2,898 matches
-
pe-nserat răsare, Minunea ce-n suflet din neant mi-apare, Miracol, face tristețea de dispare, De fericire-n viața-mi simt o boare. Aurora noastră fermecată, meșteșugită, Era crăpată, cu vitralii e petecită. De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită, Iubirea noastră-i pe veci pecetluită. Planeta noastră are loc doar pentru doi, A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi. Stelele făloase martore tăcute ne sunt, Duios ne luminau si 'nainte pe Pământ. Referință Bibliografică: Steaua mea / Maria
STEAUA MEA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377997_a_379326]
-
nimic , nimic...... Nu sunt decît 30 de kilometri pînă la Tulcea...și o să stau la Internat , cu Maria lu Culea, o știi...... XVIII. DOR, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014. Anne îl privea puțin uimită, cautînd apoi adînc în ochii lui să vadă izvorul acestei hotărîri. Când ceva nu înțelegea la bărbatul ei ,îi privea ochii și aștepta răspunsuri.Avea mereu încredere în judecată lui și în ceea ce el făcea. -Anne, vreau sa ma intorc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
mama, draga mea mama... -De ce? -Anne, este ceva ce nu poți spune în cuvinte. Dacă vii cu mine poate o să înțelegi ! Ceva mai presus de mine mă cheamă acolo. Nu știu cum mai este ... Citește mai mult Anne îl privea puțin uimită, cautînd apoi adînc în ochii lui să vadă izvorul acestei hotărîri.Cănd ceva nu înțelegea la bărbatul ei ,îi privea ochii și aștepta răspunsuri.Avea mereu încredere în judecată lui și în ceea ce el făcea.-Anne, vreau sa ma intorc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
și piscina, înconjurată de mese și șezlonguri, plină de tineri și de ospătari, care circulă ca furnicile.În centrul punții se vede o clădire impresionantă din sticlă și oțel sub formă de paralelipiped. - Parcă ar fi un adevărat hotel? zic uimit. - Nici vorbă, mă contrazice Ali, este tot un restaurant, unul cosmopolit, ce-i drept, destinat celor cu rezervări anticipate. De aici ai o panoramă largă asupra întregului vas și a oceanului, serviciul este ireproșabil, vesela și sticlăria sunt din porțelan
DRUMUL APELOR, 53 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376312_a_377641]
-
facem fără prea multă tragere de inimă. - Îmi pare și mie rău pentru el, ne mărturisește Thomson, dar nu-l credeam atât de prost! Să te înhăitezi cu Al-Qaeda este o nebunie! - Ai vreo explicație la asta? mă întreabă Ingrid uimită. - Nu. Tu ar trebui să ai! - Nu-mi vorbea niciodată despre planurile și afacerile sale. E drept că nici eu nu-l întrebam! - Știai despre închirierea hangarului? - Nu am știut nimic! A făcut totul pe ascuns! Thomson ne toarnă whisky
DRUMUL APELOR, 60 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376338_a_377667]
-
telefon al Mariei, care îmi răspunde destul de greu. - Wow! Tu erai? - Eu. - Ți-ai schimbat numărul? Îi explic pe scurt ce s-a întâmplat. Apoi adaug: - Să știi că situația nu-i roză deloc nici acum! O aud respirând greu, uimită și îngrijorată în aceleși timp. - Numai gura e de americanii ăștia împuțiți! reia într-un târziu. Cum naiba să nu vă găsească cu toată tehnica lor? - Nu știu. Mă mir, totuși, că avem semnal! - Cu atât mai mult! - Chiar și
DRUMUL APELOR, 30 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376327_a_377656]
-
feresc și să nu recunosc adevărul? Cu adevărul acesta nu mi-e rușine! Și nu știu ce mă oprește să te părăsesc, ilustre procurator! Spunând acestea Claudia Procula se ridică și ieși lăsându-l singur pe Ponțiu Pilat care rămase nemișcat și uimit totodată în fața mesei. *** Hasim din Rekem anticipase corect și descoperise unde fusese ascuns tâlharul Baraba. Intuiția sa făcuse posibil acest lucru. Conform unei logici simple, făcuse presupunerea că arhiereul Caiafa avea să-l ascundă pe fugar pe undeva prin Ierusalim
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
în funcțiune. Peste câteva minute raportară că totul este în regulă. Extrem de binevoitor Amiralul îi aruncă, o mare favoare, cu mâna lui, în cutie iar după alte câteva minute îi culese sub formă de prafuri din sertarele dispozitivului. Asistența aplaudă uimită și foarte încântată. Toți sperau, să fie avansați în grad să mai primească vreun ordin pentru un război, sau poate chiar comanda unui eșalon superior. Adică tot ce poate visa un militar de carieră. Doar Amiralul avea vise mult mai
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
