1,869 matches
-
cele două lămpi, am vărsat tot gazul pe covor, pe mobilă, pretutindeni. Am dat foc după ce am închis marea ușă de la intrare, încuind de două ori". Eroul contemplă orgia piromană cu voluptatea unui Nero, iar tonul nu este vidat de tușe apocaliptice, ce fac apologia ironică a noului avatar, până atunci considerat indestructibil, al speciei dominante compuse din entități invizibile și aproape lipsite de materialitate: "casa nu mai era acum decât o vâlvătaie oribilă și superbă, un rug monstruos, luminând tot
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
amândouă mâinile strânse în pumni, cu degetele mari întinse și întoarse înlăuntru. În clipa următoare, Mahavira simți o durere sfâșietoare, parcă două pumnale i s-ar fi înfipt în orbite zdrobindu-i bulbii ochilor". Urmează smulgerea limbii, scenă prezentată în tușe vâscoase: "Un clește rece îi apucă limba pitită în dosul dinților de jos și, cu o smucitură scurtă, i-o rupse din rădăcină. Valuri de sânge bolboceau în gura lui Mahavira, zvârcolindu-se într-un horcăit înfundat". Totul culminează cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dea un aer crepuscular producțiilor literaților" (1991: 32). Omul costinian posedă, de aceea, "o acută conștiință a răului pricinuit de cumplitele vremi (subl. în text)" (Curticăpeanu, 1975: 42). Printr-un straniu fenomen de contaminare fenomenologică, materia epic-descriptivă împrumută ceva din tușele distopice în care se înfățișează istoria, astfel încât naratorul alunecă, de cel puțin două ori, în evocări vii ale apocalipticului, respectiv cruzimii. În definitiv, este perfect plauzibil ca intuiția lui Eugen Negrici, legată de "expresivitatea involuntară"69 și de transformarea ineluctabilă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
față de evenimentele prezentate și de atmosfera pe fundalul căreia se țese intriga nuvelei sau a romanului. În natura acestor convenții rezidă formula suspansului epic. Din perspectiva receptorului, seducția livrescă exercitată de textele de orientare realistă sau naturalistă se datorează tocmai tușelor veridice alese de naratori. Teroarea astfel generată se evidențiază prin posibilul transfer de la personaj la lector: ultimul simte, prin capilarele afective, că evenimentele petrecute în operă i s-ar putea întâmpla chiar lui. Includerea spectatorului în spectacol garantează suspansul epic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sălbatice". Subit, întreaga garnitură pare amenințată de thanaticul frigid: vagonul se îndreaptă spre acel spațiu al terorii absolute, unde stăpânește "zeitatea înghețului, suveranul nemărginitelor puteri care mânau încoace [...] toată suflarea luminilor". Vocea auctorială readuce narațiunea la momentul prezentului, descris în tușe molatice, leneșe, din care nu lipsesc indicii ale confortului provincial: "soba de teracotă", "divanele mari și moi". Iar eroina ezită încă (își va mărturisi, ulterior, că își iubește, în definitiv, soțul, însă claustrarea la care o constrânge acesta îi hrănește
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
bine imbricate unele în altele. Trebuie remarcat instinctul de dozare perfectă a suspansului narativ din partea lui Philippide, fiindcă diegeza nu ne proiectează fără somație in medias res, ci pregătește cu minuțiozitate declanșarea teribilei încatenări de fapte. Partea I descrie, în tușe perfect autonomizate realist, înmormântarea lui Manole Brumă. Moartea bătrânului și solitarului profesor secundar de științe naturale adună, ca într-un buchet de flori otrăvite, un minimum de anexe familiale și profesionale. Astfel, la ceremonia funerară, asistă doar fiul său, Costache
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
intrigii sale, un spațiu bizar, cu pulsații deschise în finele capilare ale goticului, naratorul reiterează un topos al imaginarului terorii, extrem de util în accentuarea senzației de straniu, care precedă orice experiență ficțională a terifiantului 85. Calitatea desenului împrumută ceva din tușele maeștrilor americani, mai ales Hawthorne (The House of the Seven Gables) sau Poe (The Fall of the House of Usher). Locul este delabrat, secătuit de energie pozitivă, sinistru: "era o clădire veche, cu un etaj, enormă și lăbărțată, construită fără
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
