6,248 matches
-
o alegere, pentru el primează prezervarea despotismului său. Astfel, în 1939, el fărâmițează ministerele pentru a facilita controlarea lor de către partid, până când înfrângerile din războiul cu Finlanda evidențiază ineficacitatea mașinii birocratice; Stalin este atunci obligat să slăbească, în mod provizoriu, tutela partidului asupra responsabililor economici și a militarilor. Statul totalitar stalinist nu este, așadar, monolitul imuabil căruia el se străduia să-i dea această imagine în exterior. Orice regim totalitar se sprijină pe o anarhie subiacentă, revers inevitabil al puterii nelimitate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Europa de Est conduse de partide comuniste - Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Polonia, România, Ungaria, Iugoslavia - și două în Asia* - China* și Coreea de Nord* -, cărora ni se pare e firesc să le adăugăm puternicele partide comuniste francez* și italian*, ce își exercită tutela asupra sindicatelor* și a organizațiilor de masă*. Astfel, între 1919 și 1943, comunismul a fost organizat într-un partid mondial, Internaționala Comunistă* (IC), curea de transmisie a strategiei* și a tacticii decise de partidul-stat* sovietic. Dar, cu începere din 1945
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
treia. Războiul de șase Zile îi permite să întărească influența URSS în țările arabe, îndeosebi în Siria și în Egipt. El ajută India în lupta ei împotriva Pakistanului, aliat al Chinei*, înnoadă, în 1978, legături strânse cu Vietnamul* reunificat sub tutelă comunistă, și semnează, o lună de zile mai târziu, un tratat de prietenie și cooperare cu Afganistanul*. Este de asemenea, interesat și de Africa*; cu începere din 1975, URSS susține din punct de vedere militar un anumit număr e mișcări
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
religios și tribal. RĂZBOIUL DIN COREEA în 1945, în timpul eliberării ei de sub ocupația japoneză, Coreea este împărțită în Sud, plasat sub egida SUA, și Nord, ocupat de Armata Roșie*; aici, un partid comunist condus de Kim Ir Sen aflat sub tutela URSS* pune mâna pe putere și proclamă Republica Populară Democrată Coreeană. în plin Război Rece*, Kim vrea să unifice pe cale militară țara, dar se ciocnește mai întâi de refuzul lui Stalin*, înainte ca acesta să-și dea totuși acordul, pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și se extinde la scara întregii lumi prin apariția pe scena internațională a lumii a treia. Pe când Stalin este foarte neîncrezător în privința mișcărilor de eliberare națională necontrolate de comuniști, Hrușciov face din susținerea acestor mișcări și a statelor eliberate de sub tutela colonială una din axele strategice ale politicii sale, și el vrea să transforme lumea a treia într-un nou câmp de acțiune revoluționară. Inaugurată în 1954-1955, această politică se concretizează în vânzare de arme, în ajutor economic și în export
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un succes militar nu capătă sens decât în raport cu o linie politică adaptată împrejurărilor. Cea de-a patra transformare esențială este „naționalizarea” PCC. Departe de Moscova, lipsit de legătură radiotelegrafică timp de mai multe luni, debarasat după întrunirea de la Zunyi de tutela lui Otto Braun, delegatul Internaționalei Comuniste* PCC își accentuează procesul de „naționalizare”. Consecința imediată - el are o mai bună percepție a mutației fundamentale a climatului politic chinez - avântul naționalismului* confruntat cu presiunea crescândă a Japoniei în nordul Chinei. în cursul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
După ce refuză să plece în străinătate, Mao participă, în iulie 1921, la înființarea grupului comunist de la Hunan și figurează printre cei treisprezece delegați la primul Congres al PCC. Ascensiunea lui e lentă într-un partid plasat pe atunci sub severa tutelă a emisarilor sovietici care speră să dezvolte în China o nouă revoluție comunistă mai curând prin susținerea naționaliștilor din Gomindan. în 1926, el conduce la Canton Institutul de cadre pentru mișcarea țărănească, apoi realizează în Hunan o anchetă, devenită ulterior
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Or, dacă emanciparea non-rușilor a fost una dintre pârghiile folosite de către Lenin pentru a dezmembra Imperiul Țarist, o dată regimul consolidat, URSS devine un sistem federal în care egalitarismul* oficial dintre republici ascunde cu greu recrudescența șovinismului velicorus și punerea sub tutelă a minorităților naționale și a unor națiuni întregi, care culminează în timpul colectivizării*, Marii Terori*, deportărilor* în masă și sovietizării* regiunilor anexe Uniunii Sovietice între 1939 și 1945. Aceste practici ultranaționaliste, asemănătoare rasismului*, sunt reproduse de Mao Tzedun* în Tibet* și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și externă*, Internaționala Comunistă* din 1919 până în 1943, apoi mișcarea comunistă internațională*. Supunându-se unor reguli de funcționare specifice, partidul conduce și controlează aparatele de stat - printre care pe cele ale poliției politice* și ale Armatei Roșii* - și exercită o tutelă coercitivă asupra aparatelor de propagandă. încă din 1918*, Lenin* impune ca partidul bolșevic „social-democrat*” să se transforme în „partid comunist”, definit ca „forța conducătoare esențială în sistemul dictaturii proletariatului”. într-adevăr, PCUS este un partid-stat*, o organizație privată care a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