râsul. - De ce ai face așa ceva? - Pentru că inima mea bate acum pentru prințesă și, fără ea, nu e chip să fiu fericit. Dacă o știu sănătoasă și la adăpost, chiar și lipsit de inimă pot să mă împac cu viața. Rămase uimit uriașul de cuvintele flăcăului și se învoi pe dată, nerăbdător să aibă așa o inimă mare și iubitoare. O adormi pe prințesă și, în timpul somnului îi puse inima înapoi, o duse în căsuța plutitoare a lui Bujor și îi făcu
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
mamă? Un cadou pe care l-a adus o fată ciudată, mi s-a spus. Cum nu a fost pus într-un cufăr așa cum se cuvine, a fost lăsat la o parte. Astor ridică pachetul și îl desfăcu. În fața ochilor uimiți ale tuturor, se desfășură o tunică brodată cu Soarele în piept, Luna în spate și stele pe umeri. Imediat ce prințul o îmbrăcă, noaptea se risipi și soarele prinse a străluci pentru prima dată în Regatul Nopții Veșnice. Astor scoase un
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
prin praful șoselei o trăsură frumoasă trasă de patru cai. În lumina soarelui, hanurile telegarilor și hainele vizitiului sclipeau de-ți luau ochii. Un domn, îmbrăcat în haine scumpe, ședea în fața trăsurii. Săracul, orbit de atâta frumesețe și bogăție, privea uimit și nu-și veni să creadă când trăsura se opri în dreptul lui; iar bogatul, întinzând mâna, îi spune: - Dă-mi și tu ceva! - Dar eu sunt sărac, domnule, nu am nimic de dat. - Dă-mi și tu ceva! A vorbit
BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBA ZGÂRCENIEI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376089_a_377418]
-
să învățăm TOT despre TOATE aparatele. Mă privește cu destulă îndoială, trecând deodată în cealaltă parte a baricadei, în gașca corbilor, cum se spune. Dar eu nădăjduiam în calitățile ei de om bun, pe care i le știam. A rămas uimită, consternată să constate câtă rigoare era în pregătirea și menținerea în stare de maximă funcționare a tuturor defibrilatoarelor, EKG-urilor, picurătoarelor, analizoarelor, instalațiilor de oxigen sau a oricăror alte aparate pe care i le mai arătam, cum fiecare aparat cu
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
și învăța tot despre ele și se asigura să fie funcționale, în felul descris mai sus. Răspundea cu capul dacă nu se întâmpla așa. Ordinul era foarte strict, iar meritul asistentei șefe de necontestat. Privea, asculta și tăcea. A rămas uimită și îndurerată totodată. A încercat să verifice ea singură, inclusiv defibrilatoarele despre care colegul ei, cardiologul, a spus că nu erau încărcate, în speranța că poate realitatea care i se descoperea nu era chiar așa de dureroasă. Dar nu. În fața
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
DE OAMENI ȘI DRAGOSTEA DE MAMĂ Autor: Ligia Gabriela Janik Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Am fost întrebată odată: „De unde am curaj să spun unei persoane «Te iubesc»?” Am stat și am privit uimită, chiar dacă persoana care mi-a pus întrebarea se afla la mii de kilometri depărtare, auzindu-ne doar prin tehnologia modernă. Pe moment, rămăsesem fără grai. Apoi, gânditoare am răspuns: „Când îți trebuie curaj? când iubești, când spui vorbe frumoase, când
CURAJUL DE A IUBI, DRAGOSTEA DE OAMENI ŞI DRAGOSTEA DE MAMĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376557_a_377886]
-
cu o viteză neașteptată. Doctoriță balneologa mi-a zis: - Nu ai, doamna, nimic! Îți dau niște proceduri electrice că tot ai venit. Să bei ape, să te plimbi pe faleză râului Olănești și... cam atât... Am ieșit bucuroasă, dar și uimită Piciorul mă durea în continuare. În dimineața următoare, repetând întruna n-am nimic, n-am nimic, n-am nimic,am mers voinicește spre izvorul 24. Aerul tare, cântecul pasarelelor de tot felul, veverițele care săltau voioase dintr-un copac în
ÎN STAȚIUNEA OLĂNEȘTI CU...LORELAI, POVESTIRE DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376627_a_377956]
-
A IUBI, DRAGOSTEA DE OAMENI ȘI DRAGOSTEA DE MAMĂ, de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015. Am fost întrebată odată: „De unde am curaj să spun unei persoane «Te iubesc»?” Am stat și am privit uimită, chiar dacă persoana care mi-a pus întrebarea se afla la mii de kilometri depărtare, auzindu-ne doar prin tehnologia modernă. Pe moment, rămăsesem fără grai. Apoi, gânditoare am răspuns: „Când îți trebuie curaj? când iubești, când spui vorbe frumoase, când
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