puternice tendințe suicidare. Dar să nu anticipez. Este evident, încă de la debut, substratul de basm al nuvelei, căreia i se aplică un strat viguros de identificare descriptivă de sorginte realistă. Rezultatul este un tablou rural descris convingător, nu vidat de tușe ale fabulosului straniu: În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara lui Călifar. [...] Dincolo de moară începea Căpriștea: un pământ pietros, scorburos și plin de mărăcini, în care numai necuratul trăgea brazdă cu coarnele". Sugestia diabolicului este augmentată prompt, într-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vreme, viața i se scurge în liniște paradiziacă. Totuși, într-o zi, Stoicea primește veste de la un vătășel al lui Rovin că tătarii i-au invadat moșia. Ivirea inamicilor constituie un important nod terifiant în diegeză (tabloul este zugrăvit în tușe costiniene): el "văzu, prin ferestruia de deasupra ușii, pe tătari izvorând din zare în roiuri negre și apropiindu-se ca umbra unui nor". Rezistența organizată de Stoicea este promptă și fermă: "Din ferestrele cu zăbrele dese, de sub strășini, din pridvoare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care străbate limfa geologică, atingând paroxismul în mișcarea perpetuă a vieții vegetale și animale (remarcați aglomerația de gerunzii, ca și epitetele ornante selectate din sfera repulsivului). Antropicul este contaminat, irepresibil, de acest bazin fojgăitor și multicolor, împrumutând, precum punctam anterior, tușe teratologice: poarta castelului este deschisă de "[o] jivină de om, păroasă, cu mâinile până la genunchi". Șocul acestei prime întâlniri cu oamenii casei este augmentat ulterior; călătorii descoperă o altă creatură, demnă de fanteziile cinematografice ale unor Tod Browning sau Wes
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Primele note de straniu se găsesc abia în partea a doua, când, într-o conversație dintre cei doi oaspeți sus-menționați, ultimul îi mărturisește primului aprehensiunile difuze care se trăiesc în proximitatea luxuriantă a unui decor silvan. Nu lipsesc de aici tușele dantești: "Pădurea te sperie chiar pe d-ta, care ești tânăr luminat, fără superstiții. E o groază de care nu scapă nimeni. Prea multe vieți vegetale și prea seamănă mult arborii bătrâni cu oamenii, cu trupuri omenești mai ales...". Capitolul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
panourile sale decorative centrate în jurul câte unui personaj feminin. Pentru pictura română devine semnificativă trecerea de la un idilism cu note naive, pitorești, la o dimensiune a unui simbolism difuz al întâlnirilor semnificative, emblematice, misterioase, la care contribuie paradoxal și o tușă impresionistă, precum la Artur Verona în În pădure 26, pictura de sensibilitate religioasă a lui Nicolae Vermont sau Ipolit Strâmbu sau chiar într-o notă tragică fără invocarea unui context mitologic sau istoric precizat la câteva dintre picturile lui Kimon
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu o notă revoluționară, se regăsește în titlu. Deși condusă de o agendă patriotică, pictura lui Malczewski din prima perioadă reflectă pe lângă preocuparea pentru destinul Poloniei și exacțiunile la care sunt supuși polonezii deportați în Siberia, și, în ciuda unei precise tușe naturaliste, și o componentă mesianică, mistică, precum tablourile din seria Moartea lui Ellenai (1906-1908) inspirată de poemul "Anhelli" (1837) de Juliusz Slowacki. Pictura sa poate fi urmărită pe cicluri de creație, o temă fiind reluată printr-o nouă încadrare a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
același mediu ancestral, precum Înțelept indian (ulei pe pânză, 2000x 1250, inventar 915006), expus în atelierul artistei, în casa Storck. Bărbatul stă așezat și desfășoară cu gesturi hieratice un papirus. Felul Ceciliei-Cuțescu Storck de a picta vegetația are ceva din tușa "naivă" a lui Rousseau Vameșul, prin exagerarea vegetalului în raport cu corpul uman, urmărind în același timp o simetrie decorativă. Vegetația, ficușii uriași care apar ca un laitmotiv în pictura ei, preiau parcă o parte din carnalitatea, din senzualitatea corpului uman. Artista
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
capete vorbitoare. La un moment dat mi-am dat seama că, dacă nu ofer anumite informații, poveștile respective nu pot fi înțelese de un public de televiziune. ProTV, postul cel mai occidentalizat al momentului, nici n-ar fi acceptat această tușă de documentar observațional, de autor, în care trebuie încetul cu încetul să te prinzi despre ce este vorba în poveste. Pe urmă a urmat o altă experiență, ați trecut la televiziunea publică. Aici au fost câteva evoluții. Inițial, voiam să
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
niciodată nu va avea puterea unui documentar, care va spune: s-a întâmplat, este adevărat, cine răspunde? Aceasta-i diferența dintre un documentar și un film de ficțiune. E un paradox al cinematografiei române din noul val, dominată de această tușă de documentar, așa-numitul nou realism românesc: aparatul de filmat funcționează ca într-un documentar observațional, la fel și personajele, sunt tot de acolo. Documentarul românesc și-a pierdut din vlaga lui de a observa și de a acuza. În
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
