2,711 matches
-
și să publice câte două, trei cărți de peste 200 pagini, unori și peste 400, într-un an. E o muncă sisifică, o grabă justificată fără dor și poate, de a dărui lumii tot ce a adunat în ani mulți de trudă prin biblioteci, ori aplecat deasupra hârtiei, a tastaturii calculatorului. Autor a zeci de cărți, a publicat în zeci de reviste, au scris despre cărțile domniei sale alte zeci de scriitori și critici literari, s-au scris și cărți despre NIO! Este
FRAGILITATEA UNEI VIEȚI TRĂITĂ PE VERTICALĂ ION N. OPREA – „FRAGILITATE -CUVINTE PE VERTICALĂ” Editura Pim 2016 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380572_a_381901]
-
în poemele din “Carmen”, volumul II al antologiei lirice ANAMAROL. Dacă am uitat vreunul asta înseamnă că autorii nu l-au mai trăit de mult și e cazul să se ocupe de asta. Scrisul îți cere, pe lângă darul înnăscut, multă trudă, puțină îndrăzneală, enormă exigență și nu de puține ori înțelepciunea de a suporta dureroasele înfrângeri de a înghiți amarul propriei neputințe de a depăși limitele unor bariere nevăzute. Dar zidirea nu se înalță fără jertfă. Carmen - antología lirică ANAMAROL este
EDITURA ANAMAROL 2016 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379323_a_380652]
-
continua să fii și a fi fost. Nicio înfrângere nu ne poate priva de succesul de a fi existat într-un anumit moment de timp într-un univers căruia îi suntem indiferenți.” Conștiința poetului George Călin, - acest spațiu în care “truda reîncepe, egală cu sine și cu propria-i disperare”- , este marcată de acest balans primejdios al lumii, de jocul secret al luminii și umbrei. Conceptele existenței , - moarte, tristețe, dragoste, fericire, iubire, tinerețe, dezamăgire, dor, prietenie - , sunt trecute prin toate anotimpurile
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
vieții pe valul nopții legănând Se înfrățește cu zeul stâns Însăgetându-l cu o vrajă, o năzuință, ori un gând. Visează ! Deasupra cerul - pajiște divină - a-nflorit. Noaptea singură și vastă plânge lacrimi tremurate de lumină Visează ! Praful muncii, asudul vieții: truda, s-au potolit. Toate drumurile duc mai afund, duc mai departe; În negură capetele și le-au adâncit Și cel din urmă ochiu de lumină Clipește mai tare, mai îmbietor, mai curat Și orice depărtare E atât de mare Că
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
trupul tău, de dragoste împovărat. Ostenit de cale și beat de amăgire, simt cum tresare viața, cum se desprind din mine, chemările-ți suave ce le-am strivit, în joacă; astăzi, nu-i nimeni să-mi aline lacrima din umbră, truda aspră a zilei și sufletul pustiu... A fost o nebunie, o dragoste adâncă și duioasă. Curgea în preajma mea, ca o cascadă, ... Citește mai mult A fost un vis, urmatde-o sfântă nebunie.Te căutam în beznă, eu singurvinovatcă n-am văzut
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
luminace se înălța din tine,din trupul tău, de dragoste împovărat.Ostenit de caleși beat de amăgire,simt cum tresare viața,cum se desprinddin mine,chemările-ți suavece le-am strivit, în joacă;astăzi, nu-i nimenisă-mi alinelacrima din umbră, truda asprăa zileiși sufletul pustiu...A fost o nebunie,o dragoste adâncă și duioasă.Curgea în preajma mea,ca o cascadă,... XXI. AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL), de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 1934 din 17 aprilie 2016. NOTE DE
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
de câți ani îl slujesc și-ar vrea un răgaz de odihnă. Se oprește. -Adică sunteți mai șireți ca mine? le strigă moșul lupilor. Vreți să mă sleiesc, să nu mai pot mânui toporișca, să vă îmbuibați din mânzoc fără trudă, fără luptă? Că nu oasele mele le vreți voi! S-au oprit și lupii. Nu dau semne că s-ar grăbi să atace, nici că ar dori să plece, doar mârâie la vorbele bătrânului. Bădia, mai mult decât îndârjirea lupilor
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Glasul tău duios alină, ochii tăi fântâni cerești, De zâmbesc sau varsă lacrimi, tot cu patimă iubești. Sufletul îți e un templu, de-anotimpuri parfumat, De ții dorurile-ascunse, porți speranța necurmat. Din a trupului vioară, cresc lăstarii noii vieți, După truda unei zile porți cununi în dimineți. Cu smerenie, bunătate, pentru toți cei dragi alergi Și în orice-mprejurare cauți pe toți să-i înțelegi. Când sărutul ți-este foc te asemuiesc cu vara, De te doare plâns de fluturi,ești