care urăsc? Cât curaj ar trebui să posede cei care fac răul, care ucid, mint, sunt răzbunători sau cei ... Citește mai mult Am fost întrebată odată: „De unde am curaj să spun unei persoane «Te iubesc»?” Am stat și am privit uimită, chiar dacă persoana care mi-a pus întrebarea se afla la mii de kilometri depărtare, auzindu-ne doar prin tehnologia modernă. Pe moment, rămăsesem fără grai. Apoi, gânditoare am răspuns: „Când îți trebuie curaj? când iubești, când spui vorbe frumoase, când
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
alune decojite și două pachețele de stixuri din care știa că-i plac Alinei. Pentru că mama lucra toată noaptea, Alina l-a rugat să stea cu ea "până târziu, târziu, târziu... cât poți tu de târziu, chiar și până dimineața"! Uimit, Eugen a privit-o atent și a întrebat-o foarte serios: - Ești sigură? Chiar vrei să rămân cu tine toată noaptea? Vrei să dormim împreună? - Da, vreau sa rămâi cu mine, Eugen! Dacă este posibil, aș dori să rămâi toată
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
omul ăsta de a venit aici așa de aranjat și serios? Doamne ferește-ne de tot necazul și ne apără pe noi!”. Odată așezat pe scaun, bărbatul a zâmbit și ea s-a mai liniștit. La primele cuvinte l-a privit uimită neînțelegând de ce-i vorbește plin de importanță, cum nu-l văzuse vreodată. - Mă, doamnă Lucica! Uite de ce te deranjez eu la ora asta... Copiii ăștia ai noștri vor să facă împreună Crăciunul. Mata știi ceva de treaba asta? Da, nea
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
Am intrat în biserică, ne-am așezat pe bancă și văzându-l pe preotul care oficia slujba, m-a întrebat: Dar pe dulăul ăsta, care e cu cădelnița, nu-l cheamă Aron? Ba da, Aron îl cheamă - i-am răspuns uimit că îl cunoștea - Vezi, dacă te uiți bine la mâna lui, nu poate să-și miște degetele. Eu îl cunosc din România. Eram copiii și el a vrut să dea în calul meu iar eu l-am lovit peste degete
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
câțiva drumeți, Privesc pătruns de gânduri, având în colțul gurii, Un zâmbet ce străluce ca roua-n dimineți. În unda cristalină, în tremuru-i, se naște Speranța liniștirii, ce am visat cândva, Acompaniat de harfe, transcend în zi de Paște Și-uimit revăd tabloul, creat în Golgota. Foșnește frunza salciei ce-și plânge nemișcarea Și mă opresc din zborul visării, consternat, Scrutând cu ochii minții, caut cu emoție zarea, De care prin cădere, atât m-am depărtat. E-acolo, ea există! A
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375174_a_376503]
-
lucitoare în griul apusului, croncănitoare, jalnic înfometate... Stau pe-o bancă, bătrân întristat de drum neprielnic prin viață, cu gândurile și sufletu-n palmă. Scos din visarea-mi de-o pală de vânt, zăresc o cioară poposită în iarba uscată. Uimit, o văd cum se luptă să spargă de-o piatră o nucă. I-alunecă gheara pe piatră... nuca-nviază... fuge zglobie... și pasărea țopăie ațâțată... ciocul, gogeamite menghină, o-apucă... poc-poc! Nuca se face în două. Speriată nițel de recul
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
Scriu despre-amurg trăind mereu intens și încercând tot timpul să dau sens clipelor care par nisip fierbinte din care în zadar încerc să fac statui ce să reziste veac de veac în inima perenelor cuvinte. Scriu despre-amurg și mă întreb uimit de ce pe mine însumi mă imit!... Anatol Covali Referință Bibliografică: Scriu despre-amurg / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1664, Anul V, 22 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SCRIU DESPRE-AMURG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372608_a_373937]
-
cineva a bătut discret în ușă. Era Elena, mama micuțelor. - Bunico! Crăciun Fericit! Am venit să le iau acasă pe fetițe, pentru că în curând vine bunicul. Poftim, acesta este darul meu, a spus ea, întinyându- i o cutie frumos ambalată. Uimită și totuși curioasă, bătrâna a desfăciut cutia. În intrior a găsit un set de globuri de douăsprezece bucăți. Nu erau globuri obișnuite, ci sub formă de păsări. - Să le așezi în brad și să te gândești la noi, a rupt
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
spun, a rupt tăcerea, cu vocea sa destul de puternică, Gombo. Numai una din acele uși duce spre orășelul Moșului. Ai voie la trei încercări. Dacă nu ghicești, ne întoarcem acasă. Așa că... gîndește-te ce uși dorești să deschizi. Copilul a rămas uimit. Nu se așteptase la așa ceva. A mers întâi și a ascultat pe la fiecare ușă, dar... nici un zgomot nu se auzea. A încercat să vadă lumină pe sub praguri, dar nu se zărea nimic. Salonul fiind circular, nu știai care este prima
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]