schimbări ale disciplinei. Nu numai că Sfîntul Scaun nu avea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și să nu existe un membru al Bisericii care să contrazică toate acestea. Altminteri nu va fi vreo părere, oricît de ciudată, care să nu poate fi justificată prin intermediul diferiților teologi sau al Episcopilor sprijinitori ai principelui. Dar nu așa triumfă adevărul. Principele se va regăsi pe sine în sfătuitorii săi și în interesele acestora. Între timp însă sistemul schismatic despre care vorbesc a prevalat, din păcate, și prevalează pe plan universal. Or, ce alt mijloc de prevalare pas cu pas
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
își punea nici o speranță în oameni sau, mai degrabă, nu își pune niciodată; fiindcă Providența care este deasupra oamenilor vrea să-și păstreze întreaga slavă sieși; și trebuie să lucreze Mai Marele cel nevăzut al Bisericii, Isus Cristos. El va triumfa atunci cînd dușmanii săi vor fi crezut că au învins, căci de unde să fi venit ajutorul supușilor săi decît de la El! Tocmai libertatea alegerilor, fără de care Biserica ar pieri, este cea care reflectă deasupra tuturor gîndurilor oamenilor atotputernicia Providenței Celui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o dată de acord cu această bună sentință; dar în 1682 și-a contrazis Părinții. Clerul numit regal sub un rege despotic precum Luis al XIV-lea a devenit conducător; atunci galicanismul a îmbrăcat toate formele cele mai reglementare și a triumfat. Dar unde a condus această conjurație a puterii supreme și a poporului împotriva Statului și a Bisericii? A dus regele la ruină. A nimicit aproape nobilimea, regele s-a găsit în prezența poporului pe care el însuși l-a ridicat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
et Dalila” de Saint-Saëns, „Aida” și „Rigoletto” de Verdi, „Carmen” de Bizet și „Adriana Lecouvreur” de Cilea, evoluând alături de cei mai mari artiști ai vremii în intervalul dintre stagiunile 1964/1965 și 1968/1969. Pe scenele lumii, Elena Cernei a triumfat alături de cei mai mari artiști: Birgit Nilsson, Renata Tebaldi, Leontyne Price, Galina Vishnevskaya, Richard Tucker, Franco Corelli, Giuseppe Di Stefano, Jon Vickers, Nicolai Gedda, Placido Domingo, Giuseppe Taddei, Giangiacomo Guelfi, Robert Merrill, Cornell MacNeil, Mario Sereni, Piero Cappuccilli, Peter Glossop
Elena Cernei ?i arta sa ?n timp by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83460_a_84785]
-
care ne-a adus pe acest drum istoric meritase a isca, pentru urmași, ca o expresie a imposibilului, urarea hiperbolică "melior Trajano". în posteritatea care ne conține a-l întîlni precum în stații de pelerinaj, pe tîmpla ansamblurilor unde el triumfă, la Arcul de la Benevento ori la acela al lui Constantin - întrebuințînd deopotrivă imagini traianee -, înseamnă să-i asumăm la rîndul nostru traiectoria, cu accente de reculeasă invocație. Planșele fotografice ale lui Dan Er. Grigorescu au răspuns împlinind, deloc placid, un
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
starea proastă a sănătății etc.). Criticul însuși, mărturisindu-l într-o scrisoare (din vara anului 1906) unui prieten, îi exagera dimensiunile, extinzîndu-l la un deceniu, și-l punea pe seama funciarei sale "lipse de ambiție", a "lipsei de dorință de a triumfa și a te impune", a unui "fel de detașare de lucrurile acestei lumi trecătoare". "N-am scris nimic zece ani"- declara el atunci. Și adăuga, atenuînd regretul cu o picătură de autoironie: "A trebuit să fiu împins, să devin soldat
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]