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Glasul tău duios alină, ochii tăi fântâni cerești,De zâmbesc sau varsă lacrimi, tot cu patimă iubești.Sufletul îți e un templu, de-anotimpuri parfumat,De ții dorurile-ascunse, porți speranța necurmat.Din a trupului vioară, cresc lăstarii noii vieți, După truda unei zile porți cununi în dimineți.Cu smerenie, bunătate, pentru toți cei dragi alergiși în orice-mprejurare cauți pe toți să-i înțelegi.Când sărutul ți-este foc te asemuiesc cu vara,De te doare plâns de fluturi,ești la
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
M artor viu de cuvinte cu dor O rhidee-n grădină vâlceana, cu hâr R am de stejar nepieritor I mn pentru eroi și-n cer veghetori A rc peste vremi, înnoitor. S alvă Coziană, răsunet de stâncă L auri peste truda, Prețuire adâncă O ameni dăruiți, fapte, împliniri V ast univers de visări și trăiri E figie din Doina română L ocuri și oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori! PORUNCI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
cou de iubire, piatra străbuna,M artor viu de cuvinte cu dorO rhidee-n grădină vâlceana, cu harR am de stejar nepieritorI mn pentru eroi și-n cer veghetoriA rc peste vremi, înnoitor.S alvă Coziană, răsunet de stâncăL auri peste truda, Prețuire adâncăO ameni dăruiți, fapte, împliniriV ast univers de visări și trăiriE figie din Doina românăL ocuri și oameni heraldic străbuneO magii Vouă, bravi făurari,R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori!PORUNCI INSCRIPȚIONATE PE PRUNCICăzând uneori sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Acasa > Orizont > Opinii > GEORGE PETROVAI - TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Fiind o activitate conștientă (la drept vorbind însăși chintesența conștienței umane, căci ei i se datorează
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
drept vorbind însăși chintesența conștienței umane, căci ei i se datorează împlinirea și bucuria de-a trăi cu rost), firește că munca este inseparabilă de sensul existențial impus de către Atotputernic omului postadamic: „(...) blestemat este acuma pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ți scoți hrana din el în toate zilele vieții tale” (Genesa 3/ 17). Vasăzică o neîncetată suferință de la nașterea și până la moartea fiecărui om (suferința, marea descoperire a lui Buddha, dimpreună cu căile ce trebuie urmate pentru eliminarea ei
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
bizuie în exclusivitate pe ajutorul social), dar - în absența celor mai pricăjite forme de subzistență - pun cu nădejde umărul pentru ridicarea dezumanizării la cotele înfricoșătoarei bestializări de tip infracțional. ------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației 14 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: George PETROVAI - TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2206, Anul VII, 14 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
în chip consolator-încurajator, „este o trestie gânditoare”! De subliniat că fragilitatea este consecința logică a efemerității trupului, omul postadamic fiind condamnat de Creator să trăiască într-un timp rău și bolnav, în care n-are cum să nu cunoască suferința, truda și, în final, moartea. Însă, și asta întreține speranța în dreapta răsplată după faptele din timpul vieții, prin scânteia de divinitate cu care a fost înzestrat la facerea sa (universul lăuntric numit îndeobște suflet sau spirit), el are șansa ca prin
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
guvernării a produs doar monștri.” (ibid. p. 9) Mercenarii politici contemporani utilizează exclusiv toate resursele de care dispun prin stratagemele puterii lor lipsite de scrupule. Sub pretextul <>, ei încalcă flagrant legea naturală, bunul simț și legea morală divină. La această trudă, desigur pune umărul și recomandările, precum și încâlceala studiilor, care transpiră și ele pas cu pas..., prin ei și prin tehnocrații înșiși. Așadar, preocuparea de căpetenie a lor este subliniată prin tupeul și mojicia de a păstra cu orice preț puterea
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