insuficient ventilate și aerisite, norma extinsă de lucru, ce depășea adeseori 12 ore, atmosfera încărcată de substanțe nocive, salariile mici și plățile neregulate, incapacitatea cadrului legislativ de a reglementa și normaliza relațiile dintre patron și angajați sunt doar câteva din „tușele” ce surprind detalii importante din viața proletară băcăuană de la sfârșitul perioadei moderne. La sfârșitul secolului al XIX-lea, condițiile igienico-sanitare din aceste unități economice erau extrem de precare. Inspecțiile periodice efectuate de către medicul comunei în unitățile economice ale orașului au scos
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestuia, întărește ideea singularității lui Pupăză în lumea satului său și impune cu necesitate tratamentul diferit pe care îl va cunoaște odată cu moartea. Înțelegem, astfel, de ce, moartea lui Pupăză descătușează energiile latente ale oamenilor. Personalitățile par să se recompună sub tușa groasă a evenimentului inedit din viața satului. Nu identificăm notații auctoriale care să surprindă introspecția vreunuia dintre eroi. Textul lui Slavici nu conține așa ceva. O astfel de investigație va fi opera altui timp. Cititorul de azi se simte însă copleșit
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
acestuia pe planșetă (placaj, sticlăă, se umezește cu o pensulă mare, un burete sau vată îmbibată cu apă. Umezirea se face uniform, îndepărtânduse surplusul de apă de pe suport. Culoarea fluidizată se aplică apoi, pe suportul astfel preparat, cu ajutorul pensulei prin tușe orizontale sau verticale, sau prin stropire sau stoarcerea pensulei. Se vor obține forme plastice ca rezultat al unei decizii inițiale sau formew spontane care pot fi prelucrate ulterior prin linii și puncte, în funcție de ideea pe care pata de culoare o
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
cu pată de culoare. În cazul temperei, materialul compact și opac , care acoperă complet suportul, se folosește albul iar nuanțele se obțin la fel ca la acuarelă, prin subțierea tonurilor cu apă. Cu ajutorul pensulei, încărcată cu culoarea dorită, se trasează tușele de la stânga la dreapta , începându-se din partea de sus a suportului. Suprafețele mici se colorează începând cu partea de sus, apoi cu cea din stânga, se continuă cu cea din dreapta, terminându se cu colorarea mijlocului. Se evită astfel depășirea conturului sau
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
se pot folosi fâșii de hârtie cu care se pot acoperi marginile, fâșii de hârtie care pot fi înlăturate după ce s-a termint operația de colorare a suprafețelor. Prin juxtapunerea petelor de culoare pe suport, se produce fuzionarea la marginea tușelor, realizându-se astfel efectul spațial al formelor redate. Lucrările din tehnica uscată se realizează fie direct cu pensula, fie conturându-se mai întâi desenul cu creionul și colorarea ulteiroară a formelor obținute cu margini precise. Sunt posibile reveniri asupra nuanțelor
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
cerul aflat foarte aproape sînt trasate din linii subțiri ca niște virgule sau cornuri minuscule, aruncate la întîmplare. Departe, într-un tot în care parcă ușor viața palpită, abia de se distinge o masă de obiecte făcute din mii de tușe ce dau impresia că plutesc în aer, precum penele împrăștiate ce se ridică și cad apoi, rotindu-se ușor, în urma unei bătălii între cocoși, din cotețul de păsări. Și propune o comparație din domeniul fermier, creînd o scenă ulterioară, în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fața în sus. Cu un briceag o crestează la gură, unde mai adaugă niște lut pentru a da forma toartei pe care o frămîntă și o întinde pînă o aduce ușor și o lipește de partea de jos. O ultimă tușă pentru a ajunge la forma dorită. Opera se va alătura celor mai recente modele puse pe raft la uscat. R. Carrera, Nos artisans hier et aujourd'hui, Mondo, 1981, p. 65 Acest tip de DA nu pune nici un fel de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai spun că, în cele mai multe dintre ele, societatea civilă începuse să se structureze cu ani, chiar decenii înainte de prăbușirea comunismului, astfel că au avut acces la un pluralism real de la bun început. Iar asta a făcut posibilă și trecerea pe tușă a falșilor intelectuali și intrarea în scenă a altora, ținuți în umbră de regimul comunist, revenirea în țările lor a celor surghiuniți etc. Iar la noi, alde Păunescu și Vadim tronează ca un fel de părinți ai națiunii în Parlament
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de fapt propuneri ale unei viziuni proprii, culturale, lipsite de alambicările cunoscute ale reporterițelor noastre. Toate acestea se regăsesc și în emisiunea sa cu CTP, în dozaje diferite. Numai că aici, nemaifiind unicul responsabil cu dozajele, lucrurile mai alunecă în tușe indigeste, dar destul de rar. De ce s-o fi dus (și) la "România liberă", după ce a fost (și) consilierul lui Adrian Năstase? Liviu Antonesei: Dincolo de faptul că toți trebuie să trăim din ceva, iar a trăi din ceea ce știi să faci
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]