bazată pe ocupări de pământuri în centrul și sudul țării. Junta salvării naționale este înlocuită de un Consiliu al Revoluției, condus de Gonșalves, Gomes și de Carvalho. La 11 aprilie este semnat un acord între MFA și principalele partide, instaurând tutela primului-ministru asupra vieții politice între trei și cinci ani. Dar legitimitatea democratică, incarnată de Adunarea constituantă aleasă la 25 aprilie 1975, se îndreaptă spre o altă direcție. în timp ce participarea ajunge la 92%, PCP nu obține decât 12,5% din sufragii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și de regimurile de tip sovietic: un partid* unic, de masă, condus de un lider carismatic, o ideologie* globalizantă și coercitivă, o teroare* polițienească sistematică, un control strict al economiei*, un monopol al instrumentelor de violență fizică, în sfârșit, o tutelă absolută asupra tuturor mijloacelor de propagandă* și de comunicare. Franța este, totuși, țara în care introducerea conceptului de „totalitarism” în dezbaterea publică se dovedește cea mai târzie și, totodată, cea mai sulfuroasă. Până către anii 1970, mobilizarea problematicii totalitare este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cea mai mică putere de vot. Prevederi clare pentru regula majorității există în cadrul Uniunii Universale a Poștei, al Comisiei Internaționale a Dunării, Organizației pentru Alimentație și Agricultură, Organizației Internaționale de Aviație Civilă, Consiliului Economic și Social și al Consiliului de Tutelă al Națiunilor Unite. Conform articolului 18 al Cartei Națiunilor Unite, fiecare membru al Adunării Generale trebuie să aibă un vot, iar deciziile vor fi luate prin majoritatea membrilor care sunt prezenți și votează. Deciziile pe care articolul 18, paragraful 2
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Adunarea Generală, la recomandarea Consiliului de Securitate. Capitolul 3. Organetc "Capitolul 3. Organe" Articolul 7 1. Se înființează ca organe principale ale Organizației Națiunilor Unite: o Adunare Generală, un Consiliu de Securitate, un Consiliu Economic și Social, un Consiliu de Tutelă, o Curte Internațională de Justiție și un Secretariat. 2. Organele subsidiare care s-ar întrevedea necesare vor putea fi înființate în conformitate cu prezenta Cartă. Articolul 8 Națiunile Unite nu vor impune nici o restricție participării, în condiții egale, a bărbaților și femeilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Consiliul de Securitate le-a hotărât sau le-a luat pentru menținerea păcii și securității internaționale. 2. Adunarea Generală va primi și va examina rapoartele celorlalte organe ale Națiunilor Unite. Articolul 16 Adunarea Generală va îndeplini în privința sistemului internațional de tutelă funcțiile care-i sunt atribuite prin capitolele 12 și 13, inclusiv aprobarea acordurilor de tutelă referitoare la teritoriile care nu sunt desemnate drept zone strategice. Articolul 17 1. Adunarea Generală va examina și va aproba bugetul Organizației. 2. Cheltuielile Organizației
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
internaționale. 2. Adunarea Generală va primi și va examina rapoartele celorlalte organe ale Națiunilor Unite. Articolul 16 Adunarea Generală va îndeplini în privința sistemului internațional de tutelă funcțiile care-i sunt atribuite prin capitolele 12 și 13, inclusiv aprobarea acordurilor de tutelă referitoare la teritoriile care nu sunt desemnate drept zone strategice. Articolul 17 1. Adunarea Generală va examina și va aproba bugetul Organizației. 2. Cheltuielile Organizației sunt suportate de membri, potrivit repartizării stabilite de Adunarea Generală. 3. Adunarea Generală va examina
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
adoptate cu majoritatea de două treimi dintre membrii prezenți și votanți. Vor fi considerate probleme importante: recomandările cu privire la menținerea păcii și securității internaționale, alegerea membrilor nepermanenți ai Consiliului de Securitate, alegerea membrilor Consiliului Economic și Social, alegerea membrilor Consiliului de Tutelă, în conformitate cu paragraful 1, punctul c) al articolului 86, admiterea unor noi membri în Organizație, suspendarea drepturilor și privilegiilor membrilor, excluderea unor membri, problemele referitoare la funcționarea sistemului de tutelă și problemele bugetare. 3. Hotărârile privind alte probleme, inclusiv stabilirea unor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Securitate, alegerea membrilor Consiliului Economic și Social, alegerea membrilor Consiliului de Tutelă, în conformitate cu paragraful 1, punctul c) al articolului 86, admiterea unor noi membri în Organizație, suspendarea drepturilor și privilegiilor membrilor, excluderea unor membri, problemele referitoare la funcționarea sistemului de tutelă și problemele bugetare. 