Apocalipsei, politicienii puterii uită că toate persecuțiile pornite împotriva celor drepți sfarmă temelia urii pe care se sprijină ei, călăii, declanșând efectul invers, de bumerang, cel al solidarizării poporului cu cei ce sunt prigoniți. Încrederea poporului crește așadar proporțional cu truda autorităților politice de a-i reprima pe cei Chemați și Aleși spre a fi Elita Spirituală Naționalist-Creștină, Călăuzitoare spre mântuire a Neamului nemuritor Dacoromân. Preocuparea lor machiavelică este aceea de a se menține cât mai puternici în funcție de forța ca amploare
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
nu bănuiam că, cineva, plecat pe urmele mele (sau poate eu eram plecat pe urmele lui) era cu inima în poziție de tragere, gata să mă împuște cu întrebări sau cu răspunsuri cioplite anume din sfințenia Pietrei Carpaților, suflecata a truda, așa cum și eu eram cu inima în poziție de tragere, gata să-l împușc cu răspunsuri sau cu întrebări cioplite din aceeași piatră a sufletelor pereche. În cele din urmă, cărările ni s-au încrucișat la Poarta sărutului și nu
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
nu bănuiam că, cineva, plecat pe urmele mele (sau poate eu eram plecat pe urmele lui) era cu inima în poziție de tragere, gata să mă împuște cu întrebări sau cu răspunsuri cioplite anume din sfințenia Pietrei Carpaților, suflecata a truda, așa cum și eu eram cu inima în poziție de tragere, gata să-l împușc cu răspunsuri sau cu întrebări cioplite din aceeași piatră a sufletelor pereche. În cele din urmă, cărările ni s-au încrucișat la Poarta sărutului și nu
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
ESTE Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Celui care nu mai este, celui spirit trecător Printr-o lume de poveste, trubadur rătăcitor, Îi ridic și-nchin paharul cu ambrozie divină Pentru trudă, pentru harul , de a face-n jur lumină. Celui care nu mai este, celui spirit minunat Care-anobilat cuvântul și-n frumos l-a ambalat Îi păstrăm pios în suflet loc de veșnic-amintire Ca prin noi va fi în viață și
CELUI CARE NU MAI ESTE de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381069_a_382398]
-
prin noi va fi în viață și va trece-nemurire. Celui care nu mai este, celui ce-a plecat la cer Celui ce-a iubit condeiul și la mulți a fost reper Îi ridic și-nchin paharul cu ambrozie divină Pentru trudă, pentru harul , de a face-n jur lumină. Referință Bibliografică: CELUI CARE NU MAI ESTE / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V, 16 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CELUI CARE NU MAI ESTE de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381069_a_382398]
-
ține umbră în arșița fierbinte, Când, gânduri cu ce-a fost, îți vin mereu în minte. De-aș fi pădure, ți-aș face o cărare cu mușchi și iarbă crudă ; Ca pe-un covor s-aluneci pe tălpi pline de trudă. Dac-aș fi urs, te-aș strânge-n brațe, ca ursul pe ursoaică, Cu blândă prietenie, ca puii când se joacă. De-aș fi chirurg, ți-aș scoate riduri de pe-obraz și bătături din talpă. Te-aș săruta pe
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
ține umbră în arșița fierbinte,Când, gânduri cu ce-a fost, îți vin mereu în minte.De-aș fi pădure, ți-aș face o cărare cu mușchi și iarbă crudă ; Ca pe-un covor s-aluneci pe tălpi pline de trudă.Dac-aș fi urs, te-aș strânge-n brațe, ca ursul pe ursoaică,Cu blândă prietenie, ca puii când se joacă.De-aș fi chirurg, ți-aș scoate riduri de pe-obraz și bătături din talpă.Te-aș săruta pe
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
ancestrale de neatins. Neamul înfloritor din Carpați prin sufletul său mare, nu s-a plâns niciodată de greutăți, de amenințări, de invazii. Natura l-a slujit fidelă și credincioasă, înfrățindu-se. Cerul s-a pogorât pe pământul binecuvântat înmiresmându-i truda. Totul părea cucernic, rugător, impunător. Neamul Acela curat în gândirea dreaptă, primenit prin bunătate, înălțat prin vigoare, semeț prin autoritatea suveranității sale, păstorește ancestral cu țesătură din fibră voievodală și vlădicescă din Carpați. Neamul Acela a durat durarea sufletului românesc
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
o i-a nimeni cu sila, o dau Eu că așa vreau. M-ai am oi și în alt staul, ce trebuie să le-aduc, Ele-Mi vor asculta glasul la turmă să le conduc. Tu ești oaia rătăcită, cu trudă ai fost găsită. Ești de Mine prețuită și de Tatăl preaiubită. Oile mele-mi știu galsul de aceea le iubesc. Am atâtea ca să-ți spun si ca sa le-npărtasesc. Nimenea nu le v-a smulge din Mâna Tatălui Meu, El Mi
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]