3. Hotărârile privind alte probleme, inclusiv stabilirea unor noi categorii de probleme asupra cărora să se decidă cu o majoritate de două treimi, se vor adopta cu majoritatea membrilor prezenți și votanți. Articolul 19 Un membru al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lor metropolitane, trebuie să se întemeieze pe principiul general al bunei vecinătăți în domeniul social, economic și comercial, ținând seama în mod evident de interesele și bunăstarea restului lumii. Capitolul 12. Sistemul internațional de tutelătc "Capitolul 12. Sistemul internațional de tutelă" Articolul 75 Organizația Națiunilor Unite va stabili, sub autoritatea sa, un sistem internațional de tutelă pentru administrarea și supravegherea teritoriilor care vor putea fi supuse acestui sistem, prin acorduri individuale ulterioare. Aceste teritorii sunt desemnate mai jos prin expresia „teritorii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
economic și comercial, ținând seama în mod evident de interesele și bunăstarea restului lumii. Capitolul 12. Sistemul internațional de tutelătc "Capitolul 12. Sistemul internațional de tutelă" Articolul 75 Organizația Națiunilor Unite va stabili, sub autoritatea sa, un sistem internațional de tutelă pentru administrarea și supravegherea teritoriilor care vor putea fi supuse acestui sistem, prin acorduri individuale ulterioare. Aceste teritorii sunt desemnate mai jos prin expresia „teritorii sub tutelă”. Articolul 76 Obiectivele fundamentale ale sistemului de tutelă, în conformitate cu scopurile Națiunilor Unite enunțate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
75 Organizația Națiunilor Unite va stabili, sub autoritatea sa, un sistem internațional de tutelă pentru administrarea și supravegherea teritoriilor care vor putea fi supuse acestui sistem, prin acorduri individuale ulterioare. Aceste teritorii sunt desemnate mai jos prin expresia „teritorii sub tutelă”. Articolul 76 Obiectivele fundamentale ale sistemului de tutelă, în conformitate cu scopurile Națiunilor Unite enunțate în articolul 1 din prezenta Cartă, vor fi următoarele: a) de a întări pacea și securitatea internaționale; b) de a promova progresul politic, economic și social al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sa, un sistem internațional de tutelă pentru administrarea și supravegherea teritoriilor care vor putea fi supuse acestui sistem, prin acorduri individuale ulterioare. Aceste teritorii sunt desemnate mai jos prin expresia „teritorii sub tutelă”. Articolul 76 Obiectivele fundamentale ale sistemului de tutelă, în conformitate cu scopurile Națiunilor Unite enunțate în articolul 1 din prezenta Cartă, vor fi următoarele: a) de a întări pacea și securitatea internaționale; b) de a promova progresul politic, economic și social al locuitorilor din teritoriile sub tutelă, precum și dezvoltarea educației
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale sistemului de tutelă, în conformitate cu scopurile Națiunilor Unite enunțate în articolul 1 din prezenta Cartă, vor fi următoarele: a) de a întări pacea și securitatea internaționale; b) de a promova progresul politic, economic și social al locuitorilor din teritoriile sub tutelă, precum și dezvoltarea educației lor; de a favoriza, de asemenea, evoluția lor progresivă spre autoguvernare sau independență, ținând seama de condițiile specifice fiecărui teritoriu și popoarelor sale și de năzuințele liber exprimate ale popoarelor interesate și de dispozițiile care vor putea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
favoriza, de asemenea, evoluția lor progresivă spre autoguvernare sau independență, ținând seama de condițiile specifice fiecărui teritoriu și popoarelor sale și de năzuințele liber exprimate ale popoarelor interesate și de dispozițiile care vor putea fi prevăzute prin fiecare acord de tutelă; c) de a încuraja respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie, și de a dezvolta sentimentul de interdependență al popoarelor lumii; d) de a asigura egalitatea de tratament în domeniile social
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Națiunilor Unite și cetățenilor lor; de a asigura, de asemenea, acestora din urmă egalitate de tratament în administrarea justiției, fără a se aduce atingere realizării obiectivelor menționate mai sus și în condițiile dispozițiilor articolului 80. Articolul 77 1. Sistemul de tutelă se va aplica teritoriilor din categoriile enumerate mai jos și care vor fi supuse acestui sistem prin acorduri de tutelă: a) teritorii în prezent sub mandat; b) teritorii care pot fi desprinse din statele inamice, ca urmare a celui de-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a se aduce atingere realizării obiectivelor menționate mai sus și în condițiile dispozițiilor articolului 80. Articolul 77 1. Sistemul de tutelă se va aplica teritoriilor din categoriile enumerate mai jos și care vor fi supuse acestui sistem prin acorduri de tutelă: a) teritorii în prezent sub mandat; b) teritorii care pot fi desprinse din statele inamice, ca urmare a celui de-al doilea război mondial; c) teritorii supuse în mod voluntar acestui sistem de către statele ce răspund de administrarea lor. 2
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]